SOIURILE PENTRUSTRUGURIDE MAS CU

MATURARE TIMPURIE I EXTRATIMPURIE

MUSCAT PERLA DE CSABA

Sinonime: Perla de Csaba, Csaba gyögye-in Ungaria; Perla von Csaba-în Germania
i Austria.
Origine. A fost creat în Ungaria de ctre MATHIASZ JANOS, prin hibridarea
soiurilor Bronnerstraube x Muscat Ottonel; seminele hibride au fost trimise viticultorului
ADOLF STARK din Bëkécsaba, care in anul 1904 a selecionat soiul Muscat Perla de Csaba.
Pân în prezent nu are rival ca timpurictate, fiind primul soi care matureaza strugurii in
condiile climatice ale trii noastre.
Caracterele ampelografice. Dezmugurire timpurie, cu rozeta scmoas de culoare
verde cu nuane cafenii; frunzele tinere sunt armi ro_ietice i acoperite cu scame rare.
Frunza adulta de mrime mijlocie (15-16 cm lungime), form orbicular, întreaga sau
u_or trilobat, cu sinusurile laterale abia schiate; sinusul peiolar în form de lir deschis.
Limbul frunzei este glabru i aremarginile orientate ctre faa superioar, formándopálnie
cucentru în punctulpeiolar (caracter tare de recunoastere a soiului).
Lastarii cu vigoare de cre_tere slab, meritale mijlocii (9-12 cm lungime), culoare
verde cafenie, mai intensa la noduri. Coardele toamna capt oculoare cafenie ro_ietica.
Florile sunt hermafrodite pe tipul 5, cu polen abundent, soiul fiiind autofertil.
Strugurii de mrime mijlocie (150-220 g in medie), forma cilindro conic, uneori
aripai, cu boabele a_ezate des pe ciorchine. Bobul sferic u_or discoidal, culoare galben
verzuie, auriu pe partea însorita. Pulpa bobului este semicarnoas, iar pielia acoperit cu un
strat fin de pruin.

CARDINAL

Sinonime: nu se cunosc la acest soi.

Origine. A fost obinut în California, la Staiunea Fresno, de ctre ELMER SNYDER
_i F. HARMON, în anul 1939, prin hibridarea soiurilor Flame Tokay (Ahmeur bou Ahmeur) x
Ribier (Alphonse Lavallée). Deoarece este un soi valoros s-a rspândit în toate rile viticole
din lume. In România s-a introdus în perioada anilor 1962-1964.
Caracterele ampelografice. Dezmugurire slab scmoas, cu rozeta de culoare armie.
Frunzele tinere sunt alungite, asimetrice, cu mucronii ascuii.
Frunza adult este mare (20-22 cm lungime), orbicular cu un început de trilobie sau
pentalobie, codul ampelometric 135-3-455. Sinusurile laterale slab schitate, iar sinusul
peiolar în form de lir deschis. Limbul frunzei este u_or gofrat, glabru pe ambele fee, cu
dinii ogivali dispu_i pe dou serii (doi dini mici _i unul mare).
Lstarii vigurosi cu meritale mijlocii (10-12 cm lunginme), i noduri groase, culoare
verde cu nuane cafenii, mai intense la noduri. Coardele toamna capt o culoare alunie
glbuie.
Florile hermafrodite normale, pe tipul 5-6, soiul fiind autofertil.
Strugurii sunt mari (250-350 g), conici, adesea rmuro_i, cua_ezarea deas a boabelor
pe ciorchine. Boabele sunt mari, sferice u_or discoidale, colorate în rou cardinal(c.t): pulpa
crnoas, crocant cu gust plcut.
 REGINA VIILOR

Sinonime: Reigne des vignes-în

dei vignetti-în Italia; Ranii karaburumFranta; Königen der weingarten-în Germania; Regina
sau Koroleva
Razaki de Ungheria-în Turcia; Szölöketek vinogradnikov-in Rusia _i Ucraina;
Origine. A fost creat în kiralynoje-în Ungaria.
hibridarea soiurilor Queen ElisabethUngaria
de catre amelioratorul
x Muscat Perl de Csaba în anulMATHIASZ JANOS prin
Caracterele ampelografice. Dezmugurire glabr de culoare verde 1916.
tinere gofrate i puternic bronzate. strlucitor, frunzele
Frunza adult de mrime mijlocie (14-16 cm
ampelometric 036-2-35. Limbul subire u_or gofrat, sinusurile lungime), orbicular reniform, codul
suprapunerea lobilor; sinusul peiolar în form de U. Frunza este laterale înguste i închise prin
dinii ogivali de mrime mijlocie. glabr pe ambele fee, cu
Lstarii sunt viguro_i, cu meritale
nuane cafenii pe partea însorit. Coardele mijlocii
toamna
(12-14 cm lungime), de culoare verde, cu
capt o culoare cenu_ie iar nodurile devin
vineii cu cârceii foarte mari.
Florile sunt hermafrodite normale, cu polen puin
Strugurii sunt scuri, cilindrici, uneori aripai, cuabundent,
boabele
soiul fiind autofertil.
ciorchine. Bobul este mare, ovoid, de culoare galben auriu ca a_ezate potrivit de des pe
mijlocie, acoperit cu un strat fin de pruin persistent. ceara, pielia de grosime
ierbos i semilemnificat, iar pedicelele sunt groase cu Pedunculul strugurilor este lung.
bureletul dezvoltat.

CREATIILE ROMANESTI DE SOIURI PENTRU

STRUGURI DE MASA CU
MATURARE TIMPURIE

MUSCAT TIMPURIU DE BUCURESTI

Sinonime: Timpuriu de Bucuresti.

Origine. A fost obinut prin hibridare sexuat controlat, între soiurile
Regina viilor, autori GHERASIM Coarna alba x
omologat în anul 1970. CONSTANTINESCU si ELENA NEGREANU, Soiul fiind

Caracterele ampelografice.
vârful lstarului i primele frunze suntDezmugurire u_or pufoas, cu rozeta verde albicioas:
de culoare verde galbui.
Frunza adult de mrime mijlocie (16-19 cm lungime),
închis, glabr pe faa superioar i cu peri_ori scuri ereci pe cea pentalobat de culoare verde
inferioar. Sinusurile laterale
sunt adânci i ovoide; cele, superioare închise, 'iar cele
inferioare uneori deschise: sinusul
peiolar deschis în form de U.
Lstarii foarte viguro_i, subiri, de culoare verde cu nuane
toamna, capt o culoare cafenie deschis cu reflexe cenu_ii, iar cafenii ro_ietice. Coardele
ro_cat. nodurile de culoare vineie
Floarea este hermafrodit normal, pe tipul 5-6, soiul fiind autofertil.
Strugurii de mrime mijlocie (170-250g în medie),
prevzui cu o aripioar sau cârcel. Bobul de form ovoid i cilindro-conici, de_i în boabe,
culoare galben verzui; pielia
subire intens pruinat, prevzut cu pustule mici brune; pulpa crnoas
aromat.
crocant cu gust tin
 AUGUSTA

Origine. A fost obinut prin hibridare sexuat controlat a soiurilor Italia x Regina
vilor, la Institutul Agronomic Bucure_ti, autori MARIN NEAGU i MAGDALENA
GEORGESCU. Omologarea soiului s-a fcut în anul 1984.
Caracterele ampelografice. La dezmugurire rozeta este glabr, de culoare verde cu
nuane cafenii; frunzele tinere sunt gofrate _i cu nuane bronzate.
Frunza adult de mrime mijlocie (16-19 cm lungime), cuneiform, trilobat sau
pentalobat, cu limbul subire _i u_or gofrat. Sinusurile laterale sunt deschise, superficiale i în
form de V; sinusul peiolar deschis în form de U.
Lstarii au meritale mijocii (12-14 cm lungime) i prezint striuri fine. Coardele
toamna au o culoare cafenie brun.
Floarea hermafrodit normala, pe tipul 5, soiul fiind autofertil.
Strugurii sunt mari (325 g în medie), cilindro-conici, lacsi. Boabele sunt mari, ovoide,
de culoare galben verzuie, pulpa semicrocant cu gust plcut.
TIMPURIU DE PIETR0ASA

Origine. A fost obinut la Staiunea de Cercetari Viticole Pietroasa, prin hibridarea

sexuat controlat a soiurilor Alphonse Lavallée x Regina vilor, autor TOMA OTILIA.
Omologarea soiului s-a fcut în anul 1989.
Caracterele ampelografice. La dezmugurire rozeta este de culoare verde ro_iatic,
frunzele tinere sunt lucioase i glabre pe ambele fee.
Frunza adult este mare, cunei form, pentalobat, cu limbul u_or gofrat de culoare
verde închis, acoperit cu peri rari pe faa inferioar. Sinusurile laterale sunt slab schiate.
elipsoidale i închise, iar sinusul peiolar este în form de U.
Floarea hermafrodit normal, pe tipul 5,soiul find autofertil.
Strugurii sunt mari (350-500 g în medie), cilindro-conici, biaripai sau multiaripai.
Boabele sferice de mrime mijlocie, colorate în negru-violaceu, acoperite cu pruin abundentä
i persistent. Pulpa este crnoas, crocant, cu gust plãcut echilibrat.
VICTORIA

Origine. Este un hibrid complex, obinut prin încrucisarea soiurilor: Cardinal x

(Alphonse Lavallée x Ahmeur bou Ahmeur) x Afuz ali alb. Hibridarile s-au efectuat in cadrul
Institutului de Cercetri Horti-Viticole Bucure_ti, de ctre VICTORIA LEPDATU. Lucrrile
de selecie au continuat la Staiunea de Cercetri Viticole Drg_ani, soiul find omologat în
anul 1978.
Caracterele ampelografice. La dezmugurire rozeta i primele frunzulie sunt glabre,
lucioase _ide culoare verde armie.
Frunza adult de mrime mijlocie (16-18 cm lungime), întreaga mai rar trilobat, cu
limbul neted i glabru pe ambele fee. Sinusurile laterale sunt superficiale i deschise, iar
sinusul peiolar în forma de V deschis.
Lstarii de vigoare mijlocie, culoare verde _i scoara usor striat. Coardele toamna au o
culoare brun cafenie.
Floarea este hermafrodit normal, pe tipul 5, soiul fiind autofertil.

3.
 Strugurii sunt mari(350-600 g în medie), conicisau cilindro-conici, cu boabele a_ezate
Compact pe ciorchine. Bobul mare i foarte mare (6.,5 g), ovoidal de culoare galbenä
chihlimbarie (ambr); pulpa semicrocant cu gust echilibrat nearomat.
strugurilor _i a
Cagenotip întrune_te caracter de heterozis, în ceeace prive_te mrimea
boabelor, acestea fiind net superioare celor întalnite la soiurile parentale.

TIMPURIUDE CLUJ

Horticole Cluj-Napoca, prin

Origine. A fost obinut la Staiunea de Cercetri
Frumoas de Ghioroc, autor STEFAN
hibridarea sexuat controlat a soiurilor Cr-mpo_ie x
OPREA _icolab. Omologarea soiului s-a fcut în anul 1979.
culoare verde glbui i
Caracterele ampelografice. La dezmugurire rozeta este de
acoperit cu scame dese.
pentalobat (polimorfism
Frunza adult de mrime mijlocie, întreag, trilobat sau sinusul peiolar în
eliptice,
foliar), cu limbul gofrat. Sinusurile laterale sunt adânci închise
form de lir deschis, uneoriînchis ovoidal.
Coardele toamna au culoare
Lstarii de culoare verde vineie cu scoarta neted.
crmizie ro_iatic.
Floarea este hermafrodit normal, pe tipul 5, soiul fiind autofertil. boabele
Strugurii sunt de mrime mijlocie (180-250 g în medie), cilindro-conici cu
culoare galben verzuie,
a_ezate nu prea des pe ciorchine. Boabele mijlocii, sferic ovoidale,
acoperite cu un strat gros de pruin, pulpa semicrocant cu arom fin specific.

AROMAT DE IA^I

Origine. A fost obinut prin fecundare liber, din semine de Tmâioas româneasc,.
la Staiunea de Cercetare Viti-vinicolã lasi , autori DUMITRU DANULESCU i colab.
Omologarea soiului s-a fcut în anul1980.
Caracterele ampelografice. Dezmugurire slab scmoas, cu rozeta de culoare verde
galbui. Frunzele tinere sunt întregi de nuan armie.
Frunza adult de mrime mijlocie (15-16 cm lungime), orbicular, cu inceput de
trilobie sau pentalobie. Sinusurile laterale sunt foarte slab schiate, iar sinusul peiolar deschis
în form de U. Limbul frunzei este u_or gofrat, culoare verde intens, cu peri fini _i rari pe fa<a
inferioar.
Lstarii sunt viguro_i, striai, cu nuane ro_ietice pe partea însorit. Toamna coardele
capt oculoare maronie.
Floarea hermafrodit normal, pe tipul 5, soiul fiind autofertil.
Strugurii de mrime mijlocie (170 g în medie), cilindro-conici, compaci, aspectuo_i.
de culoare galben verzuie. Boabele de mrime mijlocie, sferice, cu pulpa semicrocant i
gust fin aromat.