Sortimentul de soiuri de prun

15/4/2013
0 Comments

Pentru satisfacerea cerinţelor de consum din mica gospodărie, sortimentul de soiuri

de prun este mai amplu şi cuprinde un număr mai mare de soiuri, diferite ca epocă de coacere şi
ca mod de valorificare a fructelor. N. Cepoiu consideră că dintre acestea, o folosinţă mai mare o
au soiurile: Timpurie Rivers, Carpatin, Tuleu timpuriu, Minerva, Agen, Renclod Althan, Pescăruş,
Tuleu gras, Dâmboviţa, Gras ameliorat, Vinete româneşti, Gras românesc şi Anna Spath.

Pentru livezile comerciale, cele mai căutate soiuri de prun cu fructul mare sunt: Diana, Silvia,
Vâlcean, Centenar, Stanley, Record şi Vinete de Italia.

1. Sortimentul de soiuri pentru grădinile familiale

Timpurie Rivers - este un soi precoce, de vigoare mijlocie, care rodeşte pe buchete.
Fructul este mijlociu ca mărime, globulos, vânat-violaceu, acoperit cu o pruină grosieră
albastră. Pulpa este semiaderentă, dulce-acidulată şi slab aromată. Maturarea fructelor se
manifestă la începutul lunii iulie.

Carpatin - pomul are o vigoare mijlocie spre mică şi un schelet puternic, garnisit
uniform cu buchete şi ramuri mijlocii. Fructul este de mărime medie, sferic alungit,
albastru închis, acoperit cu o pruină cenuşie. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, cu
gust echilibrat. Maturarea fructelor se realizează la sfârşitul lunii iulie.

Tuleu timpuriu - este un soi precoce, de vigoare supramijlocie, cu fructificarea pe

buchete. Fructul este mijlociu ca mărime, ovoid şi colorat în vânăt-violaceu, cu pruină
albastră. Pulpa este neaderentă, dulce şi plăcut acidulată. Maturarea fructelor are loc între
25 iulie şi 5 august.

Minerva - pomii au vigoare mică-mijlocie, coroana piramidală şi fructificarea pe buchete

şi ramuri mijlocii. Fructul este mijlociu, ovoid, uşor asimetric, de culoare vânătă-violacee
şi pruină grosieră, albăstruie. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, consistentă şi
suculentă. Maturarea fructelor are loc la 6-8 zile după coacerea prunelor din soiul Tuleu
timpuriu.

Renclod Althan - pomii sunt de vigoare mare şi rodesc pe buchete şi ramuri mijlocii.
Fructul este mare şi foarte mare, globulos şi colorat în roşu-carmin, cu o pruină
roşcatalbăstruie. Pulpa este neaderentă, dulce, fin acidulată şi aromată. Maturarea
fructelor are loc după 15 august.

Agen - pomii au vigoare mijlocie, coroană sferic-turtită şi rodirea pe buchete. Fructul este
mic spre mijlociu, invers-ovoid şi roz-violaceu, acoperit cu o pruină groasă, violacee.
Pulpa este semiaderentă şi foarte dulce. Maturarea fructelor are loc în prima jumătate a
lunii septembrie.

Pescăruş - pomul este semiviguros, cu coroană invers-conică şi fructificarea pe buchete.

Fructul este mijlociu spre mare, ovoid-asimetric, de culoare vânătă inchisă, acoperit cu o
pruină grosieră, cenuşie. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, suculentă şi plăcut
acidulată. Maturarea fructelor are loc cu puţin timp înainte de coacerea prunelor din soiul
Tuleu gras.

Tuleu gras - pomii sunt viguroşi şi formează coroane piramidale. Fructifică pe ramuri
mijlocii. Are lemnul fragil şi este incompatibil cu corcoduşul. Fructul este mijlociu sau
mare, elipsoidal şi colorat în violet închis, cu pruină albastră. Pulpa este neaderentă, dulce
şi armonios acidulată. Maturarea fructelor are loc între 15 şi 30 august.

Dâmboviţa - pomul are vigoare mare, coroană invers-conică şi rodirea pe buchete şi

ramuri mijlocii. Fructul este mare, ovoidal, vânăt închis, acoperit cu o pruină cenuşie.
Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, suculentă, dulce şi plăcut acidulată. Maturarea
fructelor are loc la câteva zile după cea a prunelor din soiul Tuleu gras.

Gras ameliorat - pomii cresc viguros şi rodesc pe ramuri mijlocii şi lungi. Fructul este
mijlociu spre mare, sferic, de culoare vânăt-roşcată, cu o pruină groasă, violacee. Pulpa
este neaderentă, galben-verzuie, dulce, slab acidulată şi cu o aromă fină. Maturarea
fructelor are loc în prima jumătate a lunii septembrie.

Vinete româneşti - pomul este de vigoare medie, cu coroană elipsoidală şi fructificare pe

buchete şi ramuri mijlocii. Fructul este de mărime medie, elipsoidal, vânăt închis, cu o
pruină albastrui-albicioasă. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, zemoasă, dulce, plăcut
acidulată. Maturarea fructelor se produce în a doua decadă a lunii septembrie.

Gras românesc - pomul este viguros şi formează o coroană elipsoidală. Ramurile de

schelet sunt puternice şi garnisite uniform cu buchete şi ramuri mijlocii subţiri şi elastice.
Fructul este mijlociu ca mărime, sferic, mov închis, acoperit cu o pruină albastru-
albicioasă. Pulpa este aderentă, verzui-gălbuie, dulce sau foarte dulce, lipsită de aciditate
şi aromă. Maturarea fructelor începe spre sfârşitul lunii septembrie şi continuă pe tot
parcursul lunii octombrie (Cepoiu şi colab., 1998).

Anna Spath - pomii au vigoare mijlocie sau mare, coroană invers piramidală şi rodire pe
buchete şi, mai rar, pe ramurile mijlocii. Fructul este mare, sferic, colorat în vânăt-
negricios, cu o pruină fină, de culoare albastru deschis. Pulpa este neaderentă, galben-
verzuie, suculentă şi cu un gust echilibrat. Maturarea fructelor are loc în aceeaşi perioadă
cu cea a prunelor din soiul Gras românesc.

2. Sortimentul de soiuri de prun pentru livezile comerciale

Diana - pomul este de vigoare medie, cu coroană globuloasă şi fructificarea pe ramuri
mijlocii şi lungi. Fructul este mare, globulos, colorat în albastru deschis şi acoperit cu o
pruină cenuşiu-albăstruie. Pulpa este neaderentă, verde-gălbuie, consistentă şi cu gust
plăcut. Maturarea fructelor are loc la începutul lunii iulie.

Silvia - pomul este de vigoare mijlocie, cu coroană piramidală şi fructificare pe buchete.

Fructul este mare, elipsoidal, vânăt-violaceu, cu pruină cenuşiualbăstruie. Pulpa este
neaderentă, albgălbuie, cu gustul foarte plăcut. Maturarea fructelor are loc la 1-2
săptămâni după cea a prunelor din soiul Tuleu gras.

Vâlcean - pomul este de vigoare mijlocie spre mare, cu coroană invers piramidală şi
rodirea pe buchete şi ramuri mijlocii. Fructul este mare sau foarte mare, sferic turtit, de
culoare vânăt închis, cu pruină albicioasă. Pulpa este neaderentă, portocalie, crocantă, cu
gust dulce, plăcut. Maturarea fructelor are loc la sfârşitul lunii iulie.

Centenar - pomul creşte moderat şi formează o coroană globuloasă. Rodeşte pe buchete

şi destul de rar (când pomii sunt tineri) pe ramuri mijlocii. Fructul este mare, invers-ovoid
şi de culoare albastră, cu pruină cenuşie. Pulpa este neaderentă, alb-verzuie şi cu un gust
echilibrat. Maturarea fructelor se produce cu două săptămâni înaintea soiului Tuleu gras.

Stanley - pomul creşte potrivit de viguros şi formează o coroană rară, invers piramidală.
Rodeşte pe buchete. Fructul este mare sau foarte mare, ovoid, vânăt închis la culoare şi
pruină albăstruie. Pulpa este neaderentă, galben-aurie, fermă, dulce şi plăcută. Maturarea
fructelor se face la sfârşitul lunii august şi început de septembrie.

Record - pomul este de vigoare mijlocie, coroana invers-conică şi cu fructificarea pe

buchete. Fructul este mare şi foarte mare, sferic-alungit, vânăt închis, cu pruină
albăstruie. Pulpa este neaderentă, galben-verzuie, crocantă şi cu gust echilibrat.
Maturarea fructelor are loc la câteva zile după soiul Tuleu gras.

Vinete de Italia - este un soi precoce, de vigoare mijlocie, cu coroană sferic-turtită,

rodeşte pe buchete, pe ramurile mijlocii şi lungi. Fructul este mare, ovoid şi colorat în
albastru-violet (aproape negru), cu pruină fină, albăstruie. Maturarea fructelor are loc la
sfârşit de septembrie, început de octombrie.

Soiurile Timpurie Rivers, Diana, Carpatin, Centenar, Silvia, Minerva şi Stanley se

consumă în stare proaspătă; Agen şi Gras românesc se folosesc pentru obţinerea unor
distilate de marcă, în timp ce soiurile Renclod Althan, Pescăruş, Dâmboviţa, Record,
Gras ameliorat, Vinete româneşti, Vânăt de Italia şi Anna Spath sunt soiuri pretabile
pentru consum proaspăt şi prelucrare industrială (prin deshidratare, congelare etc.).
http://www.pomifructiferi.com/prun.html

https://www.zdravan.ro/blog/care-soiuri-de-prune-sunt-cele-mai-bune-pentru-tuica

https://www.zdravan.ro/blog/care-soiuri-de-prune-sunt-cele-mai-bune-pentru-tuica

http://sfaturipomicole.tripod.com/id6.html

https://www.pomicultura.net/pomi-fructiferi/prun

foarte buna oferta ( mai putin Tuleu gras care

http://ciumbrudplant.ro/nou/prun.html
este sensibil in rest sunt OK toate soiurile ), la fel si parul.
http://www.pepinierakulcsar.ro/galerie/pomi-fructiferi/par/ oferta cu soiuri bune

Ce trebuie sa avem in vedere atunci cand dorim sa

infiintam o livada de prun
Autor: Redactor

12.09.2015 Legume şi fructe, Producție vegetală 0

0
Distribuiri
DistribuieTwitter
Prunele sunt unele dintre cele mai apreciate fructe din tara noastra, acestea fiind folosite
preponderent si in cadrul procesarii. In functie de sistemul de plantare ales, clasic sau intensiv,
productia oferita de prun poate varia de la 15 tone pe hectar pana la 30 de tone.
Pentru a veni in sprijinul fermierilor, noul Program National de Dezvoltare Rurala (PNDR) 2014-
2020 ofera chiar un punctaj suplimentar la accesarea fondurilor europene nerambursabile, daca se
utilizeaza soiuri din genetica romaneasca.

Alegerea terenului pentru infiintarea unei plantatii de prun se face tinand cont de cerintele specie fata
de factorii pedoclimatici, de cei socio-economici si mai ales de certitudinea valorificarii fructelor
obtinute.

Cum alegem terenul

Prunul este o specie cu o plasticitate ecologica ridicata, putand fi cantonat atat in zona dealurilor cat
si in cea de campie.

In zonele deluroase, cu umiditate suficienta si caldura deficitara, se aleg pantele cu expozitie sudica
si sud-vestica o calitate mai buna a fructelor, respectiv un coninut ridicat in zahar. Pe versanti se
prefera treimea mijlocie, evitandu-se treimea superioara cu sol erodat si vanturi puternice, precum si
treimea inferioara cu curenti de aer si apa in exces. In zona dealurilor cu altitudine de 300–350 m
plantatiile se pot amplasa si pe pante cu expozitie vestica, estica sau chiar nordica, de preferina pe
treimea mijlocie si cea inferioara a pantei. In zonele secetoase de stepa si silvostepa, sunt preferai
versantii cu expozitie nord-vestica si nord-estica, livezile fiind amplasate la baza acestora sau chiar
pe firul vailor lipsite de curenti reci.

In primul rand, amenajarea terenului incepe prin evacuarea excesului de umiditate prin canale de
coasta de colectare-evacuare, modelarea sau bilonarea terenului prin efectuarea de araturi la cormana,
inainte sau dupa plantarea pomilor.

Apoi se trece la nivelarea de suprafata sau de adancime pentru crearea unei pante care sa asigure
scurgerea apei de suprafata si circulatia usoara a agregatelor;

De asemenea, importanta este si terasarea versantilor pentru reducerea pantei terenului cu scopul
evitarii eroziunii solului si efectuarii mecanizate a lucrarilor (fara mobilizarea unui volum excesiv de
sol).

Infiintarea unei livezi de prun mai presupune si desfundarea terenului la 60-80 cm pentru afanarea
solului si incorporarea ingrasamintelor sau scarificarea in doua directii. Totodata, se realizeaza si o
nivelare a terenului desfundat sau o aratura adanca pe terenurile scarificate.

Pentru asigurarea desfasurarii procesului tehnico-productiv in conditii de eficienta economica se iau

urmatoarele masuri de organizare interioara: parcelarea terenului; asigurarea cailor de circulatie si
trafic tehnologic; construirea centrului gospodaresc elor de apa, de energie si a cailor de acces;
imprejmuirea.

Sisteme de cultura la prun

Spre deosebire de mar, la care gama deosebit de numeroasa de portaltoi vegetativi cu vigori diferite,
a permis progrese rapide in tehnologiile de cultura, la prun folosirea aproape in exclusivitate ca
portaltoi a corcodusului, de mare vigoare, a obligat la adoptarea asa zisului sistem clasic, cu distante
de 6,0–7,0 m –6,0 m intre pomi pe rand, (respectiv 240 – 333 pomi/ha cu productivitate pe masura de
aproximativ 5–8 t/ha).
In prezent exista tendinta de extindere in exploatatiile pentru aceasta specie, cu distante de plantare
de 4×2 m (1250 pomi/ha), cu portaltoi de vigoare mica (Saint Julien), cu pomi condusi sub forma de
fus tufa, in conditii de fertirigare.

Particularitati la plantare. Pichetarea, efectuarea gropilor fertilizarea de baza si plantarea propriu zisa
sunt similare plantatiilor de mar traditionale (clasice) cu 500 pomi/ha i in mod asemanator celor
intensive de mar (1250 pomi/ha).

Irigarea localizata este obligatorie in plantatiile superintensive de prun si de dorit, in cat mai multe
situatii (cu sursa de apa) in cele intensive.

Intretinerea solului trebuie realizata prin inierbarea permanenta intre randuri, ogor negru si/sau
erbicidare de-a lungul randurilor sau sub proiectia coroanei.

Tehnica formarii coroanelor la prun

Tinnand cont de particularitatile de crestere si fructificare a soiurilor, de vigoarea combinatiei soi –
portaltoi, precum si de necesitatea dirijarii vigorii pe 3–4 directii de crestere, la specia prun se
recomanda coroana vas intarziat pentru plantatiile clasice, vas ameliorat pentru plantatiile intensive si
fus subtire sau fus tufa pentru livezile superintensive.

Va prezentam tehnica formarii coroanelo pentru coroana vas intarziat, recomandata plantatiilor
clasice.

Vasul intarziat se mai numeste si piramida intrerupta deoarece seamana cu piramida neetajata taiata
dupa formarea primelor 3 sarpante. Se recomanda mai ales la speciile samburoase si mai rar la mar,
par altoite pe portaltoi vigurosi.
Anul I. In perioada de repaus vegetativ se taie varga la 90-100 cm. In perioada de vegetatie se
indeparteaza cresterile de pe trunchi si se aleg 3 lastari, unul la 60 cm de la sol, al doilea la 90 cm,
pentru a forma primele doua sarpante si al treilea lastar pentru prelungirea axului.
Anul II. In perioada de repaus se scurteaza axul la 30-40 cm de la sarpanta 2, pentru proiectia
sarpantei 3 si se scurteaza primele doua sarpante, daca au depasit 50-60 cm lungime, pentru a forma
primele subsarpante. In perioada de vegetatie se aleg lastarii necesari formarii sarpantei 3 si pentru
formarea primelor doua subsarpante pe sarpantele 1 si 2 si lastarii de prelungire a acestora. Este de
dorit ca acesti lastari sa aiba pozitie laterala exterioara in scopul deschiderii unghiului de ramificare
si temperarii cresterii acestora.
Anul III. In perioada de repaus se scurteaza sarpantele pentru formarea de noi subsarpante, precum
si subsarpantele deja formate pentru formarea ramificatiile de ordinul trei. Pe ax se lasa o prelungire
care se scurteaza la cca. 20-30 cm pentru a permite consolidarea ultimei sarpante. In perioada de
vegetatie se aleg lastarii necesari pentru formarea subsarpantelor si ramurilor de ordinul 3, proiectate
prin taierile in uscat.
Anul IV. Dupa consolidarea ultimei sarpante se elimina prelungirea axului. Se continua in mod
asemanator cu interventiile din anul anterior pentru formarea subsarpantelor si a ramurilor de ordinul
3. Pentru a reduce distanta intre randuri, fara a ingreuna circulatia agregatelor mecanice se practica
formarea unei coroane tip vas aplatizat cu 3-4 sarpante.

După sortimentul de soiuri acestea se împart în:

 - soiuri pentru grădinile familiale: Timpurie de Rivers, Agen, Minerva, Carpatin, Tuleu
timpuriu, Tuleu gras, Gras ameliorat, Vinete româneşti, Gras românesc, Anna Spath, ş.a.
- soiuri pentru livezile comerciale: Diana, Silvia, Record, Stanley, Vinete de Italia, Centenar,
Vâlcean ş.a.

Prunul, reprezentat in principal prin specia Prunus domestica L. –

prunul comun - a fost si este specia pomicola cea mai raspandita in
Romania.

Dupa epoca de coacere, se deosebesc:

- soiuri de pruni de vara, care se coc in iulie-august (Timpurii

Rivers, Silvia, Centenar, Tuleu gras) si
- soiuri de prune de toamna, cu perioada de recoltare si de consum
in septembrie-octombrie (Agen, Stanley, Vinete romanesti, Vinete
de Italia, Anna Spath, Grase romanesti).
Modul de amplasare a soiurilor pe parcele este prezentat de succesiunea:

1. Tuleu timpuriu + Stanley;

2. Tuleu timpuriu + Stanley + Gras ameliorat;
3. Gras ameliorat + Anna Spath

https://www.paradisverde.ro/intretinerea-livezii/polenizatori-autofertil-autosteril