SOIURI DE STRUGURI PENTRU MASĂ CU MATURARE

TIMPURIE

MUSCAT PERLĂ DE CSABA

ORIGINE - Soi creat în Ungaria de Mathiasz Ianoş din încrucişarea
soiurilor Bronnerstraube şi Muscat Ottonel.
SINONIME - Csaba Gyongue, Jemciug Csaba

Frunza adultă are formă aproape

rotundă, de mărime mijlocie, colorată în verde închis, mată şi uşor gofrată.
Poate să fie întreagă, trilobată sau pentalobată, cu sinusurile laterale în
formă de V sau eliptice. Sinusul peţiolar este deschis sub formă de liră sau
închis.
Caracteristic pentru acest soi este faptul că, marginile limbului sunt
îndreptate spre partea superioară, formând o mică pâlnie la nivelul
punctului peţiolar.
Limbul este glabru pe partea superioară şi prezintă peri pe nervuri pe
partea inferioară. Nervurile sunt uşor roşietice spre bază, iar dinţii sunt
ascuţiţi şi înclinaţi.
Peţiolul este glabru, de culoare roşietică, egal sau mai scurt decât
lungimea nervurii mediane.

Soiul Muscat Perla de Csaba se cultivă cu cele mai bune rezultate în

zonele cu favorabilitate maximă în ceea ce priveşte cultura soiurilor de
struguri pentru masă. Exemplu: Terasele Dunării, Colinele Dobrogei, dar şi
în alte centre situate mai la nord
CARDINAL

ORIGINE - Soiul a fost obţinut de către Elmer Snyder şi F. Harmon la

Staţinunea Fresno-California, prin încrucişarea soiurilor Ahmeur bou
Ahmeur şi Alphonse Lavallée.

Frunza
adultă este mare, uşor gofrată, de culoare verde-metalic, pentalobată.
Sinusurile laterale superioare sunt oviforme, uneori lobii se petrec,
sinusurile fiind în acest caz suprapuse, închise, iar cele inferioare atunci
când există sunt slab schiţate.
Sinusul peţiolar este deschis în liră largă. Limbul este glabru pe
partea superioară şi prezintă scame rare pe nervuri pe partea inferioară.
Nervurile au nuanţă roşietică spre bază, iar dinţii sunt mijlocii cu
baza lăţită şi marginile convexe.
Peţiolul este glabru, uneori prezintă şi urme de scame, este de culoare
verde-roşietic, mai lung decât lungimea nervurii mediane, (foto pag. 181

Soiul Cardinal se cultivă cu cele mai bune rezultate în zonele cu favorabilitate maximă: Terasele
Dunării, Colinele Dobrogei, dar şi în alte centre viticole, precum Pietroasa (Buzău) şi Halânga
(Mehedinţi).
AUGUSTA
ORIGINE - Soiul a fost obţinut de către Marin Neagu şi Mihai Georgescu la U.S.A.M.V. Bucureşti
din încrucişarea soiurilor Italia şi Regina viilor şi omologat în anul 1984.

Frunza adultă este de mărime mijlocie, glabră, cuneiformă, trilobată sau pentalobată. Sinusurile
laterale superioare sunt închise elipsoidal cu lobii suprapuşi, iar sinusurile inferioare atunci când
frunza este pentalobată, sunt deschise în forma literei V.
Aptitudini tehnologice şi areale cu vocaţie (zonare)
102
Sinusul peţiolar este deschis în forma literei U sau liră largă. Limbul este glabru pe partea
superioară şi prezintă smocuri de peri pe nervuri pe partea inferioară.
Nervurile sunt roşietice spre bază, iar dinţii sunt de mărime mijlocie, au baza lăţită şi marginile uşor
convexe.
Peţiolul este glabru, erbaceu, mai lung decât nervura mediană, cu o coloraţie antocianică puternică
la baza sinusului peţiolar, (foto pag. 181.
Augusta se cultivă cu rezultate bune pe terasele Dunării (Greaca, Ostrov, Zimnicea, Cernavodă),
precum şi în unele podgorii subcarpatice cu climat mai blând (Dealul Mare, Drăgăşani, Ştefăneşti -
Argeş), (Stroe Marinela, 2012).
VICTORIA
ORIGINE - Soi nou
obţinut la S.C.V.V. Drăgăşani prin hibridare sexuată a soiurilor Cardinal şi Afuz Ali şi omologat în
1978 (Autori:Victoria Lepădatu şi Gh. Condei).

Frunza adultă este de mărime mijlocie-mare, glabră, pentalobată, cuneiformă, uşor lăţită.
Sinusurile laterale superioare sunt deschise elipsoidal, iar uneori închise ovoidal, iar sinusurile
inferioare sunt deschise în forma literei V sau sunt slab schiţate.
Sinusul peţiolar este deschis în forma literei V sau liră.
Limbul este gros, glabru pe ambele feţe.
Nervurile sunt verzi, iar dinţii sunt de mărime mijlocie, cu margini drepte, mucronaţi, de culoare
gălbuie pe margine.
Peţiolul este lung, glabru, cu o pigmentaţie antocianică evidentă (foto

Se cultivă datorită timpurietăţii în toată Moldova, în nordul Dobrogei şi pe terenurile nisipoase din
judeţele Brăila şi Buzău.
SOIURI DE STRUGURI PENTRU MASĂ CU MATURARE MIJLOCIE

CHASSELAS DORÉ
ORIGINE - Este un soi foarte vechi, cu origine necunoscută încă, părerile fiind variate: după unii
autori ar fi de origine franceză, (localitatea Chasselas) unde se cultivă încă din sec. XIII; după alţii
ar fi de origine elveţiană, unde se găseşte în cultură sub numele de Fendant din Evul mediu; iar
după alţii ar avea origine egipteană, unde se pare că se cultivă din anul 1200, în oaza Fayoum, unde
se găseşte în cultură şi soiul Chasselas noir, din care se presupune că s-a desprins soiul Chasselas
doré.
SINONIME - Chasselas de Thomery, Chasselas de Moissac, Gutedel, Fendant, ş.a.

Frunza adultă este uşor băşicată, mijlocie ca mărime, pentalobată, glabră şi cu peri scurţi pe nervuri
pe partea inferioară a limbului. Sinusurile laterale superioare sunt variabile ca formă, mai mult sub
formă de liră cu baza ascuţită sau uşor ovoidală, destul de profunde, iar cele inferioare sunt
superficiale. Sinusul peţiolar este deschis sub formă de V. Nervurile sunt verzi, iar limbul este
glabru pe partea inferioară şi prezintă peri pe nervuri. Dinţii sunt mărunţi, cu marginile convexe.
Peţiolul este de culoare verde-roşietică, mai lung decât lungimea nervurii mediane şi prezintă peri
scurţi (foto pag. 182).

Vinul obţinut este un vin de consum curent foarte apreciat de consumatori. Producţia soiului este
mare, de aproximativ 16 -18 t/ha. Soiul Chasselas doré este un soi cosmopolit, cu o arie de cultură
lărgită, de la Zimnicea la Iaşi şi de la Teremia la Mangalia, fiind inclus ca soi recomandat în foarte
multe centre viticole (102) şi ca soi autorizat în 42 centre viticole.
MUSCAT DE HAMBURG
ORIGINE - Se pare că este originar din Anglia, unde se cultivă de foarte mult timp în sere, iar după
unii autori ar fi provenit din localitatea Snow lângă Bristol. Pierre Galet (1964) presupunne că ar fi
un hibrid rezultat din încrucişarea soiurilor Muscat de Alexandria şi Frankental (Trollinger).
SINONIME - Black Muscat, Zibibbo nero.

Frunza adultă este mare, uşor alungită şi ondulată, cu 3-5 lobi. Limbul este scămos pe partea
inferioară, iar lobul terminal este alungit.
Sinusurile laterale superioare sunt adânci, variabile ca formă, uneori fiind închise prin suprapunerea
lobilor, iar cele inferioare sunt unghiulare sau în formă de liră.
Sinusul peţiolar este deschis în formă de liră şi foarte rar semiînchis prin suprapunerea lobilor.
Nervurile sunt verzi, cu slabă nuanţă roşietică pe partea inferioară şi prezintă peri. Dinţii sunt
mărunţi, cu marginile convexe de culoare gălbuie.
Peţiolul este de culoare verde, mai scurt decât lungimea nervurii mediane.

Se cultivă în majoritatea ţărilor viticole din Europa, îndeosebi în Franţa, unde ocupă locul al doilea
în sortimentul soiurilor de struguri pentru masă. La noi în ţară se cultivă cu cele mai bune în 110
centre viticole, începând cu Terasele Dunării, Constanţa şi Tulcea, până în sudul Moldovei
MUSCAT D’ ADDA
ORIGINE - A fost obţinut în anul 1892 de către Luigi Pirovano, din seminţe rezultate în urma
autopolenizării soiului Muscat de Hamburg, fiind considerat un Muscat de Hamburg ameliorat.
SINONIME – Muscat del Adda

Frunza adultă este mare, cu contur pentagonal, uşor scămoasă pe partea inferioară, pentalobată.
Sinusurile laterale superioare sunt profunde, cu lumen mare ovoidal, iar cele inferioare sunt
variabile ca formă, cel mai adesea în formă de U sau ovoidale.
Aptitudini tehnologice şi areale cu vocaţie (zonare)
109
Sinusul peţiolar este deschis şi are forma unei ogive, cu lumen mare. Nervurile sunt verzi, iar dinţii
sunt grupaţi, unul mare şi doi mici, formând mici lobişori şi au margini drepte şi vârful ascuţit, de
culoare gălbuie.
Peţiolul este de culoare verde şi egal sau mai mare decât lungimea nervurii mediane, (foto pag.
182).

Se cultivă în majoritatea centrelor viticole din sudul ţării, iyolat în câteva centre viticole din
Moldova şi pe suprafeţe restrânse în vestul ţării (aproximativ 51 centre).
SOIURI DE STRUGURI PENTRU MASĂ CU MATURARE TÂRZIE

AFUZ ALI
ORIGINE - Soiul este originar din Asia Mică, de unde a pătruns în Europa (se presupune că este o
selecţie din sortogrupul Rozaki). La noi în ţară s-a cultivat mai întâi în Dobrogea şi s-a răspândit de-
a lungul Teraselor Dunării. Face parte din Proles orientalis, subproles antasiatica.
SINONIME - Aleppo, Dattier de Beyrouth, Karaburnu, Bolgar, Altân taş, Regina etc.

Frunza adultă este mijlocie ca mărime, uşor lăţită, plană, netedă, glabră, trilobată sau pentalobată.
Sinusurile laterale superioare sunt variabile ca formă, de cele mai multe ori sunt îngust elipsoidale,
iar cele sinusurile inferioare au adesea forma de V.
Sinusul peţiolar este deschis în formă de U, fiind un principal caracter de recunoaştere a acestui soi.
Limbul frunzei este subţire, de culoare verde deschis, glabru pe ambele feţe cu nervurile fine şi
albicioase, iar dinţii sunt de mărime mijlocie, uşor ogivali, cu vârful rotunjit. Peţiolul este de
culoare verde, glabru şi mai scurt decât lungimea nervurii mediane, (foto pag. 183).

Afuz-Ali este cel mai important soi de struguri pentru masă, ocupă locul 7 în lume, ca şi suprafeţe
cultivate, după soiul Kişmiş alb (Sultanină). Cunoaşte o largă răspandire în Asia şi Bazinul Mării
Mediterane. Nu s-a extins în zonele viticole din centrul Europei, deoarece este un soi cu o maturare
tardivă. La noi în ţară, ocupă cca 25% din suprafaţa destinată soiurilor de struguri pentru masă. Cele
mai bune rezultate le dă în podgoriile din Dobrogea, pe terasele Dunarii, Dealu Mare, Dealurile
Buzăului.
COARNĂ NEAGRĂ
ORIGINE - Soi vechi oriental, considerat un soi autohton, datorită răspândirii acestuia în podoriile
sud-carpatice, înainte de apariţia filoxerei. Face parte din sortogrupul Coarnă care este neomogen,
cu însuşiri divergente. Cele trei soiuri care alcătuiesc acest sortogrup (Coarnă albă, Coarnă neagră,
Coarnă roşie) sunt foarte diferite din punct de vedere morfologic, ceea ce duce la ipoteza că nu au
origine comună.
Faptul că toate trei soiurile au florile hermafrodite funcţional femele dovedesc totuşi că sunt soiuri
mai evoluate, după părerea academicianului Gherasim Constantinescu, provenienţa lor fiind de
natură hibridă. Soiul Coarnă neagră apare în unele lucrări cu sinonimul Asma, dar se pare că nu se
confirmă ipoteza, deoarece acesta din urmă are flori hermafrodite funcţional normale.
SINONIME - Moldavskii, Cerna razachia, Ciornâi crâmskii.

Frunza adultă este mijlocie, uşor alungită, cu mezofil neted şi glabru, trilobată sau pentalobată.
Sinusurile laterale superioare sunt variabile ca formă, putând fi oviforme sau sub formă de U, iar
cele inferioare au formă de V.
Sinusul peţiolar este deschis sub forma literei V sau liră, cu unul sau doi pinteni la bază (caracter de
soi). Nervurile sunt verzi şi glabre.
Dinţii sunt mijlocii ca mărime, ascuţiţi, înclinaţi, cu laturile uşor convexe. Peţiolul este mai scurt
decât nervura mediană, fiind colorat cafeniu-roşietic, (foto pag. 183).
Se cultivă îndeosebi în sudul Moldovei dar şi în sudul ţării: Dealul Mare, Dealurile Buzăului,
Odobeşti, Panciu, Nicoresti, Iveşti, Dealurile Covurluiului, Dealurile Bujorului etc.
ITALIA
ORIGINE - Soiul a fost creat în Italia de către Alberto Pirovano în anul 1911, din încrucişarea
soiurilor Bicane şi Muscat de Hamburg. Face parte din Proles pontica, subproles georgica.
SINONIME – Ideal
Frunza adultă este mare, uşor gofrată, de culoare verde închis, pentalob ată, având de asemenea,
lobul terminal alungit ca la soiul Muscat de Hamburg.
Aptitudini tehnologice şi areale cu vocaţie (zonare)
115
Sinusurile laterale superioare sunt variabile ca formă, de cele mai multe ori sunt adânci, oviforme,
cu margini suprapuse mult, iar sinusurile inferioare sunt deschise în formă de liră.
Sinusul peţiolar este deschis sub forma unei lire deformate, uneori acesta poate fi închis prin
suprapunerea lobilor.
Nervurile sunt verzi, iar pe partea inferioară nu prezintă peri pe nervuri. Dinţii sunt mijlocii ca
mărime, cu marginile convexe iar peţiolul este verde-roşietic, cu urme de scame, mai scurt decât
lungimea nervurii mediane, (foto pag. 183).

Se cultivă în foarte multe centre viticole (22) din sudul ţării, cu pondere mai mare în judeţele
Constanţa, Teleorman, Călăraşi, Giurgiu, Ialomiţa
SOIURI APIRENE
PERLETTE
ORIGINE - Soiul a fost creat de H.P. Olmo la Davis (California), în anul 1936, prin hibridare
sexuată între soiul Regina viilor şi soiul Sultanină. Face parte din Proles orientalis, subproles
antasiatica.
SINONIME – Perletta

Frunza adultă este mare, uşor alungită, netedă şi glabră.

Sinusurile laterale superioare sunt slab schiţate sau oviforme. Sinusul peţiolar este deschis sub
formă de liră sau U.
Nervurile sunt verzi, proeminente, iar dinţii sunt mijlocii ca mărime, cu marginile drepte şi cu baza
lăţită, (foto pag. 184).
Peţiolul este glabru, de culoare verde - uşor roşietic, egal sau mai scurt decât lungimea nervurii
mediane.

Soiul Perlette se cultivă în toate centrele viticole care deţin condiţii foarte favorabile pentru cultura
soiurilor de struguri pentru masă din conveierul varietal.
KIŞMIŞ ALB
ORIGINE - Se pare că provine din oraşul Sultani (Iran). Face parte din Proles orientalis-subproles
antasiatica.
SINONIME - Sultanină albă, Thompson seedless

Frunza adultă este mare, netedă şi lucioasă, glabră, întreagă, trilobată, pentalobată, de culoare verde
crud, destul de variabilă ca formă, uneori fiind asimetrică.
Sinusurile laterale superioare sunt de asemenea variabile ca formă, mai mult înguste şi superficiale.
Sinusul peţiolar este în general complet închis, prin suprapunerea lobilor, mai rar sub formă de liră
imperfectă.
Nervurile sunt verzi, proeminente, iar dinţii sunt uşor rotunjiţi, mucronaţi.
Aptitudini tehnologice şi areale cu vocaţie (zonare)
118
Peţiolul este glabru, verde cu striuri cafenii, mai scurt decât lungimea nervurii mediane, (foto pag.
184).

Se cultivă pe suprafeţe mari în: Grecia, Turcia, Cipru, Italia, Spania. S-a extins în ultimii ani şi în
California (provinciile Vitoria şi Fresno), unde deţine circa o treime din suprafaţa viticolă. La noi în
ţară a fost introdus numai în 6 centre viticole: Cernavodă, Ostrov, Oltina, Aliman, Dăieni, Greaca,
practic în arealele viticole cu favorabilitate mare pentru cultura soiurilor de struguri pentru masă.
KIŞMIŞ NEGRU
ORIGINE - Se presupune că provine din Iran. Face parte din Proles orientalis-subproles antasiatica.
SINONIME - Black Monnukka, Sultanină neagră.
Frunza adultă este mare, uşor alungită, cu 5 lobi, cu limb plan şi neted, glabră.
Sinusurile laterale superioare sunt variabile ca formă, sunt adânci, închis-ovoidale, iar sinusurile
laterale inferioare sunt mai înguste, unghiulare sau ovoidale.
Sinusul peţiolar este în general deschis, în formă de liră cu baza ascuţită şi uneori este închis
oviform. Nervurile sunt uşor roşietice spre punctul peţiolar, iar liziera este alcătuită din dinţi mari,
obtuzi, mucronaţi.
Peţiolul este verde cu striuri roşcate, mai scurt decât lungimea nervurii mediane, (foto pag. 184).

Se cultivă în puţine areale viticole de la noi din ţară: Cernavodă, Ostrov, Greaca, Medgidia
BICAME
REGINA VIILOR