Conopida

Se cultiva pentru inflorescenta din lastari ngrosati.

Este o planta destul de pretentioasa, mai ales la temperaturi
sub 0 grade C, cnd se pateaza si nu mai produce recolte de
calitate.
Cnd s-a format, inflorescenta trebuie ferita de lumina
deoarece se negreste. Se cultiva pe soluri fertile, bine lucrate
si ngrasate cu gunoi de grajd.
Soiuri
Timpurie de Ertfurt, cu perioada de vegetatie de 90-100 zile, cu
inflorescenta mica, rotunda si ndesata de 300-500 gr
Bulgare de zapada (115-120 zile), cu inflorescenta mare, de
600-1000 gr, cu productie mare la cultura n cmp si care se
pastreaza bine mai mult timp.
Alte soiuri: Timpurie de Arad, etc.
Rasadul
Soiurile timpurii se produc n rasadnite calde (3.5 gr la 1,5 mp)
n februarie. Soiurile trzii se seamana pe straturi la sfrsitul
lunii mai.
Plantarea n gradina se face la mijlocul lunii aprilie pentru
soiurile timpurii (50-50 cm) si n luna iulie pentru cele trzii
(70-70 cm). Rasadul poate fi plantat putin mai adnc dect a
fost n rasadnita. Pamntul se amesteca cu 300-500 gr mranita
la planta, iar la baza se aseaza pleava, paie sau frunze uscate
(mulcire) pentru mentinerea apei n sol. Dupa plantare se uda
si se trage pamnt n jurul plantei.
ngrijirea se face n general la fel ca la cultura verzei, n ce
priveste prasilele, musuroirea, udarea si ngrasarea

suplimentara. Suplimentar, inflorescenta trebuie ferita de

lumina prin legarea frunzelor la vrf sau frngerea a 2-3 frunze
care se asaza peste capatna. Exista soiuri la care frunzele
acopera de la sine capatna. Recoltarea se face treptat, cnd
inflorescentele sunt ndesate si albe, nainte ca acestea sa se
resfire, la 15-20 zile de la formarea lor. Capatnile se taie de la
baza, cu tot cu frunze.

Anna Spath
Descriere
Soi de vigoare mijlocie cu coroana invers piramidal. Fruct mare, de
form globuloas, de culoare roie-vnt, negricioas, cu pulpa
neadarent la smbure, de calitate foarte bun pentru mas si
industrializare. Pomul este destul de pretenios la sol i cldur, rezistent
la ger, la boli i duntori.
Recoltare
Epoca de coacere septembrie - nceput de octombrie.
Altoire
Se altoiete pe mirobolan sau pe noii portaltoi de corcodu Mirobolan C5
i Mirobolan dwarf.
Polenizatori D'Agen, Stanley

Bluefre
Descriere

Pom: vigoare mic - medie; cu port deschis; nflorire n prima sau a

doua decada a lunii aprilie; soi autocompatibil
Fruct: mare
Forma: elipsoidal; uor asimetric
Epiderma: albastr - nchis; cu mult pruin;
Calibru: 40 - 50 g
Pulpa: galben - verzuie; neaderent la smbure; smbure mediu
Gust: bun; aromat
Aprecieri generale: soi apreciat pentru fructificarea precoce i mrimea
fructului; nu este sensibil la Monilinia; se utilizeaz n special ca fruct
de mas i mai puin pentru industrializare.
Recoltare
Epoca de maturare: decada a II-a august
Productivitate mare
Polenizatori
Polenizatori: D'Ente 707, Stanley, President
Origine
Origine: SUA

Carpatin
Descriere

Pom: vigoare medie - mic; cretere piramidal

Fruct
Forma: sferic - alungit
Epiderma: albastr - nchis; acoperit cu pruin cenuie
Calibru: 40 - 45 g
Pulpa: galben - verzuie; suculent; fin; neaderent la
smbure
Gust: bun
Aprecieri generale: androsteril;
Recoltare
Epoca de maturare: 1-10 august
Productivitate mare
Polenizatori
Agen, Stanley, Silvia, Gras ameliorat, Anna Spath
Origine
Romnia, ICDP - Piteti

Centenar
Descriere

Soi romnesc productiv, cu coninut ridicat n substana uscat si zahr,

smbure neaderent, maturare uniform pe pom. Pom de vigoare mare.
Rezistena la ger bun i de asemenea la viroze. Soi autosteril. Fructul
mare de form invers ovoid, culoare roie violacee acoperit cu un strat
gros de pruin cenuie. Pulpa fructului este de culoare alb- verzuie cu o
textur ferm, o savoare bun, are un gust foarte plcut. Fructele sunt
destinate consumului in stare proaspt.
Recoltare
Epoca de maturare- in prima decad a lunii august.
Productivitate foarte bun
Altoire
Se aftoiete pe mirobolan
Polenizatori
Stanley, D'Agen, Anna Spath
Origine
Soi autohton, obinut din ncruciarea Tuleu gras x Early Rivers i
omologat n 1978.

D'Agen
Descriere

Soi de vigoare moderat, cu coroana globulos turtit, foarte productiv.

Fructul este mijlociu, de culoare roie violacee. Pulpa este neaderent,
foarte dulce avnd 26% substan uscat, aromat. Fructele sunt bune
pentru uscat.
Recoltare
Epoca de coacere- sfritul lunii august.
Altoire
Se altoiete pe mirobolan.
Polenizatori Stanley, Anna Spath

Diana
Descriere

Pom: vigoare mijlocie; cretere globuloas; rodete pe ramuri mijlocii i

lungi; parial autofertil
Fruct
Forma: sferic
Epiderma: albastr - deschis; acoperit cu mult pruin; fruct foarte
aspectuos
Calibru: 60 - 65 g
Pulpa: galben - verzuie; crnoas; suculent; calitate bun
Gust: plcut
Recoltare
Epoca de maturare: 1-10 iulie
Productivitate mare
Polenizatori
D'Agen, Stanley, Rivers timpuriu, Gras ameliorat
Origine
Romnia, ICDP - Piteti

Flora
Descriere

Pom: vigoare medie - mare; ramuri de schelet solide pe care se

insereaz buchete de mai; ramuri fructifere mijlocii i lungi

Fruct
Forma: ovoid - sferic
Epiderma: albastr; acoperit cu mult pruin cenuie
Calibru: 45 - 60 g
Pulpa: alb - verzuie; suculent; neaderent la smbure
Gust: plcut
Aprecieri generale: fructe mari; tolerant la Plum-pox.
Recoltare
Epoca de maturare: 10-20 august
Productivitate mare
Polenizatori
D'Agen, Stanley, Rivers timpuriu, Arma Spath
Origine
Romnia

Minerva
Descriere

Pom: vigoare mic - mijlocie; cretere piramidal; ramuri de schelet

relativ groase, pe care se insereaz buchete de mai i ramuri mixte
Fruct
Forma: ovoid
Epiderma: vnt - violacee, acoperit cu pruin abundent
Calibru: 40 - 45 g
Pulpa: galben - verzuie; suculent; neaderent la smbure
Gust: foarte plcut
Aprecieri generale: soi autosteril;
Recoltare
Epoca de maturare: 1-10 august
Productivitate mare
Polenizatori
D* Agen, Silvia, Stanley, Gras ameliorat, Anna Spath
Origine
Romnia, ICDP - Piteti

Pescru
Descriere

Pom: vigoare mijlocie

Fruct
Forma: ovoidal
Epiderma: vnt; acoperit cu pruin cenuie
Calibru: 40 - 45 g
Pulpa: galben - verzuie; suculent; uor acidulat; neaderent la

smbure
Gust: foarte plcut
Aprecieri generale: soi parial autofertil;
Recoltare
Epoca de maturare: 15-25 august
Productivitate foarte mare
Polenizatori
D1 Agen, Silvia, Stanley, Renclod Althan, Anna Spath
Origine
Romnia, ICDP - Piteti

Record
Descriere Pomul este viguros, fructele sunt foarte mari, sferice, uor alungite, de
culoare violaceu-nchis, cu pruin fin. Pulpa este neaderent la smbure,
foarte bun pentru mas i industrializare.
Recoltare Epoca de coacere - a doua decad a luniii septembrie.
Altoire
Se altoiete pe mirobolan.
Origine
Soi autohton obinut din smburi provenii din polenizarea liber a soiului
Renclod violet. Soi omologat n anul 1982.
Stanley
Descriere

Soi foarte viguros, cu corona piramidal, inalt, rar i arpante lungi.

Rezistena la boli si duntori, nflorire trzie, autosteril. Fruct mare, cu
pielia de culoare vnt nchis, acoperit cu pruin albastr.
Fructele se preteaz foarte bine la industrializare.
Recoltare
Se coace la sfrit de august nceput de septembrie.
Productivitate bun
Altoire
Se altoiete pe mirobolan, de preferat selecii ale acestuia, sau mai nou
portaltoi de corcodu Mirobolan C5 i Mirobolan dwarf.
Polenizatori
Anna Spath
Origine
Soi american obinut din ncruciarea Agen x Grand Duke, introdus n
cultur n anul 1926, iar la noi n anul 1957

Tita
Descriere

Pom: vigoare mijlocie - mic; coroana conic; fructificare pe buchete de

mai

Fruct
Forma: ovoidal; uor alungit spre peduncul
Epiderma: albstruie; acoperit cu mult pruin cenuie
Calibru: 45 - 55 g
Pulpa: galben - verzuie; suculent; neaderent la smbure
Gust: plcut
Aprecieri generale: soi androsteril;
Recoltare
Epoca de maturare: 1-10 august
Productivitate mare
Polenizatori
D'Agen, Stanley, Rivers timpuriu, Anna Spath
Origine
Romnia, ICDP Piteti

Tuleu gras
Descriere

Soi romnesc productiv, cu continut ridicat n substanta uscata si zahar,

smbure neaderent, maturare uniforma pe pom. Pom de vigoare mare,
cresteri cu unghi mic de ramificare, fapt datorita caruia se produce
dezbinarea si ruperea ramurilor ncarcate cu rod. Soi androsteril.
Fructul este de marime mijlocie de forma elipsoidala, culoare violeta
nchisa acoperita cu pruina albastruie. Pulpa fructului este de culoare
verde - galbuie, suculenta, are gust dulce.
Recoltare
Epoca de maturare: 25 august - 5 septembrie.
Altoire
Se altoieste pe portaltoiul Rosior.
Polenizatori Stanley, Anna Spath, Vinete de Italia, Vinete romanesti, Peche
Origine
Soi autohton, hibrid natural.

Tuleu timpuriu
Descriere
Pom: vigoare medie - mare; cretere piramidal; formaiuni de rod
scurte i mijlocii
Fruct
Forma: ovoid
Epiderma: vnt - violacee; acoperit cu pruin cenuie - albstruie
Calibru: 40 - 45 g
Pulpa: verde - glbuie; crocant; suculent; neaderent la smbure
Gust: plcut

Aprecieri generale: fruct de calitate superioar; are afinitate redus cu

corcoduul; soi androsteril;
Recoltare
Epoca de maturare: 5-15 august
Productivitate mare
Altoire
recomandat a se altoi pe prun Roior
Polenizatori
D'Agen, Silvia, Stanley, Early Rivers, Anna Spath
Origine
Romnia

Vlcean
Descriere

Pom: vigoare medie, sau chiar mare cnd este altoit pe corcodu;
unghiurile sunt largi, iar rodirea se produce pe formaiuni scurte sau
mijlocii
Fruct
Forma: sferic
Epiderma: neted; vnt nchis; acoperit cu pruin albicioas
Calibru: 65 - 75 g
Pulpa: glbuie; crocant; suculent; neaderent la smbure
Gust: foarte plcut
Recoltare
Epoca de maturare: 25 iulie - 5 august
Productivitate mare
Polenizatori
soi autosteril. Polenizatori: D'Agen, Stanley, Anna Spath
Origine
Romnia

CULTIVAREA CAPSUNULUI
Prezenta editie inaugureaza o noua rubrica intitulata Ghid pentru fermieri si este publicata in cadrul
Programului de Antreprenoriat Rural al Fondului Britanic Know How, finantat de catre Guvernul Marii Britanii si
Guvernul Danemarcei.
Programul de Antreprenoriat Rural a luat inceput in vara anului 1997, avind drept scop ajutorarea taranilor
improprietariti din Moldova in etapa de postprivatizare. Componentele principale ale programului s-au axat pe (1)
mecanizarea asociatiilor de gospodarii taranesti, (2) diversificarea culturilor agricole, (3) contabilitatea si
activitatea de planificare in gospodariile agricole privatizate, toate acestea incluzind asistenta materiala si de

consultanta acordata de catre experti straini si autohtoni.

Conceptul de diversificare a culturilor agricole a fost introdus in baza culturii capsunului, cu scopul de a
demonstra o posibilitate de sporire a valorii productiei gospodariilor agricole prin cultivarea culturilor cu un
randament sporit. Dl Tim Morton, consultant din Marea Britanie si dr. Ion Caraman de la Institutul de Cercetai
Stiintifice, Selectie si Tehnologii pentru Pomicultura Codru din or. Chisinau au oferit consultatii producatorilor de
capsune din cadrul Programului de Antreprenoriat Rural.
Bucletul de fata a fost elaborat pentru a servi drept ghid fermierilor si persoanelor interesate de producerea
capsunelor.
Am dori sa aducem, pe aceasta cale, multumiri dlui dr. Ion Caraman, autorului editiei, si Programului Tacis
Agroinform, care a contribuit la finantarea publicatiei.
Pentru informatii suplimentare contactati:
Programul de Antreprenoriat Rural,
Chisinau, str. 31 August, 98, birou 411
Tel: 24 84 76, 24 84 78
E-mail: plunkett@khf.moldline.net
Agroinform Proiect Tacis n Moldova
Chisinau,Bd. Stefan cel Mare, 162, birou 1302, 1313
Tel: 24 81 41, Tel/Fax: 24 87 25
E-mail: heinz@ara.mldnet.com

TEHNOLOGIA
culturii capsunului
Chisinau 1998

Lucrare intocmita de I.Caraman, doctor in stiinte agricole, I.C.s.S.T.P.

I. Importanta culturii
Capsunul, specie pomicola cu talia cea mai redusa, este foarte apreciat atit pentru rodul sau bogat, cit si pentru
calitatea fructelor sale, care sint foarte gustoase si aspectuoase. Alaturi de cirese, capsunile sint primele fructe
care apar pe piata, datorita maturitatii timpurii a fructelor. Ele se consuma mai mult in stare proaspata, dar si
prelucrata. Din ele se prepara dulceturi, gemuri, jeleuri, siropuri, sucuri etc.
In stare proaspata capsunile contin 4,6-10,2% zaharuri, 0,8-1,5% acizi organici, 0,2-0,6% pectine, 0,3-0,9%
saruri minerale, mai ales fier, fosfor si vitamine, dintre care vitamina C se gaseste in proportie de 40+90
mg %. Este o specie foarte precoce, dind productii chiar in primul an de la plantare, daca stolonii au fost in luna
iulie. Se poate cultiva atit in cimp, cit si in sere si mai ales in solarii.
In prezent, dintre speciile pomicole, cultura capsunului reprezinta una dintre cele mai rentabile si mai eficiente
culturi in conditiile unei cultivari corespunzatoare. Majoritatea soiurilor din sortimentul actual au un potential
biologic de peste 20-25 t-ha.
Biologia capsunului
Capsunul este o planta perena semierboasa ce creste sub forma de tufa scunda.
Sistemul radicular constituie un rizom ramificat pe care se gasesc radacini fasciculante.
In primul an de viata capsunul formeaza o tulpina foarte scurta (0,2 - 0,5 cm), situata aproape de suprafata
solului. Din partea inferioara a acestei tulpini pornesc radacini, iar la partea superioara se gaseste o rozeta de
frunze. Pina toamna in virful tulpinii se formeaza muguri floriferi, iar pe partile laterale - muguri vegetativi. Din
mugurii floriferi apar inflorescentele, iar din mugurii vegetativi cresc frunzele si lastarii - stoloni.
Inflorescentele capsunului prezinta 3-4 serii de ramificatii, fiecare din acestea fiind terminate cu cite o floare.
Numarul mediu de inflorescente pe planta depinde de soi si variaza in limite de 2-12. Intr-o inflorescenta se
formeaza frecvent 10 flori. Majoritatea soiurilor de capsun ce se cultiva au flori hermafrodite.
Frunzele capsunului sint lung petiolate, trifoliate si cu folialele publescente pe fata interioara, uneori si pe cea
superioara. O frunza traieste in medie 45-60 zile, apoi se usuca. Ele nu se usuca deodata, ci pe rind, incit
plantele poarta intotdeauna frunze verzi chiar si in timpul iernii.
Stolonii sint organe de inmultire vegetativa, de forma unor filamente lungi de 30-50 cm, care formeaza din loc in
loc noduri din care creste cite o rozeta de frunze in partea superioara si radacini in partea inferioara.
Cerintele fata de conditiile de mediu
Capsunul apartine zonei temperate ceea ce presupune o arie mare de raspindire.
Iernile geroase si fara zapada dauneaza culturii, ca si verile deosebit de secetoase.
Brumele si ingheturile tirzii de primavara provoaca uneori pagube in plantatiile de capsun.
Desi este o planta cu cerinte moderate fata de lumina, ea da rezultate bune pe terenurile cu luminozitate buna.
Poate fi cultivat numai in primii ani in livezile tinere. De la pornirea in vegetatie si pina la maturarea fructelor sint
necesare 550-750 o C.

Capsunul are cerinte mari fata de apa. Sistemul radicular superficial se resimte rapid si puternic la insuficienta
apei din sol.
In ciclul anual al capsunului sint doua perioade critice in aprovizionarea cu apa: una in timpul infloririi, fecundarii
si cresterii fructelor, iar alta dupa recoltare, cind se formeaza noi frunze si incepe diferentierea mugurilor florali. In
conditii de umiditate insuficienta durata infloritului se reduce, o parte din flori avorteaza, fructele nu realizeaza
marimea si calitatea specifice soiului.
Umiditatea optima a solului in timpul perioadei de vegetatie este de 70-80% din capacitatea de cimp.
Capsunul reuseste sa dea rezultate bune pe diferite tipuri de sol: aluviuni, cernoziomuri, brun-roscat de padure,
podzoluri. Aluviunile si cernoziomurile, fiind fertile, permeabile si formind greu crusta, ofera conditii din cele mai
favorabile pentru aceasta cultura. Deosebit de importanta este prezenta in sol, in cantitate suficienta a
substantelor organice, conditie corespunzatoare solurilor de padure in care s-a format capsunul. Reactia solului
trebuie sa fie slab acida sau neutra (ph 5,5-7,2), iar apa freatica sa se gaseasca la o adincime de peste 0,8 - 1
m.
Nisipurile fertilizate si irigate ofera conditii optime pentru capsun.
Solurile argiloase, cele mlastinoase saraturoase si calcaroase (pH peste 8) sint contraindicate pentru aceasta
specie.
Tehnologia culturii
Plantatiile de capsun se infiinteaza primavara sau toamna in cazul plantatiilor clasice sau vara in lunile iulie august (14. VII - 15. VIII) cind avem material saditor pregatit (din cimp sau refrigerat).
Plantele clasice se vor mentine numai 3 ani de rodire.
La plantarea de primavara - spre deosebire de plantarea de toamna - cheltuielile de intretinere a culturii sint mai
mari din considerentul ca in anul plantarii nu se obtine productia satisfacatoare de fructe, aceasta realizindu-se
abia in anul urmator, deci, in al doilea an de la plantare.
La plantarea de toamna se impun anumite conditii indispensabile reusitei acestei actiuni:
- umiditate suficienta pentru pregatirea terenului, plantare si prindere;
- respectarea termenelor optime de plantare (25.VIII - 20.X);
- calitatea rasadului.
Nerespectarea acestor conditii va avea ca rezultat obtinerea, in primavara, a unor plantatii slabe cu goluri de la
care vom obtine productii normale abia in al doilea an.
Alegerea terenului
Capsunul cere terenuri de gradina, usoare, permeabile, plane sau usor inclinate pina la 5 o uniforme, cu fertilitate
naturala ridicata. Cele mai bune pentru capsun sint solurile mijlocii: lutoase, luto-argiloase si luto-nisipoase,
aerate, fertile, suficient de umede cu reactie slab acida. In conditiile Moldovei se impune plantarea capsunului
numai in terenuri irigate. Se va avea in vedere, de asemenea, gradul de infestare a solului si speciile de buruiene
(pir, mohor, costrel etc). La stabilirea suprafetei trebuie sa se tina cont de necesitatea amplasarii culturii intr-un

asolament legumicol.
Plante premergatoare
Cele mai bune premergatoare pentru cultura capsunului sint: leguminoasele (varza, morcovul, ridichea de luna),
paioasele (orzul, griul, ovazul). Plantatiile de capsun nu trebuie infiintate dupa asa premergatori ca :
usturoiul, carotful, ceapa, castravetii, tomatele, vinetele, ardeiul, deoarece toate aceste culturi contribuie la
aparitia nematodei si servesc drept gazda intermediara pentru acest daunator.
Pregatirea terenului
Terenul se ara la adincimea de 35-40 cm, cu cel putin 4-5 saptamini inainte de inceperea plantarii stolonilor, daca
plantarea se efectueaza toamna. Daca stolonii urmeaza sa fie plantati primavara, in acest caz, toamna solul se
ara ceva mai tirziu; primavara devreme terenul se boroneste, iar nemijlocit inainte de plantare se lucreaza cu
cultivatorul. Nu se admite in nici un caz plantarea capsunului in sol proaspat arat, deoarece in urma tasarii
(indesarii, asezarii - n.n.) solului radacinile stolonilor se dezgolesc si plantele pot pieri.
Fertilizarea de baza a terenului este o lucrare absolut obligatorie. Inaintea araturii adinci se administreaza 30-40 t
gunoi de grajd bine descompus, 350-400 kg superfosfat si 200-250 kg sare potasica la ha. Capsunul
reactioneaza nefavorabil la administrarea sarii potasice, de aceea, daca este posibil, se foloseste sulfatul de
potasiu. Ingrasarea in exces provoaca cresterea luxurianta a frunzelor si stolonilor in detrimentul fructificarii. De
aceea, este mai indicat ca gunoiul de grajd sa se aplice la planta premergatoare.
Dezinfectia solului se face in functie de frecventa speciilor de daunatori din sol.
Pentru combaterea viermilor albi (Melolontha) si a vermilor sirma, inainte de aratura de baza solul se trateaza cu
Heclotox 3% sau Lindatox 3% - 40 kg-ha. Daca solul este atacat de nematozi, el se dezinfecteaza cu Dozamet
granulat - 450 kg-ha sau cu Dozamet pulbere - 600 kg/ha, aplicate cu 21-30 zile inainte de plantarea capsunului.
Nivelarea si modelarea terenului se face in functie de configuratia terenului, de sistemul de cultura si de modul
de irigare (prin brazde sau aspersiune). Dupa aratura de baza, terenul se marunteste si se niveleaza prin 2-3
treceri cu freza, eventual cu grapa cu discuri in agregat, cu grapa cu colti. S-a constatat ca irigarea prin brazde si
prin aspersiune cu jet mediu si presiune de 4-5 atm. a dat rezultate foarte bune. Parcelele se formeaza cu
dimensiuni de 100-200/0-100 m (0,5-2 ha). Intre ele se lasa drumuri secundare late de 3 m, iar drumul principal
are o latime de 5-6 m.
In cazul irigarii prin brazde, cea mai buna forma de modelare este brazda lunga de 40-100 m cu latimea de 0,5 m
si adincimea de 15-20 cm. Brazdele se realizeaza cu masina de modelat terenul.
Plantatul capsunului
Actiunea plantarii capsunului va fi precedata de marcarea terenului, lucrare care se poate realiza cu ajutorul
cultivatorului sau a masinii de plantat legume, reglate la distanta stabilita de plantare intre rinduri a capsunului
(70-90 cm). Cu una din aceste masini se vor marca viitoarele rinduri de capsun, inlocuindu-se astfel trasarea
rindurilor cu ajutorul sferei, lucrare greoaie si foarte costisitoare. In caz de seceta, cu o zi inaintea plantarii, se va
aplica obligatoriu o irigare de aprovizionare a solului nivelat si marcat.
Alegerea soiurilor
Soiurile se aleg in primul rind in functie de cerintele pietei, ale industriei si exportului, de insusirile biologice:

vigoare, rezistenta la boli, comportarea fata de diferiti factori pedoclimaterici, productivitate etc.
Soiurile se vor alege cu coacere esalonata, de la foarte timpurii la cele mai tirzii, pentru a se asigura o livrare cit
mai ritmica a productiei si utilizarea cit mai uniforma a fortei de munca pe intregul sezon de recoltare. |inind cont
de cele aratate mai sus, se recomanda urmatoarele soiuri care se gasesc la inmultire:
- cu coacere timpurie: Salghirskaia raniaia;
- cu coacere mijlocie: Red Gauntlet, Gorella, Zenit;
- cu coacere semitirzie: Senga Sengana.
Salghirskaia raniaia - soi de coacere timpurie, obtinut la Statiunea experimentala din Crimeea (Ucraina). Se
caracterizeaza prin tufe viguroase, semirasfirate, cu un numar mediu de frunze. Fructul are forma conica, de
culoare rosie aprinsa, primele au o greutate de 15-12 g si ultimele, 5-10 g. Inceputul coacerii fructelor - 15-20
mai. Are un potential biologic de peste 16-20 t/ha. Fructele sint destinate pentru consum in stare proaspata.
Red Gauntlet - este soiul de baza din sortiment, obtinut in Scotia, foarte productiv, cu un potential biologic de
peste 20-25 t/ha, rezistent la ger, boli si seceta. Fructele sint destinate pentru consum in stare proaspata
si industrializare, fiind rezistente la transportare.
Gorella - soi obtinut in Belgia, productiv, potential 15 t/ha, rezistent la ger si seceta. Calitatea fructelor este
superioara tuturor soiurilor din sortimentul actual. Coacerea fructelor incepe cu 3-4 zile inaintea soiului Red
Gauntlet.
Zenit - soi obtinut in Rusia, de coacere mijlocie, tufa este de marime mijlocie, compacta, bine infrunzita.
Fructele mari la culesul I - 25-30 g, iar greutatea mijlocie e de 12-15 g, de culoare rosie aprinsa, rotunde,
stralucitoare. Plantele sint rezistente la ger, la atacul de verticiliu, se ataca slab de putregaiul cenusiu.
Soiul are un potential biologic de 15-16 t/ha.
Senga Sengana - soi obtinut in Germania, foarte productiv, rezistent la ger si seceta. Calitatea fructelor este
superioara tuturor soiurilor din sortimentul actual, fiind insa sensibil la putregaiul cenusiu. Inceputul maturarii
fructelor este cu 2-3 zile dupa soiul Red Gauntlet.
Tehnica plantarii
Calitatea biologica a materialului saditor joaca un rol important in reusita plantatului de capsun. Materialul saditor
este reprezentat prin stoloni liberi de viroze, obtinuti la Institutul de Cercetari stiintifice, selectie si tehnologii
pentru pomicultura din Chisinau. Stolonii trebuie sa fie vigurosi, bine dezvoltati, cu cel putin trei frunze si cu un
sistem radicular lung de 8-10 cm, sanatos, provenit din plantatii mama producatoare de stoloni. Pina la plantare
trebuie infaptuite doua operatii premergatoare: fasonarea si mocirlirea stolonilor.
Fasonarea consta in indepartarea resturilor de filamente si frunze uscate, lasindu-se 2-3 frunzulite. In caz de
timp secetos (plantarea de vara), se indeparteaza toate frunzele, lasindu-se numai una, cea mai tinara.
Radacinile nu se fasoneaza. De regula, radacina nu se fasoneaza (scurteaza) decit daca depaseste lungimea de
20 cm. Este important de retinut acest aspect, deoarece volumul radacinii este necesar, in primul rind, pentru
buna fixare a stolonilor in pamint, iar in al doilea rind, pentru pastrarea intregii cantitati de substante de rezerva

acumulate pe parcursul formarii stolonului.

Mocirlirea stolonilor (amestec format din pamint galben, balega de vita si apa) conditioneaza in mare masura
prinderea la plantare. Mocirla trebuie sa fie suficient de consistenta pentru a adera la radacini. Este bine ca
stolonii sa se mocirleasca individual, astfel incit intregul sistem radicular al fiecaruia sa fie cuprins de mocirla.
In timpul efectuarii lucrarii se va avea grija ca solonii sa nu fie expusi la soare sau vint, deoarece mai ales
radacinile manifesta o mare sensibilitate la acesti factori. Stolonii mocirliti se asaza in ladite cu care vor fi
transportati la locul de plantare. Plantarea se face manual sau semi-mecanizat, cu ajutorul masinii speciale care
se utilizeaza pentru plantarea rasadului de legume cu anumite modificari. Indiferent de felul cum se realizeaza
plantarea, un rol foarte important pentru reusita culturii il are respectarea adincimii optime de plantare colectia
stolonului sa fie la nivelul solului (Fig.1), iar mugurele central (inima) sa nu fie acoperit cu pamint.
Cind plantarea se face prea adinc, stolonii, chiar daca se prind, nu pornesc in crestere, existind chiar riscul
putrezirii mugurelui. Cind, dimpotriva, stolonii sint plantati prea sus, ei se descalta si pier.
De asemenea, foarte mare importanta pentru prinderea la plantare o are pozitia radacinilor, care trebuie sa fie
perfect verticala si dreapta. (Fig.2).
Plantarea manuala se executa cu plantatorul si cuprinde operatiile de: executare a gropii cu plantatorul;
introducere a stolonului in groapa si stringerea radacinilor (impanarea) cu plantatorul (Fig.3).
Este absolut obligatoriu ca stringerea radacinilor sa se faca pe intreaga lungime pentru a asigura contactul lor cu
solul.

Fig.1 Plantarea capsunului. 1 - corecta; 2,3 - incorecta.

Plantarea se face in rinduri simple, 70-90 cm intre rinduri, si 20-25 cm intre plante pe rind sau 70-55 mii stoloni la
hectar.
Dupa plantare, o echipa instruita va controla calitatea plantatului mecanic si va completa golurile cu stoloni din
soiurile respective.
Irigatul se face prin aspersiune sau brazde, utilizindu-se norma 30-350 mc/ha la o udare. Soiurile timpurii se vor
planta la distante mai mici, respectiv, la 20 cm.

Lucrari de intretinere.

a) Lucrari de intretinere in anul plantarii. Dupa plantare, trebuie data o atentie deosebita ingrijirii plantelor prin
irigare, spargerea crustei, completarea golurilor (peste 12-14 zile) etc., cunoscindu-se ca perioada pina la
inradacinarea stolonilor este hotaritoare in asigurarea unei plantatii reusite fara goluri. In cazul plantarii de
primavara pina in toamna se dau 5-6 irigari a cite 300-350 mc/ha in functie de regimul de precipitatii, iar in cazul
plantarii de toamna - 2-3.
Dupa circa 2 saptamini dupa plantare, se executa prima prasila superficiala, avindu-se grija deosebita ca
plantele sa nu fie deranjate cu sapa.
Intre rinduri intretinerea solului se face cu prasitoarea, folosindu-se tractiunea animala sau cu cultivatorul actionat
de tractorul legumicol, motofreza sau freza purtata. La plantarile de primavara si de toamna, primul an este fara
recolta. In timpul verii, stolonii se suprima de 2-3 ori. La incheierea vegetatiei, toamna tirziu, cultura trebuie sa fie
bine incheiata, iar plantele sanatoase si viguroase. La inceputul iernii, cind temperatura aerului coboara sub 5
grade Celsius, cultura de capsun se mulceste contra gerului cu paie marunte uscate etc. in strat gros de 3-4 cm,
astfel ca prin mulci sa se poata observa frunzele rozetelor.
b) Lucrari de intretinere in anii urmatori. Primavara devreme, dupa zvintarea terenului, se executa strinsul
fructelor uscate si resturilor vegetale, care se scot din cultura si se ard. Lucrarea se executa cu grebla actionata
de tractor sau animale. Fertilizarea suplimentara cu azotat de amoniu 300 kg/ha administrat in 2 reprize (200
kg/ha primavara dupa greblarea culturii, si 100 kg/ha, dupa recoltarea fructelor). Administrarea lor se face cu
ajutorul masinilor folosite la culturile legumicole, ori manual. Incorporarea lor se face cu sapa, prasitoarea,
cultivatorul sau freza. Prima prasila se executa la o adincime mai mare ca de obicei (10-12 cm), pentru a favoriza
dezvoltarea rapida a sistemului radicular. In continuare, se executa prasile superficiale de cite ori este nevoie.

Fig. 2 Plantarea stolonilor

Fig. 3 Plantarea stolonilor

Erbicidarea
Intretinerea solului se poate realiza si prin folosirea erbicidelor. Se foloseste produsul de Simasin in cantitate de
1-1,5 kg/ha diluat in 1000 litri de apa. Tratamentul se executa la pregatirea terenului, inainte de plantare sau

primavara, imediat dupa topirea zapezii, folosindu-se orice aparat pentru stropit la inaltime mica.
Pentru cultura capsunului cel mai eficace erbicid s-a dovedit Venzarul (Lenacil). Venzarul se aplica imediat dupa
prima prasila. Cantitatile optime pentru a se aplica sint urmatoarele: 3,5 - 3 kg/ha, pe soluri grele si cu continutul
de humus 3%; 2,5-2 kg, pe soluri medii si continut de humus 2-3%. Pe masura ce se erbicideaza, se recomanda
a se iriga prin aspersiune timp de 1-1,5 ore, peste 30 minute dupa erbicidare, pentru a mari eficienta acesteia.
Cultura protejata a capsunului
Se practica sub adaposturi temporare sau permanente, fara caldura artificiala, cum sint: tunelele din folii de
plastic, solariile-bloc, rasadnitele cu sau fara biocombustibil s.a.
Cele mai utilizate si mai corespunzatoare sint solariile-bloc, tunelele individuale simple si duble, largi de 3,3 m,
4,5 m si chiar 7m. Inaltimea tunelelor este de 1,8-2,25 m, iar lungimea, de 30 m.
Tunelele pot fi si mai mici, facute din capete de sirma cu diametru 4-6 m si lungimea de 2-2,5 m, care se indoaie
in arcuri cu inaltimea de 0,7-0,8 m la baza.
In anumite conditii, coacerea fructelor in tunele poate fi grabita de la 14-15 zile la 30 zile fata de cea in cimp
deschis. In tunele mari se creeaza un microclimat mai favorabil pentru plante decit in tunele mici (care acopera
numai 1-2 rinduri de capsun), in plus, lucrarile de intretinere se fac mai usor. Pentru cresterea capsunului in
tunele, plantele se planteaza in benzi, intre benzi - 30 cm, iar in rind - 15-20 cm.
Se protejeaza plantatiile de capsun in cultura anuala sau in cultura multianuala (in al doilea an de vegetatie),
amplasate pe terenuri usoare si mai scurte, care se incalzesc repede primavara. Tunelele se aseaza direct pe
cultura, in cimp, pina cel mai tirziu 10-15 martie, cind temperatura aerului este mai mare de 5 grade C. In primele
10-15 zile in tunele nu e necesara aerisirea, apoi se aeriseste numai in orele calde ale zilei (18-20 grade), cu
scopul de a evita temperaturile interioare prea ridicate si umezeala excesiva din adapost. In perioada infloritului,
se aeriseste zilnic sau o data la doua zile (cind timpul nu permite), mediul cald si prea umed provoaca avortarea
florilor. In plus, deschiderea adapostului permite patrunderea albinelor, care asigura polenizarea.
In conditii de polenizare insuficienta (nu sint fecundate toate pistilele), se obtin fructe mici si diforme.
Sub pelicula plantele se tin pana la primul cules al fructelor, dar in conditii de seceta, pina la sfirsitul recoltarii
fructelor.
Lucrarile de ingrijire ale culturii protejate sint aceleasi ca si in cimp deschis: udari, prasile, tratamente fitosanitare,
mulcirea cu paie tocate la aparitia primelor fructe si inflorescente.
In culturi protejate dau rezultatele cele mai bune soiurile Gorella, Red Gauntlet, Senga Sengana s.a.
Protectia plantelor contra bolilor si daunatorilor
In conditiile Moldovei, o mare paguba aduc daunatorii; in special paiangenul capsunului, nematodele, gargaritele
florilor, carabusul si altii.
Paianjenul capsunului (Tarsonemus pallidus) este unul dintre cei mai raspinditi si mai periculosi daunatori.
Ierneaza pe tufa la teaca frunzei. Se inmulteste primavara, odata cu inceputul cresterii frunzelor. Suge sucul din
frunzele tinere care se sbircesc, devin galbene, cu o nuanta uleioasa, deseori se usuca, fructele devin foarte
mici, nedezvoltate. Vatamarea puternica a plantelor reduce roada pina la 50-60%.

Masurile de combatere. Plantele se trateaza primavara sau dupa recoltarea fructelor cu Karate, 5% din socoteala
0,5 la/ha.
O metoda buna si simpla de combatere a paianjenului este indepartarea frunzelor imediat dupa culesul fructelor.
Nematodele sint niste viermi paraziti foarte periculosi. Plantele atacate de nematode isi intrerup cresterea si
aproape nu fructifica. Pe plantatiile de capsun se intilnesc doua tipuri de nematode: nematoda capsunului si
fragului si viermele tulpinei.

Fig. 4 Paianjenul capsunului. a-mascul; b-femela

Nematoda capsunului (Aphelenchoides fragariae) si fragului populeaza teaca frunzelor si mugurilor. Frunzele
plantelor atacate sint mici, deformate, lastarii florali - umflati, fructele - anormale.
Nematoda tulpinii (Ditzlenchus fragariae) dauneaza capsunul, fasolea, tomatele, castravetii, ceapa si alte culturi
agricole. Viermele ierneaza in inimioara plantelor (mugurele terminal) si in frunze.

Fig. 5 Nematoda capsunului: a-fiinta adulta; b,c - planta atacata

Plantele vatamate cresc slab si formeaza lastari florali scurti, stolonii si coditele frunzelor au umflaturi, limburile
frunzelor se rasucesc, fructele devin marunte.
Masurile de combatere. Aflindu-se in interiorul plantei, daunatorul aproape ca e inaccesbil actiunii multor
substante toxice. De aceea, imediat cum observam plante vatamate, trebuie sa le smulgem si sa le ardem sau
sa le ingropam adinc undeva in afara plantatiei. Pe sectorul atacat de nematode capsunul nu se cultiva timp de
4-5 ani.

Toamna, dupa recoltare, sau primavara, cu 30 zile pana la plantare in sol, se introduc (pina la 15 cm adincime,
prin amestecarea solului) nematocide: Carbotion (150-200 g), DD (70 g), tiazon (100-150 g) la 1 m patrat. Este
important ca in timpul aplicarii nematocidelor temperatura solului la adincimea de 15 cm sa nu fie mai joasa de
4o C, dar nu mai inalta de 26o C. In scopul dezinfectiei, inainte de plantare, stolonii se tin in apa fierbinte (47o C)
timp de 15 minute. Acest lucru are un efect cunoscut, insa capacitatea de inradacinare a plantelor scade.
Gargarita florilor de capsun (Anthonomus rubi) este un gindacel de culoare neagra, ierneaza sub resturile
plantelor uscate. Primavara devreme se hraneste cu frunze, lastari si muguri florali.
Dupa depunerea oualor, gargarita roade pedunculul floral, ca urmare, bobocii se ofilesc si cad. Peste o luna,
apare o noua generatie de gargarite, care se hranesc cu frunze si fructe necoapte, cauzind deformarea lor.
In a doua jumatate a verii acest daunator trece pe plantatiile de zmeur.
Intr-o masura mai mare sint atacate soiurile timpurii. Daunatorul poate vatama pina la 60% din mugurii florali, in
special pe primii, care dau cele mai mari fructe.
Masurile de combatere. Solul din jurul tufelor trebuie bine lucrat. Bobocii daunati se string si se ard. In timpul
imbobocirii, gindacii se scutura pe un asternut pregatit din timp. Nu se recomanda plantarea pe acelasi sector a
capsunului si a zmeurului. In faza imbobocirii (cu o saptamina inainte de inflorire), plantele se stropesc cu solutie
de Actellic, 50% - 0,6 l/ha, ori Karate, 5% - 0,5 la/ha.
In afara de daunatorii de baza, capsunul mai este atacat si de alti daunatori ca, de exemplu, carabusul de mai,
coropisnita sau olenca.
Carabusul de mai (Melolontha melolontha). Capsunul este atacat de larvele carabusului, care vietuiesc in sol 23 ani si se hranesc cu radacinile plantelor. Tufele vatamate se usuca.
Larvele sint destul de mari, lungimea corpului atinge 45 -65 mm, de culoare alba, cu capul roscat.
Masurile de combatere. Strinsul larvelor in timpul lucrarii solului, inainte de plantare.

Fig. 6 Gargarita florilor de capsun. a - insecta adulta; b - larva; c,d - larva atacata.
Solul din plantatie trebuie mentinut in stare afinata, pentru ca femela alege pentru depunerea oualor un pamint
compact si intelenit. Cei mai buni premergatori pentru capsun se socot culturile prasitoare.

Fig. 7 Carabusul de mai. a - femela; b - larva atacind radacina

Coropisnita (Grillotalpa grillotalpa). Este un daunator polifag. Ataca peste 40 plante, aducind mari pagube
legumelor, cartofului, capsunului, rasadului in sere. Coropisnita se intilneste cel mai des pe sectoarele umede si
irigate, pe solurile tratate cu ingrasaminte organice, bogate in humus, in apropierea iazurilor si riurilor.
Insectele adulte si larvele se hranesc cu radacinile capsunului, dupa ce planta se usuca.
Masurile de combatere. Cea mai eficace este folosirea momelii otravitoare din boabe fierte de porumb, griu si
ulei vegetal (30 g ulei la 1 kg de boabe) si fosfid de zinc (50g la 1 kg de boabe). Boabele otravite se introduc in

sol la o adincime de 2-3 cm, manual ori cu semanatoarele, cu 3-7 zile inainte de plantarea capsunului.
Coropisnita si larvele ei pot fi prinse in gropi umplute cu gunoi putrezit.
Gropile se sapa la adincimea de 0,5 m toamna. Insectele se duc la iernare in gropi. Odata cu sosirea
temperaturilor joase gunoiul se scoate si se imprastie.

Fig. 8 Coropisnita. a - insecta adulta; b - larva; c - ponta intr-un leagan in sol

Principalele boli care ataca capsunul sint: fainarea, patarea alba si patarea bruna a frunzelor si putregaiul
cenusiu al fructelor, verticileza si fitoftoroza.
Fainarea ataca suprafata frunzelor, formind mai ales pe partea inferioara a frunzelor o depunere fainoasa de
culoare alba, slab vizibila.
Frunzele bolnave devin aspre, marginile labilor se rasucesc sub forma de luntre. In conditiile Moldovei, pe
boboci, flori si fructe aceasta boala nu se observa chiar si la soiurile sensibile, dar in anii ploiosi are o
manifestare mai puternica pe ovare si fructe. Ovarele atacate nu se dezvolta si, deseori, se usuca, iar fructele au
un miros neplacut de mucegai.
Masuri de combatere. Respectarea distantelor de plantare pe rind.
In perioada vegetatiei, se aplica stropitul cu o solutie de soda calcinata (50 g la 10 l apa) in care se adauga
sapun (50 g) sau Baileton, 25% din socoteala 0,2 kg/ha ori suspensie de 0,04-0,05%, pina la inflorire si dupa
recoltarea fructelor.
Patarea alba a frunzelor (Ramularia tulasnei) si patarea bruna a frunzelor (Marssonia potentila) ataca limbul,
petiolul, pedunculul floral si pedunculul fructelor, stolonii.

Fig. 9 Patarea alba a frunzelor

La inceputul dezvoltarii bolii apar pete rotunde, cafenii, care apoi se ingalbenesc si in jurul lor apare o borbura de
culoare rosu-inchis. Pedunculii florali vatamati devin cafenii, se subtiaza si, indoindu-se, se apleaca la pamint.
Boala istoveste puternic plantele, provoaca uscarea lor in masa.

Fig. 10 Putregaiul capsunului

Masurile de combtere. Primavara devreme, in timpul afinarii solului, se string toate frunzele vatamate si se ard.
Nu se admite indesirea plantatiilor, de aceea stolonii de prisos se indeparteaza. Plantarea se efectueaza numai
cu stoloni sanatosi. Dintre masurile chimice de combatere se aplica trei stropiri cu zeama bordoleza de 1%: la
inceputul cresterii, inainte de inflorire si dupa recoltarea fructelor. In a doua jumatate a verii, in caz de vatamare a
frunzelor, ele se cosesc si se ard.
Putregaiul cenusiu (Botrytis cinerea). Este o boala larg raspindita a capsunului si zmeurului. Ataca frunzele,
florile, pedunculul, ovarele si fructele. Pe fructele infectate apar niste pete mari de culoare bruna, care le
incercuiesc, ceea ce provoaca inevitabil pieirea fructelor. Daca in perioada coacerii fructelor timpul este ploios,
infectia se raspindeste repede si poate nimici pina la 40-50% din roada.
Masurile de combatere. Se aplica in special masuri de profilaxie. Plantatiile de capsun nu trebuie indesite, nu
trebuie introduse doze mari de ingrasaminte de azot. Cind incep sa lege fructele, de ambele parti ale rindurilor e
necesar sa asezam un strat de paie maruntite (dupa strinsul roadei, se aduna si se distrug). Roada se va str`nge

la timp, fructele putrede se vor pune intr-un vas aparte (iar apoi se vor ingropa in pamint).
Primavara trebuie nimicite frunzele moarte si alte resturi vegetale. Din mijloacele chimice de combatere, se
foloseste stropitul primavara pina la inflorire si dupa recoltarea fructelor cu Baileton, 25% cu suspensie de 0,040,05% ori cu suspensie de 0,2% de Rovral, 50% sau Sumilex, 50% cu suspensie de 0,1%.
Verticileza (Verticillium albo-atrum). Agentul patogen al acestei boli provocate de ciuperci ierneaza in tesuturile
infectate ale plantelor in sol. El se poate pastra 3-4 ani. Miceliul patrunde in tufele de capsun prin radacini, le
astupa vasele, ceea ce cauzeaza retinerea cresterii, iar mai tirziu - pieirea plantelor. Partile interioare ale
radacinilor si tesuturile inimii tufei infectate sisi schimba culoarea si pier, frunzele devin brune si ele (uneori se
inrosesc) si se usuca. Boala se dezvolta mai intens cind capsunul se cultiva mai multi ani la rind, in soluri usoare,
in unul si acelasi loc.
Fitoftoroza (Phitoftora fragariae). Aceasta micoza provoaca coplesirea si ofilirea rapida a tufei plantelor sau a
frunzelor periferice. Simptomele apar in timpul cresterii si coacerii fructelor. Rozeta de frunze se desface si tufele
atacate par asternute la pamint. Radacinile subtiri si cele fibroase ale tufelor se necrofiaza. Ele se descompun
treptat si pier. Fitoftoroza se raspindeste cu materialul saditor infectat si cu bulgarii de pamint, apa de udat sau
cu uneltele de lucrat solul. Boala se intilneste de cele mai multe ori in sectoarele umede.
Masurile de combatere a verticilezei si fitoftorozei. Pentru a preintimpina aparitia bolii, nu se permite plantarea
capsunului in sectoarele unde au crescut plante, care se ataca de verticileza (tomatele, cartoful, castravetii,
tutunul, ierburile leguminoase). Capsunul nu poate fi plantat in locul vechi decit peste 4-5 ani. Este interzisa
folosirea materialului saditor de la plante bolnave. Tufele de capsun necrozate se scot din pamint si se distrug.
Din preparatele chimice la combaterea acestor boli se recomanda Aliette, 80%.
Plantele se stropesc in timpul vegetatiei cu suspensie de 0,2%, dupa strinsul recoltei.
Mulcitul plantatiei are ca scop principal sa fereasca fructele de murdarire de pamint in timpul ploilor sau irigarii.
Fructele cu pamint sint depreciate calitativ. Pericolul este mai mare cind ploile cad in perioada de maturare a
fructelor, in care caz apar cu usurinta si mucegaiurile (Botritis cinerea), mai ales la fructele mai mari.
Pentru a preintimpina cel putin partial aceste neajunsuri, pamintul se acopera cu diferite materiale: paie, pleava,
frunze si plastic negru. Paiele, mai cu seama cele de griu, secara, orz, prin faptul ca sint mai rigide, dau
rezultatele cele mai bune. Ele tin fructul la distanta mai mare de pamint, permit o scurgere rapida a apei de pe
frunze si o circulatie mai buna a aerului, la zvintarea fructelor si impiedicarea dezvoltarii mucegaiurilor. Paiele se
intind pe toata suprafata rinduri intr-un strat gros de 3-4 cm, in timpul infloririi. Pentru 1 ha sint necesare 3-4 tone
de paie.
Irigarea capsunariei. Irigarea sporeste intotdeauna roada.Insuficienta de umezeala in sol in prima jumatate a
perioadei de vegetatie, ceea ce in Moldova se intimpla destul de des, micsoreaza numarul si marimea fructelor.
Daca nu vom uda indeajuns in a doua jumatate a verii (august), mai ales atunci, cind se formeaza roada anului
viitor, plantele vor avea mai putini muguri florali, deci si roada va fi mai mica.
Frecventa udarilor depinde de conditiile timpului si de starea solului. Norma de udare este de 300-350 m3 /ha.
Capsunul are nevoie cel mai mult de umezeala in timpul infloririi, cresterii si coacerii fructelor.
Plantele necesita multa umezeala si dupa recoltare: pentru regenerarea cresterii tufelor, dezvoltarea stolonilor,
formarea mugurilor florali si acumularea rezervei necesare de substante plastice pentru anul viitor. Dupa o
toamna secetoasa, se face irigarea de aprovizionare. Udatul spre sfirsitul toamnei creeaza conditii favorabile
pentru iernarea plantelor, deoarece iarna radacinile se pastreaza mai bine in sol umed decit in sol uscat.
Recoltatul capsunilor se face la 30-40 zile de la inceputul infloritului. In functie de soi, evolutia climei, expozitia

terenului, fructele se maturizeaza in a doua decada a lunii mai. Perioada de recoltare dureaza 20-30 zile (de la
sfirsitul lunii mai pina la incheierea lunii iunie). Pe acest parcurs, de obicei, se executa 5-6 culesuri ale fructelor.
Pentru ca fructele de capsun sint moi si foarte perisabile, recoltatul trebuie sa se faca cu foarte mare atentie.
Capsunile pentru consum in stare proaspata se recolteaza cu caliciu si cu o portiune mica din peduncul. In timpul
culesului ne vom stradui sa nu atingem fructele cu mina. De aceea,recoltatul se face cu ambele mini. Cu stinga
se tine pedunculul, iar cu dreapta, cu unghiile, de la degetul mare si cel aratator, se rupe pedunculul de sub
caliciu.
Din mina, fructele se pun direct in cosulete, la calitatea respectiva, culegatorul facind in acelasi timp si sortarea
fructelor.
Fructele de clasa I trebuie sa depaseasca 25 mm in diametru, fara defecte, cu caliciu si o portiune scurta de
peduncul, uniforme, libere de vatamari si defecte mecanice, curate, fara componente nevegetative.
Fructele de clasa II - se permit mai mici de 25 mm si fructe mari, deformate, ele pot sa nu aiba caliciu, sau pot
avea partial. Se permit fructe fara peduncul si cu caliciu decolorat. Fructele de diferite marimi pot fi amestecate in
cosulete ori cutii. Se permit mici defecte mecanice, dar nu mai mult de 10% din marimea fructului.
Pot fi incluse si fructele prea coapte, dar sanatoase si fara orice componente nevegetale (insecte, omizi,
buruiene etc).
La capsun este interzisa transvarzarea (mutarea dintr-un vas in altul), pentru ca ea depreciaza calitatea fructelor.
Capsunile se culeg in cosulete de material plastic, de carton sau de furnir, cu o capacitate de 0,5-1,0 kg, in
functie de pretentiile beneficiarului. Cel mai practic este ca aceste cosulete din material plastic sa fie asezate in
strativele speciale pentru recoltat capsune, care permit un randament sporit la cules si asigura posibilitati optime
de sortare in timpul culesului si transportarii.
Pentru recoltarea capsunilor in bune conditii trebuie respectate urmatoarele reguli:
- la recoltat, fructele sa nu fie prea coapte, in care scop, la inceputul si sfirsitul perioadei de coacere, recoltarea
se face la 2-3 zile, iar in perioada coacerii in masa a fructelor se recolteaza in fiecare zi;
- recoltarea trebuie sa se faca in orele de dimineata, pe timp racoros, dupa ce se ridica roua.
Fructele destinate transportarii la distante mai mari sau exportului se recolteaza cind sint intrate in pirga. Daca
fructele s-au recoltat pe timp calduros este bine ca impreuna cu ambalajele respective sa se puna la preracire, in
instalatii speciale sau la un loc racoros si cu ventilatie buna, si numai dupa aceea sa fie transportate in vagoane
sau masini speciale, amenajate cu sistem de racire.
Lucrari de intretinere dupa recoltare
Dupa recoltarea fructelor, intretinerea plantatiilor de capsun consta in urmatoarele lucrari:
- mentinerea plantatiilor curate prin prasire repetata;
- irigarea, ori de cite ori este nevoie;
- obligatoriu, suprimarea stolonilor odata cu prasitul;
- combaterea bolilor si daunatorilor.

In plantatiile de 2-3 ani, atacate de boli si daunatori imediat dupa recoltarea fructelor, plantele se cosesc la 2-3
cm inaltime de la tulpinile plantelor. Resturile vegetale se scot din cultura si se ard. Prin aceasta lucrare plantele
se degajeaza de toate frunzele imbatrinite, infectate si infestate de agentii patogeni si daunatori.
Prin executarea acestei lucrari se faciliteaza si executarea celorlalte lucrari de cultivare si erbicidare. Mobilizarea
solului dupa cosirea plantelor se face cu ajutorul cultivatorului si se corecteaza manual cu sapa in vederea
erbicidarii.
Irigarea dupa cosire si erbicidare este obligatorie pentru refacerea imediata a frunzisului si, de asemenea, pentru
a se obtine o recolta buna in anul viitor.
La aparitia frunzelor se aplica un tratament cu zeama bordoleza de 0.5%.