Fetească albă

Origine: Este un soi autohton cultivat de foarte multă vreme în podgoriile din țara noastră.
Astăzi se găsește răspândit în aproape toate podgoriile și centrele viticole din țara noastră, cu
precădere însă în cele din Transilvania şi Moldova, unde se obțin cele mai bune vinuri. Se
întâlnește în cultură și în Germania, Ungaria, Republica Moldova.
Caractere ampelografice: La dezmugurire rozeta este ușor scămoasă, de culoare verde-
arămie. Frunzele tinere sunt netede, glabre pe fața superioară , cu scame fine pe cea inferioară.
Frunza adultă este mijlocie ca mărime, rotundă ușor lățită, penat- lobată cu lobul terminal
evident. Limbul este neted glabru pe ambele feţe, de culoare verde-deschis, cu dinţi
neuniformi ca mărime, rari, ascuțiți, cu marginile drepte. Sinusurile laterale superioare sunt
foarte profunde, cu lumen mare de formă elipsoidală, iar cele inferioare, mai puţin adânci,
sunt deschise în formă de U sau V. Sinusul peţiolar este caracteristic, larg deschis, in formă de
acoladă. Pețiolul este scurt, subțire de culoare verde-roșiatică.
Lăstarul este glabru şi lucios, verde-roșiatic, mai intens colorat la noduri, cu vigoare mare de
creștere.
Inflorescența este uniaxială, de forma cilindrică, mijlocie ca mărime (circa 10 cm lungime).
Floarea este hermafrodită normală, pe tipul 5, cu polen fertil, dar în cantitate mică.
Soiul este autofertil.
Strugurele este mic, de formă cilindrică sau cilindro-coni-că uneori cu primele două
ramificaţii mai dezvoltate, semicompact, cu boabe dese neomogene.
Bobul este mic, sferic, cu punct pistilar evident şi cu pielita subţire, colorată galben-Verzui,
ruginie pe partea însorită, acoperită cu multă pruină. Miezul este zemos, nearornat. Coarda
este de vigoare mare, colorată în cafeniu-gălbui de culoare mai intensă la noduri, pronunțată
striată şi punctată. Scoarța .lignificată se exfoliază în plăci.
Însușiri biologice.
Soiul Fetea albă are o vigoare de creștere foarte mare, la altoire nu trebuie folosiți portaltoi
care amplifică această creștere și terenurile fertile, cele prea umede și profunde, care conduc
la diferențierea unui număr mic de inflorescențe. Este un soi care preferă condițiile unui
climat temperat mai răcoros, așa cum este cel din arealul nordic de răspândire a vitei de
Vie. Are o perioadă de vegetaţie de 150-160 zile ceea ce permite a fi cultivat în areale în
care se înregistreză 1000-1100 sumă grade temperatură utilă .
Este rezistent la temperaturile scăzute din timpul ierin și mană și sensibli la paianjenul roșu
prezintă o fertilitate mijlocie -cărui coeficient de fertilitate relativ are valoarea de 0,8 soiul
prezintă si un procent relativ mic de lăstari cu rod 60-70% .
Caracteristici tehnologice. Maturitatea boabelor are loc la 2-3 săptămâni după aceea a
soiului Chasselas doré, când se realizează concentrații de 200-210g/l zahăr în must și un
conținut în aciditate totală de 4-5 g/l. Cultivat în arealele sudice din țara noastră exemplu în
podgoriile Dealu Mare, Drăgășani, Murfatlar etc.),
Se pretează la supramaturarea boabelor fără pierderi mari de recoltă (circa 15-20%),
putind ajunge astfel pînă la 280-300 g/l Producţiile de struguri variază foarte mult în funcţie
de condițiile ecologice .
Particularități de cultură:
Datorită faptului că prezintă o vigoare foarte mare sa atribuit unor încărcături mari de ochi ,
repartizate pe coarde de producție de 16-18 ochi. În urma executarea unor experiențe sa
observat la Cotnari producție de 7,9 t/ha cu 262 g/l zaharuri la încarcătură de 22-26 ochi m2 și
o fertirizare de cu N100P100K100kg/ha s.a. și la Iași producție de 12,0 t/ha cu 252 g/l
zaharuri la încarcătură de 32-38 ochi m2 (Alexandrescu şi colab.,1976).

Riesling Italian
Origine: Originea soiului nu este bine' originii de pe malul Rinului, sau aşa cum arată şi numele, a
originii italiene. Se cultiva aproape în toate ţările Viticole, în special în cele din centrul şi estul
Europei. La noi în ţară se- cultiva înainte de invazia filoxerei, alãturi de Feteasca albă este .unul din
soiurile cele mai răspândite, întâlnit în cultură aproape în toate podgoriile şi centrele viticole.

Caractere ampelografice: La dezmugurire rozeta este pufoasă, alb-verzuie cu marginile roz-violacee.

Frunzele tinere au adesea marginile limbului indoite spre faţa inferioară, cu dinţi lungi şi ascuţiţi.

Frunza adultă este de mărime mijlocie, uşor alungita, tri- saupenta- lobată, cu mezofilul subţire,
neted, Verde-gălbuie, fm scămos pe faţa infe- rioară. Nervurile sunt subţiri deschise la culoare. Dinţii
sunt foarte caracte- ristici, lungi, neregulaţi, ascuţiţi şi cu margini drepte, tip "". Sinusurile laterale
superioare sunt elipsoidale, iar cele laterale inferioare sunt superficiale şi deschise. Sinusul peţiolar
este deschis în formă de liră. Peţiolul este scurt, glabru, de culoare Verde-violacee. Lăstarul este
glabru, Verde cu striuri arămii pe partea însorită, uşor scămos la vârf, cu cârcei Verzi, lungi şi subţiri la
noduri. Inflorescenţa este mijlocie ca mărime, cilindrică, uniaripată, cu flori hermafrodite_ normale.
Polenul este fertil, puţin abundent, soiul fiind autofertil. Strugurele este cilindric, foarte compact, de
mărime mijlocie, cu o *ramificaţie lungă, tot de formă cilindrică şi cu pedunculul scurt şi' ligni- ficat.
Boabele sunt mici spre mijlocii, sferice, aşezate dens în strugure, colorate Verde-gălbui şi cu punctul
pistilar persistent. Pieliţa este de gro- sime mijlocie, acoperită cu un strat subţire de pruină. Miezul
este zemos,

nearomat, dulce-acrişor.

Caractere morfologice : Frunza este mijlocie, ã-lobată, cu mezofilul subțire,

de culoare verde-gălbui, caracteristic. Dinții sunt mari, alungiți şi ascuțiți. Strugurii au formă
cilindrică, prima ramificarea rahisului fiind transformată într-o aripioară ce caracterizează
acest soi. Boabele sunt dese,sferice, mici de culoare verde-gălbui, cu punctul pistilar evident

Însuşiri biologice. Soiul Riesling italian are o recomandare pentru atribuirea unor încarcături
moderate. Raportat la ondințile de la Murfatlar prin lasarea la taiere în uscat a 12-19 ochii/m2
au fost obținute recolte de struguri cuprinse între 6,5 și 8,7 t/ha (Băjescu N și colab 1961
Este și de remarcat faptu că soiul Resling se pretează foarte bine și la sistemul semiînalt de
conducere, asgurând un sport de producție de 9% (Metaxa Gr. Și colab 1976)Se recunoaște că
este și un soi sensibil la secetă în acest context reacția la irigare prezintă un spor de 42-43% la
aplicarea a unei norme de 1600m3 în trei norme.
Repartizare teritorială:Soiul Resling italian este prevazutla o extindere pentru producerea
vinurilor superioare( în unele centre chiar VSO și VSOC).Seci și demiseci în județele:
Alba,Buzău,Constanța,Gorj, Mureș,Prahova, Timiș și Vrancea.

Bară neagră,
Caractere morfologice importante. Frunzele adulte sînt mijlocii, asimetrice, cu 5 lobi, foarte
rar trilobate, păroase pe partea inferioară. Nervurile roșiatice pe ambele fețe; sinusurile
laterale superioare prevăzute frecvent cu un pinten la baza lumenului. Strugurii sânt mijlocii
sau mari, rămuroși, conici, cu boabe rare, neomogene. Bobul este mijlociu, sferic sau ușor
turtit, de culoare negru-albăstrui, mijlociu, pruinat.
Însuşiri biologice. Solul prezintă, frecvent fenomenul de miere și de mărgeluire precedat de
scuturarea intensă a florilor(pănă la 73%) mai ales în ani cu condiții climatice nefavorabile.
Fertilitatea soiului mijlocie. Productivitatea este însă mult mai ridicată. datorită valorilor mari,
pe care le preia greutatea mijlocie a unui strugure Exemplu relevant ar fi la Murfatlar cu un
procent de 70% lăstari fertili sa înregistrat o greutate medie a strugurilor de 88g ce indică un
indice de producție absolut de 114 și relativ de 80

Caracteristici tehnologice. Maturitatea deplină a boablor are loc la 5-6 săptămani după cea a
solului Chasselas dore. Producția , concentrația zaharurilor și aciditatea totală a strugurilor la
cules variază în fucție de condițiile de cultură. În zonele de deal, vinurile obținute de la soil
Băbească neagră sunt de calitate superioară, intens colorate, catifelate ți armonice.La
Nicorești producțtia calitativă a fost de 206 conținut în zahăruri g/l și cu o aciditate totală în
H2,SO4 de 6 . Iar valorile producției cantitative a fost de 16,5 t producție medie la ha .
Particularităţi de cultură. Soiul Băbească neagră este adaptat foarte bine condiţiiîor
microclimatice din podgoria Nicorești și pe terenurile nisipoase de la Drăgănești- Barçea ~
Ivesti(județul Galați) La tăierea în uscat se foloses coarde de 14-16 ochi,sub formă de bicuri,
completate cu călărași.Încărcătura de rod reținută este de (30-35 ochi/m2)
Repartizare teritorială. Soiul este indicat la extindere pentru producerea vinurilor roșii de
consum curent în județele Brăila, Dolj, Olt, Mehedinți Galați și Vrancea, iar pentru vinuri
superioare în județele Iași(Urcani), Galați și Vrancea.
Merlot
Caractere morfologice importante Frunză este mijlocie,5-lobată,gofrată, verde- închis, ușor
scămoasă pe fața inferioară.Marginile sînt urbate spre fața superioară. Strugurii sunt lungi,
conici sau cilindor-conici, u primele două ramnifiații mai mari. Boable mijlocii, dese, sferice,
cu pielița colorată în albastru-violaceu închis.
Însușiri biologice, Soiul Merlot are o perioadă mijlocie de vegetație ( minimum 170-180 zile).
Prezintă o creștere viguroasă, care îi conferă un mare grad de adaptabilitate.Este un soi cu o
fertilitate ridicată și greutate mare a unui strugure dar cu o sensibilitate la secetă și ger.
Caracteristici tehnologice. Maturarea boabelor are loc la 3-4 săptămani după Chasselas dore,
când acumulează 190-200g/l zaharuri în must și o canitate mare de substanțe colorante. La
supramaturare poate să realizeze 220-240 g/l zaharuri, asemenea soiului abernet Sauvignon.
Producția apreiată este mijlocie e obicei 10-12 t/h cu posibilitatea de a realiza producți chiar
de 14-16t/ha
Particularități de cultură
Suportă încărcături variabile în funcție de condițiile ecologice ale diferitelor centre de cultură.
La Drăgășani cu încărcătura de 12-16 ochi/m2 sa ajuns la 10,1-10,6 t/ha, cu 238-242 g/l
zaharuri (Barataru M 1971) .Soiul reacționează bine la aplicarea unor doze cu îngrașăminte
chimice
Reparizarea teritorială. Soil Merlot se recomandă pentru obținerea vinurilor roșii de calitate
superioară sau a vinurilor de consum curent în funcție de condițiile ecologice ale diferitlor
ceontre de cultură asfel: pentru vinuri de claitate superioară este autorizat în podgorilor
dinjudețele Arad,Argeș,Buzău,Galați, Iași,Tulcea,Vaslui, pentru vinurile de consum curent în
centrele viticole din județele Galați , Vrancea .