Dr. ing.

Mădălina Butac

Soiuri noi de prun cu perspective

pentru extindere în producţie

2006
 INTRODUCERE

Cultura prunului se bucură de multă atenţie în

toate ţările care dispun de condiţii climatice
corespunzătoare cerinţelor biologice ale speciilor şi
soiurilor cunoscute.
În economia pomicolă mondială, prunele ocupă
locul 10 după banane, mere, portocale, mango, strugure,
pere, ananas, piersici şi mandarine, fapt care justifică pe
deplin preocupările oamenilor de ştiinţă şi cercetările
constante asupra acestei specii caracteristică zonelor
temperate.
Datorită cerinţelor relativ modeste faţă de factorii
de climă şi sol, această specie a cunoscut în România cea
mai largă răspândire în zona dealurilor subcarpatice,
ocupând suprafeţe de teren aproape improprii altor culturi
agricole şi constituind sursa principală de existenţă a
populaţiei din zonele respective.
Prunele sunt apreciate pentru consum în stare
proaspătă, deshidratată (prune uscate) şi prelucrate sub
formă de gemuri, marmelade, dulceaţă, compoturi,
jeleuri, lichioruri, ţuică, fructe glasate sau murate; se

2
pretează mai bine decât celelalte fructe sâmburoase la
păstrarea prin refrigerare, mai ales în sirop de zahăr.
Importanţa culturii prunului rezidă mai ales din
faptul că este o specie mai puţin pretenţioasă faţă de
factorii de mediu, cu o mare plasticitate ecologică, care
valorifică bine chiar şi solurile mai subţiri şi sărace.
Prunul se înmulţeşte uşor prin drajoni şi altoire pe cel
mai comun portaltoi – corcoduşul, fapt ce a contribuit la
răspândirea şi menţinerea lui în cultură. Această specie se
remarcă printr-o creştere rapidă, intrare relativ timpurie
pe rod (anii 3-4 de la plantare), producţii mari şi susţinute
an de an. Datorită numărului mare de soiuri, cu epoci
diferite de maturare a fructelor, sezonul de consum se
eşalonează pe o perioadă de timp lungă (începutul lunii
iulie – sfârşitul lunii septembrie). Este o specie rustică
care reuşeşte şi în condiţiile unui minim agrotehnic şi de
aceea s-a extins mult în grădinile populaţiei.
Sortimentul de prun din România s-a îmbogăţit
mai ales cu soiuri româneşti valoroase, destinate atât
consumului în stare proaspătă, cât şi industrializării. De
asemenea, în paralel cu crearea de noi soiuri autohtone,

3
s-au introdus de peste hotare soiuri considerate valoroase
în ţările de origine.
În cele ce urmează vom descrie câteva soiuri de
prun recomandate pentru plantaţiile comerciale.

4
 Early Rivers
(sinonim: Rivers timpuriu, Timpurii Rivers)

Soi obţinut în Anglia.

Pomul de vigoare mijlocie, cu port piramidal
(ramuri de schelet de lungime şi grosime mijlocie, cu
unghi de ramificare mic, puţin răsfirat); rodeşte pe
buchete şi ramuri mijlocii, intră pe rod în anul 4 – 5 de la
plantare, produce moderat, în jur de 8 – 10 t/ha. Înfloreşte
relativ timpuriu şi este parţial autofertil, fiind totodată şi
un bun polenizator. Se polenizează bine, totuşi, cu
soiurile Agen, Stanley, Renclod Althan, Anna Späth.
Prezintă o sensibilitate medie la Plum pox Virus (PPV),

5
manifestând simptome de PPV numai pe frunze. Este un
soi rezistent la ger, pretenţios la sol şi sensibil la secetă.

Fructul este de mărime mijlocie (30-40 g), de

formă sferic-alungită sau sferică, trunchiat la ambele
capete, cu brazda ventrală largă, evidentă. Pieliţa este
colorată în vânăt-violaceu închis, acoperită cu pruină
groasă, albăstruie. Pulpa este galbenă-verzuie, foarte
suculentă, dulce, uşor acidulată, semiaderentă la
sâmbure. Destinat pentru consum în stare proaspătă.

Epoca de maturare este foarte timpurie, la

începutul lunii iulie; se maturează eşalonat.

Zonarea: partea de sud a ţării.

6
 Ialomiţa

Soi românesc obţinut prin hibridarea soiului

Renclod Althan cu soiul Rivers timpuriu şi omologat în
anul 1981.

Pomul are vigoare de creştere mijlocie spre mare,

coroană semisferică, fructifică pe buchete de mai şi
ramuri mijlocii. Soiul este precoce, productiv (15-18 t/ha
cu 500 pomi), rezistent la ger şi tolerant la Plum Pox
Virus (PPV). Este autofertil, prezintă flori de tip Althan,
cu petale mari, albe şi antere bogate în polen. Înfloreşte

7
odată cu soiurile Rivers timpuriu, Renclod Althan, Silvia,
Stanley, Gras ameliorat, soiuri cu care se poate poleniza.

Fructul este de mărime mijlocie (în medie 37 g),

de formă sferică (tip Renclod), uşor asimetrică. Pieliţa
este colorată maroniu închis, acoperită cu pruină fină,
cenuşie. Pulpa de culoare verde-gălbuie, potrivit de
consistentă şi de suculentă, cu gust relativ bun şi cu
sâmbure neaderent. Se recomandă pentru consum în stare
proaspătă.

Epoca de maturare timpurie, decada a doua şi a

treia a lunii iulie.

Zonarea: partea de sud şi de vest a ţării, pentru a-i

pune în valoare însuşirea de timpurietate.

8
 Piteştean

Soi românesc obţinut prin încrucişarea soiului

Tuleu timpuriu cu soiul Rivers timpuriu, omologat în
anul 1981.

Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroană

conică, cu ramuri de schelet potrivit de groase, bine
garnisite cu formaţiuni fructifere scurte (buchete de mai)
şi mijlocii. Prezintă precocitate şi o capacitate de
producţie bună, asigurând până la 24 t/ha. Soiul este
androsteril, prezentând flori mici, de tip Tuleu gras, cu

9
stamine atrofiate, de culoare limonie, lipsite de polen.
Necesită obligatoriu polenizatori, cum sunt: Rivers
timpuriu, Renclod Althan, Silvia, Stanley, Agen. Este
uşor sensibil la Plum pox Virus (manifestând simptome
de PPV numai pe frunze) şi la Monilinia laxa (moniloză
sau putregaiul brun).

Fructul este mare (45-50 g), ovoid, uşor asimetric,

cu pieliţa de culoare vânătă închis, acoperită cu multă
pruină albastră. Pulpa este galben-verzuie, crocantă,
destul de suculentă, cu gust bun, sâmbure mic şi
neaderent. Fructele sunt destinate consumului în stare
proaspătă.

Epoca de maturare: între 25 iulie şi 5 august.

Zonarea: zona subcarpatică meridională, zone

colinare.

10
 Carpatin

Soi românesc obţinut prin încrucişarea soiului

Tuleu gras cu soiul Rivers timpuriu, omologat în anul
1982.

Pomul este de vigoare mijlocie-mică (se pretează

la densitate mare), cu coroana piramidală, ramurile de
schelet fiind bine garnisite cu formaţiuni fructifere scurte,
mijlocii şi lungi, în proporţie egală. Soiul este androsteril,

11
necesitând obligatoriu polenizatori, cum sunt: Agen,
Stanley, Rivers timpuriu, Renclod Althan, Silvia, Gras
ameliorat, Anna Späth. Intră repede pe rod (anul III-IV
de la plantare) şi produce mult (20-25 t/ha). Este tolerant
la Plum Pox Virus.

Fructul este mare (45-50 g), de formă

sferic-alungită, cu pieliţa de culoare albastru-închis,
acoperită cu pruină cenuşie în strat subţire. Pulpa este
galben-verzuie, potrivit de consistentă şi de suculentă, cu
gust foarte fin, zahărul şi aciditatea fiind bine echilibrate.
Sâmburele este mic şi neaderent. Se recomandă pentru
consum în stare proaspătă.

Epoca de maturare: sfârşitul lunii iulie – începutul

lunii august.

Zonarea: sudul ţării, zona colinară.

12
 Silvia

Soi românesc obţinut din încrucişarea soiului

Renclod Althan cu soiul Rivers timpuriu, omologat în
anul 1979.

Pomul este de vigoare medie, cu coroana

piramidală, rară, cu ramuri de schelet groase bine
garnisite cu formaţiuni fructifere scurte. Intră timpuriu pe
rod, produce mult (26 t/ha cu 444 pomi), având
capacitate mare de autoreglare a încărcăturii de fructe.

13
Este autosteril, prezintă flori de tip Althan, cu petale
mari, albe şi antere bogate în polen, fiind un bun
polenizator pentru alte soiuri. Înfloreşte odată cu soiurile
Rivers timpuriu, Renclod Althan, Anna Späth, Stanley,
Gras ameliorat, care îi servesc şi ca polenizatori. Este
uşor sensibil la Plum pox Virus (manifestând simptome
de PPV numai pe frunze).

Fructul este mare, 55 g, de tip Althan, de formă

sferic-alungită, cu pieliţa de culoare albastru-deschis, cu
multă pruină cenuşiu-albăstruie. Pulpa este alb-gălbuie,
crocantă, suculentă, cu gust foarte plăcut, cu sâmbure mic
şi neaderent.

Epoca de maturare: începutul lunii august.

Zonarea: zonele de câmpie şi subcolinare.

14
 Tita

Soi românesc obţinut prin mutageneză, respectiv

iradierea sâmburilor de Tuleu gras cu raze X, omologat
în anul 1990.

Pomul este de vigoare medie spre mică, cu

coroana conică răsturnată, ramuri de schelet groase, bine
garnisite cu buchete de mai. Intră pe rod în anul IV de la
plantare, produce moderat şi constant (în medie 15 t/ha).
Prezintă flori de tip Tuleu gras (fără polen). Înfloreşte
odată cu principalele soiuri din cultură. Cei mai buni

15
polenizatori s-au dovedit: Stanley, Agen, Anna Späth.
Rezistă bine la ger, la secetă şi la principalele boli,
exceptând cele virotice (manifestă simptome de PPV
doar pe frunze).

Fructul este mare (45-55 g), de formă ovoidală,

uşor alungit la vârf, cu pieliţa de culoare albastru
ultramarin, cu multă pruină gri. Pulpa este
galbenă-verzuie, crocantă, potrivit de suculentă, cu gust
armonios. Sâmburele este mic şi neaderent. Destinat
pentru consum în stare proaspătă. Prezintă calităţi
gustative deosebite (medalii de aur la toate concursurile
din ţară). Are, însă, un mic defect: vârful sâmburelui se
rupe uşor şi rămâne în pulpă.

Epoca de maturare: 25 iulie – 10 august.

Zonarea: zona de câmpie şi subcolinară.

16
 Alina

Soi românesc obţinut prin mutageneză, respectiv

iradierea sâmburilor de Tuleu gras cu raze X, omologat
în anul 1990.

Pomul este de vigoare mică spre mijlocie, cu

coroana conică răsturnată, relativ rară şi ramuri de schelet
groase, bine garnisite cu buchete de mai, indicat pentru
livezi intensive. Intră pe rod în anul IV de la plantare,
produce mult şi constant (media pe 3-5 ani a fost de
10,2-26,2 tha, în funcţie de zonă). Prezintă flori de tip
Tuleu gras (fără polen). Cei mai buni polenizatori s-au
dovedit: Stanley, Agen, Anna Späth cu care înfloreşte
simultan. Este tolerant la bolile virotice. Rezistă bine la
ger, este tolerant la secetă, dar sensibil la monilioză.

Fructul este mare (45-55 g), de formă ovoidă, cu

pieliţa de culoare albastru deschis, cu nuanţă maronie,
acoperită cu multă pruină cenuşie. Pulpa este
galbenă-verzuie, crocantă, consistentă, potrivit de

17
suculentă, cu gust foarte plăcut. Sâmburele este mic şi
neaderent. Destinat pentru consum în stare proaspătă.

Epoca de maturare: prima decadă a lunii august,

cu câteva zile înainte de Tuleu gras.

Zonarea: zona de câmpie şi subcolinară.

18
 Roman

Soi românesc obţinut din încrucişarea soiului

Tuleu gras cu Renclod Althan, omologat în anul 2004.

Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroana

piramidală, rară, cu fructificare pe ramuri mijlocii şi
lungi. Epoca de înflorire este mijlocie, odată cu
majoritatea soiurilor de prun. Este un soi androsteril
(prezintă antere atrofiate, de culoare limonie, lipsite de

19
polen) şi necesită obligatoriu polenizatori; cei mai buni
polenizatori s-au dovedit a fi soiurile: Stanley, Anna
Späth, Early Rivers şi Agen. Intrarea pe rod se realizează
în anul IV de la plantare. Soiul este tolerant la Plum-pox
Virus (nu manifestă simptome de PPV în câmp, iar în
urma testului ELISA nu s-a pus în evidenţă prezenţa
virusului); rezistent la monilioză, uşor sensibil la pătarea
roşie a frunzelor.

Fructul este foarte mare (în medie 60 g), de formă

ovoidală, de culoare albastru-roşietică, cu pruină gri, cu
pulpa galben-oranj, crocantă, potrivit de suculentă, cu
gust armonios, dulce-acidulat; conţine 14% substanţă
uscată solubilă; sâmburele este semiaderent, de mărime
mijlocie. Destinat consumului în stare proaspătă.

Epoca de maturare este mijlocie, în prima decada

a lunii august.

20
 Cacak Rodna
(sinonim: Fertile de Cacak, Cacak' Fruitful)

Soi obţinut în ex-Iugoslavia, la Institutul de

Cercetări Pomicole şi Viticole Cacak, din încrucişarea
soiurilor Stanley şi Pozegaca.

Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroana

piramidală, rară, cu fructificare pe ramuri mijlocii şi
lungi. Epoca de înflorire este mijlocie, odată cu
majoritatea soiurilor de prun. Este un soi autosteril; cei
mai buni polenizatori s-au dovedit a fi soiurile: Stanley,

21
Anna Späth, Early Rivers şi Agen. Soiul prezintă o
susceptibilitate medie la Plum Pox Virus şi este rezistent
la monilioză.

Fructul este mare (în medie 50 g), de formă

elipsoidală, de culoare roşietică, cu pruină gri, cu pulpa
gălbuie, crocantă, potrivit de suculentă, cu gust armonios,
dulce-acidulat; conţine 18% substanţă uscată solubilă;
sâmburele este neaderent, de mărime mijlocie. Destinat
consumului în stare proaspătă.

Epoca de maturare este timpurie, în decada a doua

a lunii iulie.

22
 Sarmatic

Soi românesc obţinut din încrucişarea soiurilor

Tuleu timpuriu şi Rivers timpuriu, omologat în anul
1989.

Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroana

conică-răsturnată, uşor neregulată, ramuri de schelet
drepte, garnisite cu formaţiuni fructifere scurte şi
mijlocii. Soiul prezintă o producţie bună şi constantă
(15-17 t/ha, cu 500 pomi). Este androsteril, înfloreşte
relativ timpuriu, odată cu soiurile Rivers timpuriu, Ruth

23
Gerstetter, Renclod Althan care-i servesc şi ca
polenizatori. Rezistă bine la ger, secetă şi boli. Prezintă o
uşoară sensibilitate la PPV (simptome de PPV doar pe
frunze).

Fructul este mijlociu (în medie 40 g), de formă

oval alungită. Pieliţa este albastră cu puncte subcutanate
roşietice, acoperită cu pruină fină. Pulpa este galben-
verzuie, crocantă şi suculentă, cu gust dulce acidulat.
Sâmburele este mic şi neaderent. Recomandat atât pentru
consum în stare proaspătă, cât şi pentru deshidratare.

Epoca de maturare: prima jumătate a lunii august,

odată cu soiul Tuleu timpuriu pe care îl depăşeşte ca
producţie şi este la acelaşi nivel calitativ.

Zonarea: zona de câmpie şi subcolinară.

24
 Record

Soi românesc obţinut prin polenizarea liberă a

soiului Renclod violet, omologat în anul 1982.

Pomul este semiviguros, cu coroana

conică-răsturnată, ramuri de schelet solide, garnisite cu
formaţiuni fructifere scurte (buchete de mai). Soiul este
autosteril, cu flori mari (tip Renclod), cu înflorire târzie,
odată cu soiurile Anna Späth, Stanley, care-i servesc şi ca

25
polenizatori. Este rezistent la ger, dar uşor sensibil la
PPV.

Fructul este foarte mare (în medie 75 g), de formă

sferic-alungită, cu pieliţa vânătă închis, acoperită cu
pruină grosieră, albăstruie. Pulpa este galben verzuie,
crocantă, potrivit de suculentă cu gust armonios şi aromă
fină. Conţine în medie 19% substanţă uscată solubilă.
Sâmburele este mic şi neaderent. Recomandat atât pentru
consum în stare proaspătă, cât şi pentru deshidratare.

Epoca de maturare: imediat după Tuleu gras,

calendaristic până la 15 septembrie (în zona colinară).

Zonarea: Valea Dâmboviţei, în general, zona

subcarpatică meridională.

26
 D’Agen 707

Soi de origine franceză obţinut prin selecţia

clonală a soiului d’Agen.

Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroana

semisferică, ramuri de schelet solide, garnisite cu
formaţiuni fructifere scurte, mijlocii şi lungi. Înfloreşte
târziu şi abundent ca şi soiul mamă, este parţial autofertil
şi bun polenizator.

27
 Fructul este mijlociu (30 g), depăşind soiul
d’Agen, dar de aceeaşi formă invers-ovoidă. Pieliţa este
de culoare roşie violacee, cu pruină groasă, violacee.
Pulpa este de culoare galbenă, foarte suculentă, cu gust
dulce (conţinut ridicat în substanţă uscată solubilă – 20o
Brix), slab acidulat, aromă fină, plăcută. Sâmburele este
foarte mic, semiaderent. Recomandat pentru
industrializare (deshidratare, distilare, prelucrare sub
formă de magiun).

Epoca de maturare: sfârşitul lunii august –

începutul lunii septembrie.

28
 Gras ameliorat

Soi românesc obţinut prin autopolenizarea soiului

Grase româneşti.

Pomul este viguros, cu coroana semisferică,

ramuri de schelet solide, garnisite cu formaţiuni fructifere
mijlocii şi lungi. Înfloreşte timpuriu ca şi soiul mamă,
este autofertil şi bun polenizator. Intră pe rod cu 1-2 ani
mai târziu decât soiul Anna Späth, dar produce mult
(30 t/ha, cu 500 pomi/ha). Este rezistent la ger şi secetă,
tolerant la viroze.

29
 Fructul este mare (40-45 g), depăşind soiul Grase
româneşti, dar de aceeaşi formă globuloasă, uşor alungită
la capete. Pieliţa este de culoare vânăt-roşcată, cu pruină
groasă, violacee. Pulpa este de culoare galben-verzuie,
crocantă, suculentă, cu gust dulce, slab acidulat, aromă
fină, plăcută. Sâmburele este foarte mic, detaşabil de
pulpă (spre deosebire de soiul Grase româneşti).
Recomandat pentru consum în stare proaspătă, prelucrare
sub formă de gem, magiun şi deshidratare.

Epoca de maturare: prima jumătate a lunii

septembrie, cu două săptămâni înaintea soiului Grase
româneşti.

Zonarea: zona colinară.

30
 Stanley

Soi vechi, de origine americană, obţinut din

încrucişarea soiurilor Agen cu Grand Duke.

Pomul este de vigoare submijlocie, cu coroana

conică răsturnată, ramuri de schelet nu prea groase, cu
fructificare pe buchete de mai. Înfloreşte semitimpuriu,
este autofertil. Intră repede pe rod, produce mult şi
constant datorită autofertilităţii (25 t/ha), are capacitate
de autoreglare a încărcăturii de fructe. În acelaşi timp

31
este un polenizator universal. Este rezistent la ger,
tolerant la PPV, dar sensibil la monilioză.

Fructul este mediu (35-40 g), de formă

elipsoidală, cu cele două jumătăţi asimetrice şi sudura
evidentă. Prezintă multe fructe duble. Pieliţa este
violacee, aproape neagră, uneori uşor ruginită, cu pruină
abundentă, albăstruie. Fructele se colorează cu mult
înainte de maturarea deplină, ceea ce înşeală cultivatorul
şi consumatorul. Pulpa este gălbuie, consistentă, uşor
făinoasă în faza de pârgă, cu gust mediocru, dulceag, slab
aromat, neaderentă la sâmbure. Destinat pentru consum
în stare proaspătă şi industrializare.

Epoca de maturare: după soiul Tuleu gras sau

aproape odată cu acesta (decada a treia a lunii august).

32
 Bluefree

Soi obţinut în SUA, la Staţiunea Mountain Growe

(Missouri), din încrucişarea soiurilor Stanley cu
President, comercializat din 1947.

Pomul este de vigoare medie, cu coroana conică

răsturnată, cu fructificare pe buchete de mai. Înfloreşte
semitimpuriu, este autofertil. Produce mult şi constant,
însă este uşor sensibil la PPV.

33
 Fructul este mediu spre mare (45-50 g), de formă
elipsoidală. Pieliţa este de culoare violaceu-închis, cu
pruină gri, albăstruie. Pulpa este gălbuie-verzuie,
consistentă, suculentă, neaderentă la sâmbure, cu gust
bun şi aromă plăcută. Este recomandat pentru consum în
stare proaspătă, dar şi pentru industrializare sub formă
distilată.

Epoca de maturare: după soiul Stanley, decada I a

lunii septembrie.

34
 Anna Späth

(fructe neajunse la maturitate)

Soi vechi de origine germană, obţinut prin

selecţie şi introdus în cultură în anul 1874.

Pomul are vigoare mijlocie, coroana invers

piramidală, ramuri de schelet puternice, fructifică pe
buchete de mai şi ramuri mijlocii. Înfloreşte târziu, este
autofertil, foarte productiv (25 t/ha), rezistent la ger şi
secetă, pretenţios la căldură şi tolerant la viroze. Este un
foarte bun polenizator. Chiar dacă este un soi autofertil

35
s-a constatat că se obţin producţii mai mari în cazul
folosirii unor polenizatori, cum sunt: Agen, Renclod
Althan, Vinete româneşti, Stanley.

Fructul este mijlociu ca mărime (30-40 g), de

formă sferică, uşor alungită, cu pieliţa roşie-vineţie,
acoperită cu pruină albăstruie. Pulpa este galben-verzuie,
suculentă, potrivit de dulce, slab acidulată, neaderentă la
sâmbure, bună pentru consum în stare proaspătă,
industrializare şi deshidratare. În anii cu toamne reci şi
ploioase, fructele crapă, rămân fade şi insuficient
colorate.

Epoca de maturare: ultima jumătate a lunii

septembrie.

Zonarea: cultivat la noi în special în zona de

câmpie şi a dealurilor mici şi submijlocii.

36