Întrebări pentru examenul de absolvire a cursului de

Management spitalicesc

Întrebări cu complement simplu

Nr.
Crt. Întrebare
1 Compartimentul de audit public intern de la entitatile publice subordonate se organizeaza cu acordul :
a. conducatorului institutiei publice
b. entitatii publice de la nivelul ierarhic superior
c. Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Intern
d. Comitetului Director
e. Adunarea Generala
2 Conducatorul Compartimentului de audit public intern de la entitatile subordonate este numit/destituit de :
a. conducatorul entitatii publice, cu avizul Unitatii Centrale de Armonizare a Auditului Public Intern
b. conducatorul entitatii publice cu avizul organului ierarhic superior
c. conducatorul entitatii publice
d. Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Intern
e. Ministerul de resort
3 Care din urmatoarele afirmatii cu privire la atributiile Compartimentului de audit public intern sunt false :
a. elaboreaza proiectul planului anual
b. raportează periodic asupra constatărilor, concluziilor şi recomandărilor rezultate din activităţile sale de audit
c. raportează iregularitatile rezultate din activităţile sale de audit
d. in cazul constatarii unor iregularitati raporteaza Curtii de Conturi.
e. intocmeste raportul anual de audit
4 Auditarea activitatilor desfasurate intr-o entitate publica, se desfasoara :
a. anual
b. la 2 ani
c. cel putin la 3 ani
d. cel putin la 5 ani
e. cel putin la 4 ani
5 In notificarea adresata structurii auditate, se precizeaza :
a. planul misiunii de audit
b. analiza riscurilor
c. scopul, principalele obiective si durata misiunii
d. calendarul intalnirilor
e. perioada de auditare
6 Punctele de vedere ale structurii auditate la proiectul de raport se transmit echipei de audit in urmatoarele
termene :
a. in maxim 15 zile de la primirea proiectului de raport
b. dupa 15 zile de la primirea proiectului de raport
c. in maxim 10 zile de la primirea proiectului de raport
d. in maxim 5 zile de la primiea proiectului de raport
e. nu exista un termen stabilit in Legea nr. 672/2002 privind auditul public intern
7 Reuniunea de conciliere cu structura auditata se organizeaza in termen de :
a. 5 zile de la primirea punctelor de vedere
b. 10 zile de la primirea punctelor de vedere
c. 15 zile de la primirea punctelor de vedere
d. imediat ce s-au primit punctele de vedere
e. nu exista un termen stabilit prin lege
8 Obiectivele compartimentului de audit public intern sunt urmatoarele, mai putin una:
a. sa efectueze controlul intern
b. să asigure o mai bună administrare şi păstrare a patrimoniului
c. să asigure o mai bună monitorizare a conformităţii cu regulile şi procedurile existente
d. să asigure o evidenţă contabilă şi un management informatic fiabile şi corecte
e. sa asigure consiliere conducatorului entitatii/structurii auditate
9 In care din actele normative enumerate mai jos sunt descrise Normele metodologice de organizare si
exercitare a auditului public intern in cadrul Ministerului Sanatatii:
a. Legea 672/2002
b. OMFP 38/2003

1
 c. OMS 840/2003
d. Legea 7/2004
e. OG 119/1999 republicata
10 Initierea auditului –nu presupune :
a. intocmirea ordinului de serviciu
b. intocmirea declaratiei de independenta
c. intocmirea notificarii privind declansarea misiunii de audit public intern
d. intocmirea minutei sedintei de deschidere
e. inaintarea notificarii structurii auditate
11 Ordinea de zi a şedinţei de deschidere nu va cuprinde:
a. prezentarea auditorilor
b. prezentarea obiectivelor misiunii de audit
c. asigurarea condiţiilor materiale necesare derulării misiunii
d. intocmirea Fiselor de identificare si analiza a problemelor(FIAP)
e. prezentarea scopului misiunii
12 Compartimentul de audit public intern nu notifică entitatea/structura auditată :
a. cu 15 zile înainte de declanşarea misiunii de audit public intern
b. despre scopul, principalele obiective, durata acesteia
c. despre faptul că pe parcursul misiunii vor avea loc intervenţii la faţa locului
d. asupra programului stabilit de catre auditor
e. despre durata misiunii
13 Care din elementele metionate mai jos nu reprezinta reguli de conduita ale auditorului:
a. integritatea
b. independenta
c. confidentialitatea
d. subiectivitatea
e. obiectivitate
14 Proiectul planului de audit public intern:
a. se elaboreaza de catre compartimentul de audit public intern al entitatii publice de la nivelul ierarhic imediat
superior
b. se elaboreaza pe baza evaluarii riscului asociat diferitelor structuri, activitati, programe/proiecte sau
operatiuni
c. este intocmit pana la 20 decembrie a anului precedent
d. nu necesita referat de justificare.
e. se transmite spre avizare la organul ierarhic superior
15 Notificarea structurii care va fi auditata precizeaza urmatoarele, cu exceptia :
a. scopul si principalele obiective ale misiunii de audit
b. durata misiunii de audit
c. tematica in detaliu
d. programul stabilit exclusiv de catre auditor
e. componenta echipei de audit
16 Proiectul de raport de audit public intern :
a. se transmite la Unitatea Centrala de Armonizare a Auditului Public Intern pentru analiza si avizare
b. este insotit de documente justificative
c. informeaza conducatorul entitatii auditate asupra modului de implementare a recomandarilor
d. se transmite unitatii auditate numai dupa analiza si avizare de catre conducatorul entitatii publice care a
aprobat misiunea
e. este documentul pe baza caruia se intocmesc FIAP-urile
17 Auditorii interni :
a. trebuie sa-si indeplineasca atributiile in mod obiectiv si independent, cu profesionalism si integritate
b. raspund pentru masurile luate in urma analizarii recomandarilor prezentate in rapoartele de audit
c. participa la elaborarea si implementarea sistemelor de control intern
d. nu sunt responsabili de protectia documentelor referitoare la auditul public intern desfasurat la o entitate
publica
e. sunt in excusivitate ai ASE
18 Principalele tipuri de audit sunt urmatoarele, cu exceptia:
a. audit de sistem
b. audit de baza
c. audit de regularitate
d. auditul performantei
e. numai cele mentionate la literele a., c., si d
19 Initierea auditului presupune intocmirea urmatoarelor documente, cu exceptia :

2
 a. declaratia de independenta
b. ordinul de serviciu
c. notificarea privind declansarea misiunii de audit public intern
d. formularele constatarilor de audit
e. primele trei documente nominalizate
20 Interventia la fata locului presupune:
a. efectuarea controlului intern
b. constatarea si raportarea iregularitatilor
c. elaborarea raportului final
d. urmarirea recomandarilor
e. stabilirea unor termene ferme de implementare a recomandarilor
21 Care din afirmatiile de mai jos nu corespunde realitatii :
a. masurarea riscurilor depinde de probabilitatea de aparitie si de gravitatea consecintelor evenimentului
b. masurarea riscurilor utilizeaza drept instrumente de masurare criteriile de apreciere
c. masurarea riscurilor depine de persoana care le calculeaza
d. probabilitatea de aparitie a riscului este exprimata pe o scara de valori pe trei nivele: mica, medie, mare
e. criteriile utilizate pentru masurarea probabilitatii de aparitie a riscului sunt aprecierea vulnerabilitatii entitatii si
a controlului intern
22 Principalele tehnici de audit sunt :
a. chestionarul de control intern
b. chestionarul lista de verificare
c. fisa de identificare si analiza problemelor
d. verificarea, observarea fizica, interviul si analiza
e. pista de audit
23 Nu se au in vedere la intocmirea planului de audit al misiunii urmatoarele elemente :
a. respectarea periodicitatii de auditare
b. evaluarea riscului asociat diferitelor activitati
c. sugestiile conducatorului entitatii publice
d. sugestiile organului ierarhic superior
e. recomandarile Curtii de Conturi
24 Proiectul planului de audit public intern se intocmeste pana la data de :
a. 15 noiembrie an precedent
b. 30 noiembrie an precedent
c. 20 decembrie an precedent
d. 1 ianuarie an in curs
e. 15 decembrie an precedent
25 Nu sunt instrumente de audit intern :
a. Chestionarul de control intern
b. Chestionarul lista de verificare
c. Pista de audit
d. Interviul
e. FIAP
26 Nu sunt tehnici de verificare :
a. Confirmarea
b. Fisa de identificare si analiza a problemei
c. Comparatia
d. Recalcularea
e. Examinarea
27 Dosarul permanent cuprinde urmatoarele documente, cu exceptia:
a. ordinul de serviciu
b. copii xerox ale documentelor justificative
c. proiectul raportului de audit
d. extrase din documente, legi, reglementari
e. notificarea
28 Verificarea respectarii normelor , instructiunilor si a Codului privind
conduita etica a auditorilor interni de catre Unitatea Centrala de
Armonizare a Auditului Public Intern se face:
a. anual
b. o data la 2 ani
c. cel putin o data la 5 ani
d. cel putin o data la 3 ani
e. la sfarsitul fiecarei misiuni

3
29 Urmarirea implemetarii recomandarilor formulate in raportul de audit revine:
a. compartimentului de audit
b. conducerii institutiei
c. structurii auditate si conducerii institutiei
d. compartimentului juridic
e. compartimentul financiar-contabil
30 Obiectivele controlului intern sunt urmatoarele , cu exceptia :
a. eficacitatea si eficienta functionarii institutiei
b. fiabilitatea informatiilor interne si externe
c. elaborarea de programe de dezvoltare
d. conformitatea cu legile
e. conformitatea cu reglementarile si politicile interne
31 Se includ in instrumentarul cu care opereaza sistemele de control intern cu exceptia:
a. obiectivele
b. mijloacele
c. organizarea
d. FIAP
e. procedurile
32 Care din functiile mentionate mai jos nu sunt functii incompatibile in cadrul unei entitati publice:
a. de autorizare
b. de inregistrare contabila
c. juridica
d. financiara
e. de control
33 Aplicarea metodologiei –cadru de proiectare si implementare a sistemului de control nu necesita parcurgerea
etapei de:
a. evaluarea instrumentelor generale de control intern
b. evaluarea instrumentelor specifice de control intern la nivelul fiecarei activitati
c. intocmirea fiselor posturilor
d.elaborarea si aprobarea programului de implementare a noului sistem de control
e. analiza raportului intre costurile suplimentare si efectele asteptate
34 Standardele de control subsumate performantei si managementului riscului nu cuprind:
a) monitorizarea performantelor
b) managementul riscurilor
c) atributiile
d) reevaluarile
e) coordonarea
35 Standardele aferente activitatii de control nu cuprind:
a) procedurile
b) separarea atributiilor
c) verificarea si evaluarea
d) gestionarea abaterilor
e) strategii de control
36 Care din urmatoarele afirmatii este corecta?
a) auditul intern este o activitate independenta si obiectiva , care da unei organizatii asigurari in cea ce
priveste gradul de control detinut asupra operatiunilor , o indruma pentru a-i imbunatatii operatiunile si
contribuie la adaugarea unui plus de valoare.
b) auditul intern este o activitate independenta care da unei organizatii asigurari in cea ce priveste intocmirea
situatiilor financiare , o indruma pentru a-i imbunatatii operatiunile financiare si contribuie la adaugarea unui
plus de valoare.
c) auditul intern este o activitate independenta si obiectiva , care da unei organizatii asigurari in cea ce priveste
gradul de control detinut asupra operatiunilor si o indruma pentru a-i imbunatatii operatiunile.
d) auditul intern este o activitate care da unei organizatii asigurari in cea ce priveste gradul de control detinut
asupra operatiunilor si o indruma pentru a-i imbunatatii operatiunile.
e) auditul intern este o activitate care da unei organizatii asigurari in cea ce priveste elaborarea bugetului.
37 Trasaturile auditului public intern se definesc prin urmatoarele functii, cu exceptia :
a) universala
b) periodica
c) independenta
d) prudenta
e) noua
38 Compartimentul de audit public intern se organizeaza in :

4
 a) toate spitalele
b) in spitalele cu peste 400 de paturi
c) in spitalele cu pana la 400 de paturi
d) in spitalele subordonate direct Ministerului Sanatatii Publice
e) in spitalele cu 300 de paturi
39 In cazul in care, in timpul misiunii auditorii constata abateri de la prevederile legale aplicabile activitatii auditate,
acestia trebuie sa:
a) instiinteze conducerea unitatii
b) instiinteze structura de inspectie din unitate
c) conducatorul unitatii si structura de inspectie
d) structura auditata
e) organul ierarhic superior
40 Nu face parte din procedura de colectare a informatiilor:
a) identificarea legilor si reglementarilor aplicabile structurii auditate
b) solicitarea principalelor documente de functionare a structurii auditate
c) organizarea unei sedinte de identificare a criteriilor de analiza a riscurilor
d) obtinerea fiselor postului
e) solicitarea procedurilor
41 Ce este sistemul grupelor de diagnostice (DRG):
a) un sistem de clasificare a procedurilor
b) un sistem de clasificare a diagnosticelor
c) un sistem de clasificare a diagnosticelor şi procedurilor
d) un sistem de clasificare a spitalelor
e) un sistem de clasificare a pacienţilor pe baza diagnosticului, procedurilor şi a altor informaţii clinice
42 Grouper- ul este :
a) o listă de diagnostice
b) o aplicaţie computerizată de clasificare a pacienţilor în grupe de diagnostice
c) o listă de proceduri
d) un dicţionar de termeni folosiţi în sistemul DRG
e) o aplicaţie computerizată de colectare a tuturor datelor din spital

43 Responsabilitatea pentru completarea corectă a diagnosticelor şi procedurilor în foaia de observaţie aparţine :

a) registratorului medical
b) asistentei şefă de secţie
c) statisticianului
d) medicului curant
e) nici unuia dintre cei mai sus enumeraţi
44 Erorile în culegerea şi raportarea datelor din SMDP generează:
a) gruparea (clasificarea) eronată a pacienţilor
b) ineficacitatea activităţii clinice
c) alocarea incorectă a fondurilor în asistenţa medicală primară
d) alocarea incorectă a fondurilor în asistenţa medicală ambulatorie
e) scăderea calităţii serviciilor
45 Pentru care tip de pacienţi este necesară trimiterea electronica a datelor clinice la nivel de pacient:
a) doar pentru pacienţii acuţi
b) doar pentru pacienţii cronici
c) doar pentru pacienţii din spitalele finanţate pe bază de caz rezolvat (DRG)
d) pentru toţi pacienţii cărora li se întocmeşte foaie de observaţie clinică generală
e) pentru toţi pacienţii cărora li se întocmeşte foaie de observaţie clinică generală cu excepţia celor internaţi la
cerere
46 Cazurile invalidate pot fi corectate şi retransmise:
a) prin formularea unei cereri către SNSPMS
b) prin formularea unei cereri către direcţia judeţeană de sănătate publică
c) cu ocazia recorelărilor trimestriale
d) prin formularea unei cereri către Ministerul Sănătăţii Publice
e) odată cu transmiterea datelor aferente lunii următoare
47 Actul normativ pe care se bazează contractele între casele de asigurări de sănătate şi furnizorii de servicii
medicale este:
a) legea achiziţiilor publice
b) contractul - cadru
c) legea sănătăţii mintale
d) legea bugetului pe anul în curs

5
 e) hotărârea de guvern privind organizarea Ministerului Sănătăţii Publice
f) legea contabilităţii
48 Ajustarea finanţării spitalelor pentru cazurile cu durate de spitalizare extreme, începând cu anul 2005, se
aplică:
a) de câte ori este nevoie
b) numai la spitalele clinice
c) lunar
d) trimestrial
e) anual
49 SMCP reprezintă un :
a) studiu de monitorizare
b) set minim de date de cost la nivel de pacient
c) standard managerial
d) set minim de date clinice la nivel de pacient
e) studiu de monitorizare clinică a pacienţilor
50 Schimbarea de către spital a cheii de criptare PGP cu care sunt criptate rapoartele trimise de SNSPMS
determină:
a) creşterea cheltuielilor spitalului
b) imposibilitatea citirii acestor rapoarte la nivelul spitalului
c) reducerea numărului de paturi al spitalului
d) invalidarea datelor clinice numai pentru pacienţii acuţi
e) invalidarea datelor clinice numai pentru pacienţii cronici
51 SMDP inseamna:
a) Set minim de date la nivel de pacient
b) Set minim de date paraclinice
c) Studiu de monitorizare
d) Standard minim de date
e) Set minim de diagnostice si proceduri
52 Procesul de validare a datelor pacienţilor respectă regulile stabilite de:
a) Şcoala Naţională de Sănătate Publică şi Management Sanitar
b) Ministerul Sanatatii Publice
c) Autoritatea Judeţeană de Sănătate Publică
d) Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate
e) Casa Naţională de Asigurări de Sănătate
53 Codificarea procedurilor în spitalele din România se realizează utilizând:
a) clasificaţia Internaţională a Maladiilor revizia a 10-a (CIM-10) pentru proceduri
b) clasificaţia Internaţională a Maladiilor revizia a 10-a (CIM-10) pentru diagnostice
c) clasificarea Internaţională a Maladiilor varianta australiană (CIM-10-AM v.3) pentru diagnostice
d) clasificarea Internaţională a Maladiilor varianta australiană (CIM-10-AM v.3) pentru proceduri
e) clasificarea procedurilor medicale conform Legii spitalelor
54 Durata medie de spitalizare este considerată indicator de:
a) satisfacţie a pacientului
b) eficienţă
c) siguranţa pacientului
d) orientare spre pacient
e) cost mediu
55 Preţul unui serviciu reprezintă:
a) Banii cheltuiţi de furnizorul de servicii pentru producerea acestui serviciu
b) Suma pe care doreşte să o plătească cumpărătorul
c) Costul serviciului respectiv
d) Valoarea monetară a serviciului în momentul tranzacţiei
e) Costul plus profitul de la nivelul furnizorului
56 Cererea de servicii nu este influenţată de:
a) Preţul serviciului respectiv
b) Venitul indivizilor
c) Preţul viitor al serviciului
d) Preţul bunurilor complementare
e) Costul serviciului respectiv
57 Preţul de echilibru apare când:
a) Cererea depăşeşte oferta
b) Cererea este egală cu oferta
c) Oferta este mai mică decât cererea

6
 d) Oferta depăşeşte cererea
e) Costul unitar este egal cu preţul
58 Următoarele condiţii sunt necesare pentru existenţa unei competiţii pe piaţă, cu excepţia:
a) Intrare liberă pe piaţă
b) Cât mai mulţi furnizori şi cumpărători
c) Mobilitate a factorilor de producţie
d) Un mare grad de omogenitate a bunurilor (să fie comparabile)
e) Existenţa unui monopol
59 Hazardul moral este, cu excepţia:
a) Al furnizorului de servicii de sănătate
b) Fenomenul supraconsumului de servicii de sănătate
c) Redus prin co-plată
d) Absent în asigurările obligatorii
e) Al consumatorului
60 Formele actuale de finanţare a îngrijirilor de sănătate în România sunt următoarele, cu excepţia:
a) Asigurări sociale de sănătate
b) Conturi de sănătate
c) Plăţi directe
d) Asigurările publice prin impozitare generală
e) Asigurările publice prin impozitare cu taxe speciale pentru sănătate
61 În România avem în funcţiune asigurări de sănătate de următoarele tipuri, cu excepţia:
a) Asigurări voluntare de sănătate
b) Asigurări sociale de sănătate
c) Prin impozitare generala
d) Asigurări de tipul “managed-care”
e) Prin impozitare cu taxe speciale pentru sănătate
62 Criteriile de evaluare a unei metode de plată a furnizorilor sunt, cu excepţia:
a) Efectul asupra echităţii
b) Costul administrării şi monitorizării
c) Efectul asupra calităţii
d) Efectul asupra eficienţei
e) Controlul costurilor totale la nivelul terţului-plătitor
63 Principalele metode de plată a practicienilor din ambulatoriu sunt, cu excepţia:
a) Per serviciu
b) Prin capitaţie
c) Prin buget istoric
d) Prin salariu
e) Pentru atingerea unor obiective specifice
64 Plata spitalelor se poate face prin următoarele mecanisme, cu excepţia:
a) Pe zi de spitalizare
b) Prin buget stabilit pe baze normative
c) Prin salariu
d) Prin tarif pe caz rezolvat
e) Per serviciu
65 Pentru spitale, unitatea de îngrijiri ce stă la baza plăţii poate fi, cu excepţia:
a) Procedura furnizată
b) Costul mediu per pacient
c) Numărul de medici
d) Ziua de spitalizare
e) Tipul pacienţilor externaţi (DRG)
66 Contractele trebuie să conţină obligatoriu următoarele elemente, cu excepţia:
a) Volumul serviciilor furnizate
b) Preţul serviciilor furnizate
c) Descrierea proceselor relevante de la nivelul furnizorului
d) Natura serviciilor prestate
e) Cheltuielilor la nivelul furnizorilor
67 Un program cât mai eficient tehnic:
a) Are cel mai mic cost posibil
b) Maximizează utilitatea pentru toată lumea
c) Permite obţinerea celor mai mari beneficii cu cel mai mic cost posibil
d) Este administrat în mod profitabil
e) Produce beneficii maxime

7
68 Intr-o analiza de minimizare a costurilor:
a) Rezultatele sunt identice
b) Costurile sunt identice
c) Costurile sunt egale cu beneficiile
d) Costurile indirecte sunt zero
e) Consecinţele se exprimă numai în unităţi monetare
69 Analiza cost-eficacitate a unor programe de sănătate presupune:
a) Evaluarea beneficiilor şi alegerea celor mai mari
b) Compararea volumului de servicii ce pot fi furnizate
c) Exprimarea beneficiilor acestora în aceeaşi unitate de măsură (ani de viaţă câştigaţi)
d) Luarea în considerare în evaluarea beneficiilor a dimensiunii calitatea vieţii
e) Posibilitatea comparării unor intervenţii diferite, dar ale căror rezultate se exprimă în unităţi monetare
70 Evaluarea economică a unui program de chirurgie cardiacă şi a unuia de prevenţie a creşterii colesterolului se
poate face printr-o analiză de tip:
a) Descrierea rezultatelor
b) Minimizarea costurilor
c) Cost-eficacitate
d) Analiza costului
e) Evaluarea eficacităţii
71 Costul marginal este:
a) Ceea ce ne rămâne după considerarea cheltuielilor directe
b) Costul producerii unei noi unităţi dintr-un produs
c) Costul direct
d) Costul mediu
e) Costul fix
72 În decizia de a creşte sau nu nivelul de activitate de la 1000 la 1100 de pacienţi externaţi, informaţia cea mai
utilă o poate oferi cunoaşterea:
a) Costului fix
b) Costului incremental
c) Costului indirect
d) Costului cu personalul
e) Costului oportunităţii
73 În compararea introducerii unui program de sănătate cu alternativa „nu facem nimic”, se foloseşte evaluarea
economică de tip:
a) Cost-eficacitate
b) Cost-utilitate
c) Minimizare a costurilor
d) Maximizare a beneficiilor
e) Cost-beneficiu
74 Care este modul actual de finanţare a spitalelor?:
a) integral de la bugetul de stat
b) integral din bugetul asigurărilor sociale de sănătate
c) din venituri proprii si subvenţii de la bugetul de stat
d) integral din venituri proprii, conform legii
e) finanţare bazată pe caz rezolvat, DRG.
75 Următoarele ţări europene se caracterizează printr-un sector spitalicesc foarte bine reprezentat ca număr de
spitale şi de paturi de spital (la 100.000 locuitori), peste media Uniunii Europene:
a) Danemarca, Slovenia, Suedia, Norvegia
b) Austria, Germania, Franţa, Cehia, Ucraina
c) ţările dezvoltate economic
d) toate ţările foste socialiste
e) ţările nordice
76 Majoritatea spitalelor mari (regionale, universitare) din ţările europene sunt:
a) private
b) publice
c) publice autonome
d) private nonprofit
e) private, pentru profit
77 În perioada 1999-2005, ponderea cheltuielilor cu spitalele în totalul Fondului de asigurări sociale de sănătate
din România s-a situat în intervalul:
a) 30-40%
b) 40-50%

8
 c) 50-60%
d) 50-65%
e) peste 65%
78 Managementul financiar operează:
a) exclusiv retrospectiv
b) prospectiv
c) operaţional
d) operaţional şi retrospectiv
e) prospectiv, operaţional şi retrospectiv
79 Managementul financiar presupune gestiunea eficientă a mijloacelor băneşti conform destinaţiilor prevăzute în:
a) contul de rezultat patrimonial
b) situaţia fluxurilor de trezorerie
c) bilanţ
d) bugetul de venituri şi cheltuieli
e) bugetul de venituri
80 În cadrul managementului financiar, domeniul de acţiune operaţional presupune:
a) estimarea veniturilor şi a cheltuielilor exerciţiului bugetar viitor, în cadrul bugetului de venituri şi cheltuieli
b) evaluarea monetară a intrărilor (resurselor) şi a ieşirilor (alocări de resurse) pe o perioadă de cel puţin 3
exerciţii bugetare succesive încheiate
c) monitorizarea şi înregistrarea fluxurilor de venituri şi cheltuieli ale perioadei curente generate din activitatea
operaţională, financiară şi extraordinară
d) evaluarea monetară a intrărilor şi a ieşirilor de resurse generate prin punerea în funcţiune a proiectelor de
investiţii viitoare
e) înregistrarea tuturor fluxurilor financiare
81 Starea de lichiditate a instituţiei publice este reflectată de:
a) însuşirea activelor de a se transforma, într-un anumit termen, în disponibilităţi băneşti
b) însuşirea datoriilor de a deveni scadente la un anumit termen
c) existenţa unor active financiare
d) gradul de exigibilitate a activelor curente
e) gradul de lichiditate al datoriilor curente
82 În legătură cu ordonatorii de credite, care dintre următoarele afirmaţii nu este corectă?:
a) au responsabilitatea bunei gestiuni financiare în angajarea şi utilizarea creditelor bugetare
b) sunt autorizaţi să angajeze, să lichideze şi să ordonanţeze cheltuielile pe parcursul exerciţiului bugetar în
limita creditelor bugetare aprobate
c) monitorizează utilizarea creditelor bugetare angajate
d) sunt autorizaţi să efectueze plata cheltuielilor pe parcursul exerciţiului bugetar
e) au obligaţia de a angaja şi de a utiliza credite bugetare în limita prevederilor şi potrivit destinaţiilor aprobate,
pentru cheltuielile strict legate de activitatea instituţiilor publice
83 Care din următoarele exemple nu reprezintă un obiectiv de management financiar în sine:
a) planificarea veniturilor şi cheltuielilor spitalului
b) calcularea costurilor spitaliceşti la nivel de pacient
c) ţinerea bilanţului contabil
d) măsurarea performanţei financiare
e) economisiri de resurse şi eficientizare a activităţii
84 Principiile contabile general acceptate sunt:
a) continuităţii activităţii, permanenţei metodelor, prudenţei, contabilităţii pe bază de angajamente, evaluării
separate a elementelor de activ şi datorii, intangibilităţii, necompensării, comparabilităţii, pragului de
semnificaţie
b) continuităţii activităţii, permanenţei metodelor, prudenţei, evaluării separate a elementelor de activ şi datorii,
intangibilităţii, necompensării, comparabilităţii, pragului de semnificaţie
c) continuităţii, prudenţei, intangibilităţii, necompensării, comparabilităţii
d) continuităţii activităţii, prudenţei, contabilităţii pe bază de angajamente, evaluării separate a elementelor de
activ şi datorii, intangibilităţii, necompensării, comparabilităţii, pragului de semnificaţie
e) continuităţii şi comparabilităţii
85 Un set de indicatori ce relevă comparativ situaţia sectorului spitalicesc din mai multe ţări, cuprinde:
a) numărul de paturi de spital la 100.000 locuitori, numărul de internări la 100 locuitori, durata medie de
spitalizare
b) numărul de spitale şi de paturi de spital la 100.000 locuitori, rata de ocupare a paturilor, numărul de internări
la 100 locuitori, durata medie de spitalizare
c) numărul de spitale şi de paturi de spital la 100.000 locuitori, rata de ocupare a paturilor, numărul de internări
la 100 locuitori, durata medie de spitalizare, proporţia medicilor ce lucrează în spital, ponderea cheltuielilor cu
spitalele în totalul cheltuielilor pentru sănătate

9
 d) numărul de spitale şi paturi de spital pe specialităţi
e) numărul şi tipul de pacienţi externaţi
86 Setul complet de situaţii financiare ale unităţii cuprinde:
a) bilanţ contabil şi situaţia fluxurilor de trezorerie
b) bilanţ, situaţia fluxurilor de trezorerie, contul de execuţie a bugetului, cont de rezultate patrimonial
c) bilanţ, cont de rezultate patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie
d) bilanţ, cont de rezultate patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie, contul de execuţie a bugetului de venituri
şi cheltuieli, plăţi restante, situaţia activelor şi datoriilor instituţiilor publice din administraţia centrală, situaţia
modificării în structura activelor, anexe la situaţiile financiare
e) bilanţ, cont de rezultate patrimonial, situaţia fluxurilor de trezorerie, plăţi restante, situaţia activelor şi
datoriilor instituţiilor publice din administraţia centrală
87 Bilanţul este documentul de sinteză care, la sfârşitul perioadei de raportare, prezintă:
a) veniturile instituţiei
b) activele, datoriile, capitalurile proprii, cheltuielile, veniturile
c) activele, datoriile şi capitalurile proprii
d) cheltuielile şi veniturile
e) situaţia fluxurilor de numerar
88 Contul de rezultate patrimonial reflectă performanţa financiară a organizaţiei la sfârşitul perioadei de raportare,
prin intermediul:
a. cheltuielilor, veniturilor şi rezultatelor
b. activelor şi pasivelor
c. cheltuielilor
d. activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, cheltuielilor, veniturilor
e. activelor, datoriilor, capitalurilor proprii
89 La sfârşitul perioadei de raportare, situaţia fluxurilor de numerar reflectă:
a. existenţa şi mişcările de numerar ale organizaţiei
b. existenţa şi mişcările activelor
c. existenţa datoriilor
d. existenţa şi mişcarea capitalurilor proprii
e. existenţa şi mişcările activelor, datoriilor, capitalurilor proprii, cheltuielilor, veniturilor şi finanţărilor
90 Conform principiului contabilităţii de angajamente :
a. efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute atunci când numerarul sau echivalentul de numerar
este încasat sau plătit
b. efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi
se încasează sau se plătesc
c. efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute atunci când tranzacţiile şi evenimentele se produc şi
nu pe măsură ce numerarul sau echivalentul de numerar este încasat sau plăti.
d. efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute înainte de încheierea acestora
e. efectele tranzacţiilor şi evenimentelor sunt recunoscute atunci când dispune managerul financiar
91 Rezultatul patrimonial se determină ca diferenţă între :
a) veniturile încasate şi cheltuielile plătite
b) veniturile şi cheltuielile aferente perioadei, indiferent dacă au fost încasate, respectiv plătite
c) veniturile şi cheltuielile încasate din activitatea operaţională
d) veniturile şi cheltuielile extraordinare
e) activele totale şi datoriile totale aferente perioadei
92 Bunurile primite cu titlu gratuit de organizaţie sunt evaluate la:
a. valoarea justă
b. cost de achiziţie
c. cost de producţie
d. cost estimat
e. preţul pieţei
93 Situaţia fluxurilor de trezorerie cuprinde fluxuri de trezorerie generate de activităţile :
a. operaţională, financiară, extraordinară
b. operaţională, de investiţii, extraordinară
c. operaţională şi extraordinară
d. de investiţii
e. operaţională, de investiţii, de finanţare
94 Costurile spitalului cu medicamente sunt
a) costuri indirecte
b) costuri directe
c) costuri intangibile
d) costuri fixe

10
 e) costuri administrative
95 Costurile spitalului cu analizele şi explorările funcţionale efectuate unui pacient reprezintă:
a) consumuri mari de resurse
b) costuri paraclinice, care intră în componenţa costului total pe pacient
c) costuri fixe
d) costuri indirecte
e) cheltuieli generale
96 Pentru a obţine un cost realist pe pacient, pentru spital este recomandabil ca următoarele consumuri şi
cheltuieli să fie colectate direct pe pacient (şi nu alocate):
a) costurile hoteliere
b) costurile cu salariile personalului medical al secţiei de pe care s-a externat pacientul
c) costurile efective cu medicamente şi materiale sanitare
d) costurile cu energia electrică
e) costurile de încălzire
97 Care sunt secţiile / departamentele spitalului care ar trebui să ţină evidenţa detaliată a consumurilor şi
costurilor la nivel de pacient?
a) Departamentele de suport
b) Secţiile clinice cu paturi ce externează pacienţi
c) Secţiile paraclinice
d) Serviciul contabilitate
e) Toate secţiile şi departamentele spitalului
98 Principalele ţeluri ale managementului resurselor umane din sistemul sanitar sunt legate de:
a. angajarea, alocarea şi planificarea de personal
b. mobilizarea, motivarea şi dezvoltarea capacităţilor personalului
c. planificarea, recrutarea şi selecţia de personal
d. planificarea, motivarea şi evaluare corectă a personalului
e. stimularea, remunerarea şi retribuirea personalului
99 Următoarele categorii de personal sunt descrise în cadrul procesului de planificare a resurselor umane, cu
excepţia:
a. personal existent
b. personal potenţial
c. personal pregătit
d. personal pierdut (pensionări, demisii, concedieri)
e. personal necesar
100 Într-o piaţă a forţei de muncă având o rată ridicată a şomajului competiţia pentru ocuparea unui loc de muncă
este
a. mult mai mare decât într-una cu o rată scăzută a şomajului
b. mult mai mică decât într-una cu o rată scăzută a şomajului
c. egală cu cea de pe o piaţă cu o rată scăzută a şomajului
d. neinfluenţată de rata şomajului
e. influenţată doar de migraţia forţei de muncă
101 Următoarele etape fac parte din procesul de recrutare a resurselor umane, cu excepţia:
a. planificarea recrutării
b. procesul de evaluare a performanţei individuale a angajaţilor
c. stabilirea responsabilităţilor organizaţionale
d. stabilirea deciziilor organizaţionale
e. Stabilirea metodelor de recrutare
102 Recrutarea este:
a. procesul de evaluare a performanţei organizaţionale
b. procesul de planificare a necesităţilor de personal
c. procesul de atragere de candidaţi calificaţi pentru posturile libere din cadrul organizaţiei
d. procesul de alegere al celui mai bun angajat
e. procesul de analiză a cererii de personal
103 Metoda de selecţie a resurselor umane cu potenţialul cel mai mare de a oferi candidatului informaţii despre
organizaţia în care doreşte să intre este:
a. formularul de solicitare a postului
b. testul psihologic
c. testul de aptitudine
d. interviul de selecţie
e. recomandările
104 Pentru selectarea unei persoane care va ocupa o funcţie din managementul de vârf se va utiliza următorul tip
de interviu de selecţie :

11
 a. interviu individual
b. interviu panel
c. interviu structurat
d. interviu de consiliu (board)
e. interviu semi-structurat
105 Elementul cheie din managementul resurselor umane, considerat ca suport pentru toate celelalte activităţi de
MRU este:
a. planul de resurse umane
b. anunţul de recrutare
c. fişa postului
d. interviul de selecţie
e. planul de formare şi dezvoltare de personal
106 În procesul de analiză a postului se utilizează următoarele metode, cu excepţia:
a. interviu cu managerul imediat superior
b. chestionar administrat ocupantului postului
c. interviul panel
d. studierea echipamentelor, uneltelor şi aparaturii de lucru
e. utilizarea de studii şi anchete anterioare pe această temă
107 Păstrarea confidenţialităţii actului medical, este un element absolut obligatoriu în cadrul fişei postului pentru:
a. manageri
b. medici
c. personal auxiliar
d. tot personalul unei unităţi sanitare
e. personalul cu studii superioare
108 Înlocuirea temporară a şefului ierarhic constituie o metodă de:
a. recrutare de resurse umane
b. planificare resurse umane
c. pregătire profesională
d. angajare de personal
e. evaluare a performanţei
109 Conform ghidului OMS, definiţia motivaţiei este:
a. stimulentul financiar acordat unui angajat
b. punerea omului potrivit la locul potrivit
c. imboldul / motivul (psihologic) care influenţează atitudinile sau acţiunile unei persoane
d. planificare de programe pertinente de dezvoltare resurselor umane
e. existenţa unor mijloace de feedback pentru a fi sigur că informaţia transmisă este înţeleasă corect
110 Identificarea angajaţilor care merită o creştere de salariu se poate face prin :
a. planificare financiară
b. planificare resurse umane
c. selecţie de personal
d. evaluarea performanţelor individuale
e. evaluarea obiectivelor organizaţionale
111 Eroarea care poate apare în procesul de evaluare a performanţelor atunci când opinia evaluatorului este
influenţată de un aspect personal al angajatului, se defineşte ca:
a. efect de tendinţă centrală
b. clemenţă sau severitate
c. eroare interculturală
d. efect de halou
e. influenţa informaţiei celei mai recente
112 Criteriile de evaluare a personalului din fişa de evaluare a performanţei, utilizată în sistemul sanitar, conf. HGR
150/1999, sunt, cu excepţia:
a. Rezultatele obţinute
b. Asumarea responsabilităţilor
c. Dificultatea operaţiunilor specifice postului
d. Adaptarea la complexitatea muncii
e. Iniţiativă şi creativitate
113 Întâlnirea între angajat şi managerul direct în care sunt examinate randamentul trecut al angajatului şi
potenţialul său viitor se numeşte:
a. plan de personal
b. interviu de selecţie
c. organigramă
d. interviu de evaluare a performanţelor

12
 e. CV
114 Un spital este eficace dacă:
a) face exact ceea ce trebuie să facă
b) îşi menţine costurile mici indiferent de performanţă
c) face şi ceea ce în mod normal ar trebui făcut de alte organizaţii
d) oferă şi servicii de sănătate ce pot fi oferite de asistenţa primară
e) internează doar cazuri uşoare
115 Managementul este caracterizat prin următoarele funcţii:
a) planificarea, delegarea, organizarea , funcţia de personal, controlul
b) planificarea, organizarea, funcţia de personal, conducerea şi controlul
c) conducerea, organizarea, controlul şi monitorizarea
d) delegarea, conducerea, planificarea şi controlul
e) planificarea, controlul şi monitorizarea
116 Care sunt domeniile în care a clasificat Mintzberg rolurile managerului:
a) de legatura, informaţionale, decizionale şi de lider
b) de conducere, de decizie şi de planificare
c) interpersonale, informaţionale şi decizionale
d) interpersonale, de conducere şi decizionale
e) informaţionale, decizionale
117 Un manager de vârf are nevoie de următoarele aptituduni:
a) în principal de aptitudini conceptuale şi umane şi apoi de aptitudini tehnice
b) în principal de aptitudini tehnice şi apoi de aptitudini conceptuale şi umane
c) în principal de aptitudini tehnice şi umane şi apoi de aptitudini conceptuale
d) doar de aptitudini umane
e) doar de aptitudini tehnice
118 Aptitudinile umane ale managerilor sunt importante la următoarele nivele:
a) la nivelul de vârf
b) la nivelul de intrare şi de mijloc
c) la toate nivelele
d) la nici un nivel
e) la nivelul de mijloc
119 Principalul rol al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate este:
a. să negocieze cu Colegiul Medicilor contractul cadru privind acordarea asistenţei medicale din cadrul
sistemului de asigurări sociale de sănătate
b. să colecteze contribuţiile de asigurări sociale de sănătate
c. să contracteze servicii de sănătate pentru asiguraţi de la furnizori publici şi privaţi
d. să asigure funcţionarea unitară şi coordonată a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România
e. să elaboreze propuneri de îmbunătăţire a cadrului legal pentru sănătatea publică şi sistemul serviciilor de
sănătate
120 Principalul rol al caselor de asigurări de sănătate judeţene este:
a. să finanţeze construcţii de spitale şi achiziţii de echipament medical
b. să colecteze contribuţiile de asigurări sociale de sănătate,
c. să contracteze servicii de sănătate pentru asiguraţi de la furnizori publici şi privaţi
d. să avizeze înfiinţarea cabinetelor medicale individuale
e. să organizeze activităţi de prevenire a îmbolnăvirilor şi de promovare a sănătăţii la nivel local
121 Pentru care dintre tipurile de servicii enumerate mai jos se înregistrează în prezent cea mai mică pondere a
furnizorilor privaţi în România:
a. asistenţă medicală primară
b. asistenţă medicală ambulatorie de specialitate
c. servicii medicale de laborator
d. servicii spitaliceşti
e. asistenţă stomatologică
122 Care din următoarele variante este corectă atunci când vorbim despre situaţia spitalelor în România, conform
datelor INS 2006:
a) 520 spitale publice şi 10 spitale private
b) 210 spitale publice şi 20 spitale private
c) 416 spitale publice şi 9 spitale private
d) 315 spitale publice şi 37 spitale private
e) 398 spitale publice şi 2 spitale private
123 Conform legislaţiei în vigoare deciziile privind mijloacele fixe ale spitalelor şi investiţiilor de capital revin:
a) consiliilor locale,
b) consiliilor judeţene

13
 c) spitalului
d) ministerului sănătăţii
e) spitalului şi ministerului sănătăţii
124 Clasificarea spitalelor prevăzută de Legea reformei sănătăţii nr.95/2006 comportă mai multe neajunsuri, cu
excepţia:
a) conţine forme de organizare care nu se inclus în definiţia internaţională a spitalului
b) nu are un scop clar definit
c) nu sunt definite delimitările între categorii
d) nu permite finanţarea spitalelor
e) defineşte spitale „de urgenţă”, categorie puţin utilizată în alte ţări
125 Următoarele elemente caracterizează o organizaţie (spitalul) bugetară, cu excepţia:
a. organizaţia are puţine drepturi de decizie
b. nu există risc financiar
c. controlul se realizează ierarhic direct
d. dreptul de proprietate revine integral organizaţiei
e. responsabilitatea financiară revine administraţiei publice
126 Următoarele elemente caracterizează o organizaţie (spitalul) privată , cu excepţia:
a. riscul financiar este total şi influenţat de performanţă
b. organizaţia are un mandat explicit în finanaţarea activităţii sociale
c. responsabilitatea organizaţiei este reglementată de contracte
d. organizaţia are autonomie totală în conducere
e. deficitul organizaţiei este acoperit din fonduri publice
127 Pentru spitalele din România, riscul financiar a crescut considerabil din anul 2005 deoarece:
a. a scăzut bugetul pentru sănătate
b. a crescut numărul serviciilor furnizate
c. a apărut fenomenul îmbătrânirii populaţiei
d. spitalele încheie contracte pe baza numărului de cazuri spitalizate şi a tarifelor medii pe caz
e. salariile personalului medical s-au dublat
128 Procesul de îmbunătăţire a calităţii, presupune următoarele cu excepţia:
a) focalizarea pe necesităţile pacientului
b) focalizarea pe structură
c) focalizarea pe crearea unui sistem de date
d) focalizarea pe lucrul în echipă
e) focalizarea pe necesităţile furnizorului
129 Certificatul de acreditare condiţionată a spitalului se eliberează (în cazul Poloniei) pe o perioadă de:
a) trei ani
b) un an, cu recomandări pentru reglarea deficienţelor
c) un an fără nici un fel de recomandări
d) doi ani
e) cinci ani fără nici un fel de recomandări
130 Conform modelului polonez, ariile de standarde pentru acreditarea spitalelor nu cuprind:
a) managementul informaţiilor
b) educaţia pentru sănătate şi promovarea sănătăţii
c) controlul infecţiilor
d) utilizarea medicamentelor
e) managementul mediului de îngrijire
131 Mecanismul de evaluarea a calităţii totale a îngrijirilor frecvent utilizat în ţările vestice şi SUA este:
a) foaia de verificare a datelor
b) diagrama de flux
c) peer review
d) diagrama Ishikawa
e) diagrama de relaţii
132 Secvenţa evenimentelor din cadrul unui proces poate fi identificată cel mai bine cu ajutorul:
a) histogramei
b) diagramei de flux
c) matricei de ierarhizare
d) diagramei cauză-efect
e) foii de verificare a datelor
133 Dimensiunile calităţii ce formează baza furnizării serviciilor medicale sunt următoarele, cu excepţia:
a) competenţa profesională
b) accesibilitatea
c) eficacitatea şi eficienţa

14
 d) statutul personalului medical
e) continuitatea şi siguranţa
134 Componenta „structură” din cadrul Modelului Donabedian cuprinde următoarele, cu excepţia:
a) serviciile furnizate
b) structura fizică
c) resursele umane
d) resursele de capital
e) tehnologia şi informaţiile
135 Matricea de prioritizare este un instrument utilizat pentru evaluare bazat pe un set explicit de criterii
determinate de grupul de lucru, cu excepţia:
a) importanţa problemei pentru pacient
b) importanţa problemei pentru organizaţie
c) controlul organizaţiei asupra schimbării
d) fezabilitatea schimbării
e) calitatea procesului pentru care sunt date disponibile

Întrebări cu complement multiplu

Nr.
Întrebare
Crt.
136 Care dintre următoarele caracteristici sunt utilizate pentru clasificarea pacientului externat prin sistemul
grupelor de diagnostice:
a) casa de asigurări a pacientului
b) vârsta
c) diagnosticul principal
d) secţie spital
e) proceduri
137 Care este utilitatea DRG:
a) calcularea valorilor relative ale grupelor de diagnostice
b) evaluarea rezultatelor spitalului
c) creşterea adresabilităţii pacienţilor la nivelul spitalului
d) măsurarea consumului de resurse la nivelul spitalului
e) finanţarea spitalelor
138 Sistemul de clasificare in grupe diagnostice este utilizat pentru:
a) Finanţarea majorităţii spitalelor ce furnizează îngrijiri de tip acut
b) Finanţarea spitalelor ce îngrijiri de tip cronic
c) Finanţarea spitalelor ce furnizează îngrijiri de tip recuperare
d) Finanţarea spitalelor pentru servicii furnizate in spitalizare de zi
e) Clasificarea pacienţilor in vederea evaluării rezultatelor spitalului
139 Datele confidenţiale pe care spitalele sunt obligate să le cripteze în momentul transmiterii sunt:
a) Casa de asigurări de sănătate
b) Codul numeric personal al medicului
c) Diagnosticul principal
d) Codul numeric personal al pacientului
e) Codul de parafă al medicului
140 Datele clinice colectate la nivel de pacient sunt necesare pentru:
a) clasificarea pacienţilor în grupe de diagnostice
b) fundamentarea analizelor asupra performanţelor clinice ale spitalului, secţiilor, medicilor
c) analize asupra morbidităţii spitaliceşti
d) justificarea modului în care au fost cheltuiţi banii de către spital
e) acordarea concediilor medicale post-spitalizare
141 Evaluarea furnizorilor de servicii spitaliceşti:
a) Este utilă pentru plătitorii serviciilor de sănătate
b) Este utilă pentru stabilirea unor politici de
c) Se poate face utilizând sistemul DRG
d) Nu necesita utilizarea unor indicatori
e) Se face numai la solicitarea expresa a managerului spitalului
142 Printre datele care alcătuiesc SMDP se număra:
a) Diagnosticul principal şi diagnosticele secundare, la externare
b) Intervenţiile chirurgicale efectuate

15
 c) Diagnosticul la internare
d) Diagnosticul la 72 ore
e) Casa de asigurări de sănătate
143 Priorităţile spitalului pentru a asigura un flux de date continuu şi real între spital şi SNSPMS sunt :
a) obţinerea autorizaţiei sanitare de funcţionare
b) dotarea cu calculatoare
c) crearea unei reţele la nivelul spitalului
d) instruirea şi păstrarea personalului implicat în acest proces
e) dotarea cu aparatură de radiologie de înaltă performanţă
144 Activităţile care se realizează la SNSPMS sunt:
a) importul datelor
b) validarea datelor
c) decontarea serviciilor medicale
d) gruparea datelor
e) elaborarea de rapoarte
145 Spitalele publice pot realiza venituri suplimentare din:
a) donaţii şi sponsorizări
b) asocieri investiţionale în domenii medicale ori de cercetare medicală şi farmaceutică
c) închirierea unor spaţii medicale, dotări cu echipamente sau aparatură medicală unor alţi furnizori de servicii
medicale
d) contracte privind furnizarea de servicii medicale încheiate cu casele de asigurări private sau agenţi
economici
e) editarea şi difuzarea unor publicaţii cu caracter medical
146 În contractul - cadru sunt prevăzute condiţiile acordării asistenţei medicale cu privire la :
a) prescrierea şi eliberarea medicamentelor
b) criteriile şi standardele calităţii pachetului de servicii
c) coplata pentru unele servicii medicale
d) pachetul de servicii de bază la care au dreptul persoanele asigurate
e) internarea şi externarea bolnavilor
147 Etapele identificate în cadrul procesului de contractare a serviciilor medicale spitaliceşti sunt:
a) elaborarea documentaţiei necesare încheierii contractului; documente care atestă existenţa şi funcţionarea
în condiţiile legii a spitalului
b) identificarea serviciilor cu potenţial de contractare în funcţie de structura spitalului
c) elaborarea indicatorilor specifici spitalului, atât cantitativi cât şi calitativi, care stau la baza fundamentării
ofertei de servicii medicale
d) fundamentarea tarifelor pentru serviciile propuse pentru contractare
e) negocierea tipului, volumului şi tarifelor serviciilor medicale
148 Principalele elemente ale unui contract de furnizare de servicii medicale spitaliceşti sunt:
a) obligaţiile părţilor
b) tariful serviciilor, modalităţile de plată
c) regulile de validare
d) modalitatea de grupare a cazurilor externate
e) tipul serviciilor care vor fi furnizate
149 Termenul de raportare a serviciilor medicale spitaliceşti este reglementat şi poate fi:
a) anual
b) zilnic
c) trimestrial
d) lunar
e) semestrial
150 30. Decontarea serviciilor medicale se realizează cu respectarea următoarelor condiţii:
a) direct proporţional cu serviciile raportate
b) poate depăşi sumele contractate cu această destinaţie
c) se pot deconta numai tipurile de servicii contractate
d) în termenul şi în conformitate cu prevederile din contract
e) direct proporţional cu serviciile validate
151 Sunt consideraţi indicatori de eficienţă:
a) rata de utilizare a tehnologiei existente
b) durata medie de spitalizare
c) rata infecţiilor nosocomiale
d) rata mortalităţii
e) costul mediu
152 Sunt consideraţi indicatori de eficacitate clinică:

16
 a) rata reinternărilor
b) rata mortalităţii
c) costul mediu per pacient
d) pondere pacienţi transferaţi la alte unităţi sanitare
e) rata complicaţiilor
153 România utilizează în prezent sistemul de clasificare DRG pentru:
a) Finanţarea spitalelor care furnizează îngrijiri pentru afecţiuni de tip cronic
b) Monitorizarea spitalelor
c) Evaluarea spitalelor
d) Controlul activităţii spitalelor
e) Finanţarea majorităţii spitalelor care furnizează îngrijiri pentru afecţiuni de tip acut
154 Titlul 1. Sănătatea publică din Legea nr.95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul sănătăţii:
a) stabileşte cadrul normativ pentru aplicarea strategiilor şi a programelor de sănătate potrivit normelor
europene
b) reglementează organizarea şi funcţionarea asistenţei medicale spitaliceşti, precum şi organizarea şi
funcţionarea spitalelor
c) defineşte rolul statului reprezentat de Ministerul Sănătăţii Publice şi structurile deconcentrate ale acestuia în
teritoriu, în ceea ce priveşte monitorizarea, evaluarea şi controlul activităţii spitalelor
d) stabileşte raporturile dintre finanţatorii sistemului de sănătate şi unităţile publice
e) reglementează organizarea achiziţiilor publice la nivelul spitalelor
155 Titlul 8. Asigurările sociale de sănătate din Legea nr.95 din 14 aprilie 2006 privind reforma în domeniul
sănătăţii:
a) reglementează organizarea sistemului de asigurări sociale de sănătate
b) stabileşte locul şi rolul asigurărilor voluntare de sănătate în sistemul de sănătate în raport cu asigurările
sociale de sănătate
c) stabileşte mecanismele de acordare a serviciilor medicale decontate de la sistemul de asigurări sociale de
sănătate
d) reglementează constituirea, administrarea şi utilizarea fondului naţional unic de asigurări de sănătate
e) introduce condiţii pentru stabilirea pachetului de bază de servicii medicale, precum şi tipurile de servicii
medicale ce pot fi contractate de casele de asigurări de sănătate
156 Finanţarea bazată pe caz poate opera cu o serie de ajustări legate de:
a) activitatea de învăţământ
b) utilizarea aparaturii de înaltă performanţă
c) situarea în zone mai reci
d) cazurile cu durate de spitalizare extreme
e) nivelul de instruire al pacienţilor
157 Scopurile pentru care sunt utilizate datele de cost ale spitalului sunt:
a) stabilire de preţuri
b) evaluarea eficacităţii clinice
c) control managerial
d) planificare bugetară
e) supervizare
158 Studiile de costuri utilizează în practică mai multe metode, printre care:
a) Măsurarea directă a costurilor
b) Preţuri, taxe
c) Metoda contabilă de calculare a costurilor
d) estimări /extrapolări
e) utilizarea de unităţi de cost standard
159 Studiul efectuat de INCDS în cursul anului 2004 cu privire la definirea metodologiei de ajustare a finanţării în
funcţie de durata de spitalizare, a cuprins două etape:
a) monitorizarea cazurilor externate în funcţie de grupele de diagnostice
b) colectarea setului minim de date clinice la nivel de pacient
c) definirea şi cuantificarea cazurilor cu durate de spitalizare extreme la nivel naţional
d) cuantificarea financiară a impactului cazurilor cu durate de spitalizare extreme
e) calcularea de costuri la nivel de pacient
160 Când vorbim despre performanţă la nivelul spitalului ne referim la:
a) eficienţă
b) orientarea spre personal
c) calitate
d) orientarea spre pacient
e) eficacitate
161 Utilizarea DRG-urilor în ţările care folosesc acest sistem de clasificare a pacienţilor spitalizaţi realizează:

17
 a) compararea spitalelor în funcţie de o serie largă de indicatori de resurse şi rezultate
b) susţinerea proiectelor de îmbunătăţire continuă a calităţii
c) baza pentru managementul intern şi planificare
d) implementarea şi susţinerea dezvoltării unor ghiduri sau protocoale de practică
e) evaluarea diferenţelor în ceea ce priveşte rata mortalităţii intra-spitaliceşti
162 Întrebările fundamentale ale economiei sanitare sunt:
a) Ce bunuri şi servicii trebuie produse?
b) Cât de multe bunuri şi servicii trebuie produse?
c) Care este costul bunurilor şi serviciilor produse?
d) În ce mod trebuie produse aceste bunuri şi servicii?
e) Către cine trebuie repartizate aceste bunuri şi servicii?
163 În funcţie de venitul indivizilor, bunurile pot fi:
a) Superioare
b) De import
c) Indigene
d) Normale
e) Inferioare
164 Oferta de servicii este influenţată de:
a) Gusturile indivizilor
b) Costurile de producţie ale serviciilor
c) Taxe şi impozite
d) Vârsta cumpărătorilor
e) Forma de proprietate
165 Externalităţile sunt:
a) Pozitive
b) Costuri derivate din producerea unui serviciu, care nu se reflectă în preţul serviciului respectiv
c) Beneficii derivate din tranzacţia unui serviciu care se reflectă şi asupra celor neimplicaţi în tranzacţie
d) Neutre
e) Negative
166 Piaţa serviciilor de sănătate nu poate funcţiona ca o piaţă liberă deoarece:
a) Competiţia este redusă
b) Cheltuielile cu serviciile de sănătate sunt crescute
c) Informaţiile nu sunt disponibile în aceeaşi măsură celor implicaţi în tranzacţii
d) Populaţia are nevoie de servicii de sănătate în mod echitabil
e) Furnizorii de servicii sunt şi publici şi privaţi
167 Asigurările de sănătate sunt necesare deoarece:
a) Unii indivizi au nevoie mai mare de îngrijiri de sănătate, dar nu au resurse
b) Furnizorii de îngrijiri de sănătate au nevoie de finanţare
c) Îngrijirile de sănătate sunt din ce în ce mai costisitoare
d) Indivizii nu ştiu când vor avea nevoie de îngrijiri de sănătate
e) Piaţa serviciilor de sănătate nu este o piaţă bine reglementată
168 Asigurările obligatorii de sănătate sunt:
a) Asigurările sociale de sănătate
b) Asigurările în care prima de asigurare este dependentă de venitul indivizilor
c) Asigurările în care prima de asigurare este dependentă de riscul de boală
d) Asigurările publice prin impozitare generală
e) Asigurările unde există fenomenul de selecţie adversă
169 Asigurările voluntare de sănătate sunt:
a) Asigurările sociale de sănătate
b) Asigurările în care prima de asigurare este dependentă de venitul indivizilor
c) Asigurările în care prima de asigurare este dependentă de riscul de boală
d) Asigurările unde există fenomenul hazardului moral
e) Asigurările unde poate exista fenomenul de selecţie adversă
170 Fenomenul de selecţie adversă:
a) Este specific asigurărilor obligatorii
b) Induce cumpărarea unei asigurări voluntare de către cei cu riscuri crescute de boală
c) Apare în asigurările voluntare
d) Este întâlnit la nivelul furnizorilor de servicii de sănătate
e) Se diminuă prin utilizarea co-plăţilor
171 Asigurările sociale de sănătate sunt caracterizate de:
a) Integrarea caselor de asigurări cu furnizorii de servicii
b) Prima de asigurare dependentă de venitul indivizilor

18
 c) Prima de asigurare dependentă de riscul de boală
d) Posibilitatea de alegere a oricărui medic curant
e) Solidaritatea între cei bolnavi şi cei sănătoşi
172 Metodele de plată a furnizorilor:
a) Stau la baza comportamentului furnizorilor de servicii
b) Sunt diferite în asigurările obligatorii şi voluntare
c) Depind de modul de colectare a primelor de asigurare
d) Au efect asupra calităţii serviciilor de sănătate
e) Reprezintă fluxul financiar între terţul plătitor şi furnizor
173 Modalitatea de plata a medicilor per serviciu generează:
a) Atracţia pacienţilor mai sănătoşi
b) Trimiterea pacienţilor către alte nivele de îngrijiri
c) Creşterea cheltuielilor pentru sănătate
d) Induce acordarea de servicii de prevenţie
e) Stimulează furnizarea de cât mai multe servicii
174 Capitaţia:
a) Induce acordarea cât mai multor servicii
b) Presupune plata unei sume fixe pentru un pacient de pe lista
c) Poate duce la selecţionarea pacienţilor mai sănătoşi
d) Stimulează trimiterea pacienţilor către alte nivele de îngrijiri
e) Are cheltuieli crescute de administrare
175 In prezent, unităţile cu paturi din România pot fi plătite prin:
a) Pe zi de spitalizare
b) Buget istoric
c) Capitaţie
d) Tarif pe caz rezolvat
e) Per serviciu în spitalizarea de zi
176 Plata spitalelor prin buget global poate avea la bază:
a) Numărul de personal şi structura spitalului
b) Bugetul din anul precedent
c) Solicitările explicite ale managerilor de spital
d) Acoperirea unei populaţii prin capitaţie
e) Bugetarea clinică a fiecărei secţii
177 Plata spitalelor pe caz rezolvat (DRG) presupune:
a) Clasificarea pacienţilor în grupe de diagnostice
b) Existenţa unor asigurări obligatorii de sănătate
c) Stabilirea unor tarife pe tip de caz
d) Creşterea duratei de spitalizare
e) Plata unei sume fixe pe tip de pacient, indiferent de cheltuielile efective
178 Cumpărarea serviciilor de către terţul plătitor presupune:
a) Evaluarea furnizorilor de servicii de la nivelul pieţei
b) Reducerea cheltuielilor furnizorilor de servicii
c) Creşterea profitului furnizorilor de servicii
d) Evaluarea nevoilor de servicii ale populaţiei
e) Stabilirea unor contracte cu furnizorii de servicii
179 Identificarea nevoilor populaţiei, în vederea cumpărării de servicii de sănătate, presupune următoarele tipuri de
informaţii privind:
a) Prevalenţa bolilor
b) Bugetele de cheltuieli ale furnizorilor
c) Tipul serviciilor disponibile la nivelul pieţei serviciilor de sănătate
d) Incidenţa bolilor
e) Date privind intervenţii de sănătate cost-eficace
180 Analiza cost-utilitate presupune:
a) Compararea a două alternative din punctul de vedere al resurselor consumate şi al rezultatelor obţinute
b) Că se iau in considerare numai anii de viaţă câştigaţi
c) Identificarea pentru fiecare stare specifică de sănătate a numărului de QALY sau altor unităţi de măsură
folosite
d) Cuantificarea utilităţii în bani
e) Măsurarea atât a costurilor cât şi a rezultatelor în bani
181 Costurile directe sunt:
a) Cele cu medicamentele administrate pacientului
b) Cele cu amortizarea echipamentelor utilizate

19
 c) Cele cu personalul administrativ
d) Cele cu investigaţiile funcţionale efectuate pacientului
e) Cele cu birotica
182 Costul oportunităţii este:
a) Imposibil de cuantificat
b) De regulă, generat de efectele secundare ale intervenţiilor
c) Dat, în sănătate, de povara pe care o impune asupra celorlalte servicii de sănătate (care nu se pot furniza)
d) Dat de variaţia costurilor de la un nivel de producţie la altul
e) Beneficiul care ar fi putut fi generat prin folosirea resursei în următoarea cea mai bună alternativă posibilă
183 Printre indicatorii vizaţi pentru îmbunătăţirea performanţelor financiare ale spitalului, sunt:
a) Costul mediu pe zi de spitalizare pe secţii
b) Costul mediu pe cele mai frecvente tipuri de cazuri externate
c) Veniturile pe tipuri de servicii şi surse de finanţare
d) Numărul de reclamaţii şi plângeri ale pacienţilor
e) Ponderea cheltuielilor de capital în buget
184 Care dintre următoarele sunt cheltuieli curente?:
a) cheltuieli de personal
b) cheltuieli cu aparatura medicală
c) cheltuieli pentru medicamente
d) cheltuieli cu reparaţii capitale
e) cheltuieli de capital.
185 Care sunt subdiviziunile unui titlu de cheltuieli?:
a) articol
b) aliniat
c) capitol
d) subcapitol
e) paragraf.
186 Cum se grupează veniturile si respectiv cheltuielile in cadrul bugetului de venituri si cheltuieli?:
a) pe total venituri
b) pe total cheltuieli
c) pe trimestre
d) pe clasificaţia economică
e) pe clasificaţia funcţională.
187 Cheltuielile indirecte ale spitalului care ar trebui alocate la nivelul tuturor secţiilor (clinice, paraclinice şi general-
administrative) şi compartimentelor spitalului, după criterii adecvate, sunt:
a) hrana
b) încălzit şi iluminat
c) materiale de curăţenie
d) apă, canal, salubritate
e) carburanţi.
188 Dintre obiectivele şi funcţiile specifice managementului financiar, reţinem:
a) fundamentarea bugetului de venituri şi cheltuieli
b) fundamentarea tarifelor pe tipuri de servicii şi/sau pacienţi
c) documentarea şi finanţarea investiţiilor
d) raportările financiare periodice obligatorii prevăzute de lege
e) evaluarea performanţelor financiare ale spitalului public
189 Analiza financiară, ca acţiune a managementului financiar, urmăreşte să pună în evidenţă:
a) poziţia financiară a instituţiei publice la un moment dat reflectată în „Bilanţul întocmit la sfârşitul perioadei
bugetare supuse analizei”
b) starea de performanţă financiară, reflectată în „Contul de rezultat patrimonial” pe perioada bugetară supusă
analizei
c) poziţia financiară a instituţiei publice la un moment dat reflectată în „Contul de rezultat patrimonial”
d) fluxurile nete de trezorerie sintetizate de „Situaţia fluxurilor de trezorerie”
e) planificarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe secţii.
190 Rentabilitatea activităţii desfăşurate de instituţia publică este reflectată de indicatori exprimaţi în valoare
absolută sau relativă cum sunt, de exemplu:
a) excedentul din activitatea operaţională
b) excedentul din activitatea curentă
c) rata de rentabilitate a capitalului total investit, alocat în activitatea instituţiei
d) rezultatul patrimonial al exerciţiului reprezentând excedent
e) rata de rentabilitate a capitalului propriu
191 În legătură cu analiza fluxurilor de trezorerie se pot formula următoarele afirmaţii:

20
 a) Numerarul net din activitatea operaţională reprezintă diferenţa dintre încasările din activitatea operaţională şi
plăţile pentru activitatea operaţională
b) Documentul de execuţie şi sinteză contabilă „Situaţia fluxurilor de trezorerie” explică variaţia (creşterea sau
descreşterea) netă de numerar şi echivalent de numerar de la începutul până la sfârşitul perioadei bugetare,
respectiv cash-flow-ul perioadei bugetare
c) Rezultatul din activitatea operaţională evidenţiat în „Contul de rezultat patrimonial” este egal totdeauna cu
numerarul net din activitatea operaţională evidenţiat în „Situaţia fluxurilor de trezorerie”
d) Numerarul net din activitatea de investiţii şi din activitatea de finanţare evidenţiate în „Situaţia fluxurilor de
trezorerie” se determină pe baza datelor conţinute în „Contul de rezultat patrimonial”
e) Nu prezintă importanţă pentru bunul management al unităţii publice
192 Bilanţul contabil prezintă situaţia:
a) Activelor
b) Datoriilor
c) Alocărilor
d) Capitalurilor proprii
e) Contractelor de servicii
193 Bifaţi ce nu reprezintă indicatori de performanţă financiară a spitalului:
a) Costul hotelier mediu pe zi de spitalizare, pe secţiile clinice
b) Costul mediu pe tip de caz rezolvat (DRG)
c) Indicele de complexitate a cazurilor general (ICM)
d) Proporţia (%) cheltuielilor de personal în total buget spital
e) Durata medie de spitalizare (DMS) pe tipuri de cazuri
194 Un bun management financiar înseamnă:
a) Buget echilibrat
b) Performanţă clinică
c) Atragere şi utilizare eficientă a fondurilor, cu respectarea prevederilor bugetare
d) Înregistrarea tuturor intrărilor şi ieşirilor în bani
e) Atragere şi motivare de resurse umane
195 În bilanţ, la pasive se înregistrează următoarele:
a) Datorii curente
b) Stocuri de medicamente
c) Echipamente şi aparatură
d) Terenuri şi clădiri
e) Datorii necurente
196 Un plan de îmbunătăţire a managementului spitalului ar trebui să conţină, între altele:
a) caracteristici ale populaţiei deservite, relevante pentru serviciile acordate de spital
b) situaţia bolilor netransmisibile la nivel judeţean şi naţional
c) structura bugetului de venituri (pe surse) şi cheltuieli (pe titluri)
d) analiza SWOT
e) propuneri concrete de îmbunătăţire a unor rezultate şi indicatori ai spitalului, pe baza problemelor şi
cauzelor identificate
197 Un plan de îmbunătăţire a managementului unui spital conţine măsuri şi acţiuni care vizează ameliorarea unor
indicatori ai spitalului, cum ar fi:
a) numărul de externări şi durata medie de spitalizare pe unele secţii, specialităţi sau tipuri de cazuri
b) raportările către autorităţi
c) costul mediu pe zi de spitalizare, pe unele secţii
d) accesul populaţiei la servicii
e) indicele de complexitate a cazurilor externate dintr-o secţie sau pe spital
198 Principalele tipurile de indicatori la care vă referiţi în cadrul unui plan de îmbunătăţire a managementului
spitalului sunt:
a) Indicatori de structură, capacitate
b) Indicatori de utilizare şi indicatori ai activităţii clinice
c) Indicatori economico-financiari
d) Indicatori de management al resurselor umane
e) Indicatori ai calităţii serviciilor
199 Între activităţile de management de resurse umane sunt incluse:
a. recrutarea
b. selectarea
c. evaluarea costurilor
d. evaluarea performanţei
e. monitorizarea bugetară
200 Între caracteristicile resurselor umane din sănătate se numără:

21
 a. accesul spre profesarea în domeniul medical este deschis liber pentru orice doritor de pe piaţa forţei de
muncă
b. loialitatea este adresată întâi spre pacient şi apoi spre angajator
c. cuprinde profesii specifice, reprezentate de asociaţii profesionale puternice
d. accesul spre formarea şi profesarea în domeniul medical este reglementat de standarde şi cerinţe specifice
e. evaluarea performanţelor personalului se face pe baza numărului de plângeri ale pacienţilor
201 Etapa de analiză a utilizării prezente a resurselor umane cuprinde următoarele activităţi:
a. enumerarea numărului de angajaţi pe diverse categorii
b. estimarea fluctuaţiei (numărul pierderilor/numărul mediu de angajaţi x 100) pentru fiecare categorie de
personal
c. analiza efectelor ratei turnoverului asupra performanţei organizaţiei
d. analiza orelor suplimentare lucrate
e. evaluarea performanţei şi potenţialului angajaţilor
202 O mai bună formare a managerilor din domeniul sanitar constituie o strategie pentru:
a. îmbunătăţirea legislaţiei sistemului sanitar
b. îmbunătăţirea managementului general al instituţiei sanitare
c. îmbunătăţirea terapiei pacienţilor
d. dotarea mai bună cu echipamente şi aparatură
e. îmbunătăţirea managementului de resurse umane
203 Indicatorii de performanţă ai resurselor umane din sănătate sunt desemnaţi să monitorizeze
a. nivelurile curente de performanţă a organizaţiei ca întreg şi ale personalului
b. schimbările nivelurilor curente de performanţă apărute ca urmare a implementării obiectivelor reformei
dorite.
c. nivelurile eficacităţii, eficienţei şi calităţii
d. diferenţele existente faţă de un standard al activităţii organizaţionale
e. ariile unde este necesară o ajustare
204 Rata de ocupare a paturilor raportată la numărul de personal angajat, reprezintă un indicator de performanţă a
resurselor umane de proces, el cuantificând:
a. productivitatea personalului
b. eficienţa personalului
c. eficacitatea personalului
d. nivelul de pregătire al personalului
e. salarizarea personalului
205 Etapele procesului de planificare a resurselor umane sunt:
a. Formularea obiectivelor, stabilirea strategiei şi a obiectivelor de dezvoltare ale organizaţiei pentru viitor
b. Estimarea necesarului de resurse umane pentru atingerea obiectivelor organizaţionale
c. Analiza utilizării prezente a resurselor umane
d. Analiza mediului extern al instituţiei
e. Planul de personal
206 În etapa de analiză a mediului extern al instituţiei, din cadrul procesului de planificare a resurselor umane, sunt
incluse:
a. analiza pieţei forţei de muncă
b. posibilitatea de recrutare a diferitelor categorii de personal
c. analiza orelor suplimentare lucrate
d. analiza efectului recrutării personalului de către alte organizaţii
e. analiza nevoilor de pregătire a personalului
207 Factorii externi, care afectează oferta de forţă de muncă, includ:
a. schimbările demografice
b. tendinţele sociale
c. personalul pierdut
d. mobilitatea forţei de muncă
e. competiţia de pe piaţa forţei de muncă
208 O scădere dramatică a natalităţii va duce la
a. scăderea forţei de muncă disponibile peste 20-25 de ani
b. creşterea forţei de muncă disponibile peste 20-25 de ani
c. solicitarea crescută de servicii de pediatrie peste 3-10 ani
d. suprasolicitarea forţei de muncă disponibile peste 20-25 de ani
e. reducerea fenomenului de îmbătrânire a populaţiei
209 Factorii interni care afectează oferta de forţă de muncă, includ:
a. nivelul de salarizare
b. statutul oferit
c. satisfacţia muncii

22
 d. condiţiile de muncă
e. posibilităţile de dezvoltare ulterioară
210 Cererea de personal sanitar este în mare măsură influenţată de cererea de servicii de sănătate, ambele
depinzând de următorii factori:
a. numărul şi structura populaţiei
b. satisfacţia muncii
c. factori genetici, de mediu şi stilul de viaţă, care influenţează starea de sănătate a populaţiei
d. competiţia de pe piaţa forţei de muncă
e. schimbările în practica medicală
211 Principalele componente ale unui anunţ de recrutare sunt:
a. Informaţii despre organizaţie
b. Informaţii despre post
c. Informaţii despre componenţii comisiei de recrutare
d. Informaţii despre candidaţi
e. Informaţii despre procesul de recrutare
212 Între etapele procesului de selecţie a resurselor umane se numără:
a. verificarea formularului (cerere) de solicitare a postului, şi a curriculum vitae (CV);
b. verificarea încadrării cu personal a organizaţiei
c. trierea cererilor pe baza datelor personale cu redactarea listei prescurtate cu candidaţii selectaţi (“shortlist”)
d. administrarea testelor
e. întocmirea CV-ului
213 În cadrul unui CV sunt prezentate informaţii:
a. Personale
b. Privitoare la evoluţia profesională
c. Financiare
d. Privitoare la obiectivele şi activităţile organizaţiilor unde a lucrat titularul
e. Privitoare la aspiraţiile profesionale ale titularului
214 Tipul de interviu de selecţie a resurselor umane utilizat variază în funcţie de:
a. numărul de solicitanţi ai postului
b. complexitatea postului solicitat
c. funcţia intervievatorului
d. numărul de probe de concurs
e. experienţa intervievatorului
215 Printre procedeele folosite în mod frecvent pentru integrarea profesională a noilor angajaţi, se numără:
a. manualul noului angajat
b. interviul de selecţie
c. sesiunile de îndrumare
d. lucrul sub tutelă
e. CV-ul
216 Între evenimentele care determină necesitatea de pregătire profesională a angajaţilor se numără:
a. instalarea unui nou echipament sau a unei noi tehnici care necesită deprinderi noi
b. performanţă scăzută din partea unuia sau mai multor angajaţi
c. schimbarea metodelor de lucru
d. reduceri de personal (activitatea angajaţilor concediaţi este preluată de cei rămaşi)
e. promovare sau transfer a unor angajaţi
217 Între principalele tipuri de nevoi definite de Maslow în cadrul teoriei sale privind motivarea (piramida nevoilor)
se numără:
a. nevoi de bază sau fiziologice
b. nevoi de securitate sau siguranţă
c. nevoi financiare
d. nevoi de afecţiune, de asociere, de apartenenţă, prietenie
e. nevoi de încredere şi de stimă
218 Teoria motivaţională a lui Frederic Herzberg defineşte următoarele tipuri de factori:
a. factori intrinseci
b. factori extrinseci
c. factori de dezvoltare
d. factori de frânare
e. factori de creştere
219 Cauzele apariţiei frustrării profesionale sunt:
a. munca impusă/controlul excesiv,
b. sentimentul de muncă fără scop/în van
c. lipsa stimulentelor materiale

23
 d. rezultatele nu sunt cunoscute, recunoscute
e. lipsa stimulentelor morale
220 Între caracteristicile motivaţionale ale unei funcţii se numără:
a. varietatea
b. autonomia
c. fişa postului
d. responsabilitatea
e. provocarea
221 Între metodele de evaluare a performanţei angajaţilor se numără:
a. evaluarea liberă
b. incidentele critice
c. efectul de halou
d. influenţa informaţiei celei mai recente
e. evaluarea de către specialişti
222 Tipurile de interviu de evaluare descrise în literatură sunt:
a. enunţ şi convingere
b. enunţ şi ascultare
c. enunţ şi implicare
d. rezolvare de probleme
e. atribuire de sarcini
223 Aptitudinile tehnice ale managerilor constau în:
a) aptitudinea de interpretare a unui raport financiar;
b) aptitudini de a redacta un raport sau de a face o propunere, care să fie concisă şi inteligibilă ,uşor de citit;
c) aptitudini de a organiza şi a ţine o prelegere clară şi logică.
d) aptitudinea de a comunica
e) aptitudinea de a relaţiona cu oamenii din subordine
224 Aptitudinile conceptuale ale managerilor constau în:
a) abilitatea de a înţelege relaţiile din situaţiile complexe,
b) abilitatea de a vedea conexiuni în haos
c) abilitatea de a avea o viziune de viitor
d) abilitatea dea a vedea organizaţia şi operaţiunile ca un întreg
e) abilitatea de a înţelege consecinţele unei acţiuni
225 Planificarea strategică se referă la:
a) anticiparea şi planificarea viitorului
b) adaptarea organizaţiei la mediul extern în schimbare
c) elaborarea misiunii şi viziunii şi a scopului şi obiectivelor organizaţiei
d) asigurarea ghidării curente a operaţiilor
e) elaborarea planului operaţional pentru anul în curs
226 Analiza SWOT cuprinde următoarele elemente:
a) analiza punctelor tari şi a punctelor slabe din mediul intern
b) analiza oportunităţilor şi a ameninţărilor din mediul extern
c) analiza oportunităţilor mediului intern şi a punctelor tari din meidul extern
d) analiza punctelor slabe ale mediului extern
e) analiza ameninţărilor din mediul intern
227 Prin analiza Michael Porter se încearcă să se identifice următoarele:
a) cumpărătorii
b) furnizorii
c) înlocuitorii
d) noii intraţi pe piaţă
e) competitorii şi rivalitatea interorganizaţională
228 Analiza SWOT permite:
a) identifcarea problemelor critice
b) stabilirea priorităţilor
c) identificarea acelor puncte slabe asupra cărora am putea acţiona pentru a le transforma in puncte tari
d) identificarea bugetelor necesare implementării
e) identificarea responsabililor pe activităţi
229 Analiza Porter permite :
a) identificarea forţelor ce stau la baza creşterii performanţei organizaţiei
b) înţelegerea competiţiei
c) înţelegerea structurii costurilor
d) înţelegerea factorilor cheie ce afectează cererea şi utilizarea serviciilor
e) înţelegerea nevoilor comunităţii

24
230 Analiza comunităţii permite:
a) identificarea nevoilor comunităţii
b) identificarea de noi servicii şi programe necesare comunităţii
c) identificarea percepţiilor comunităţii
d) identificarea nevoilor obiective şi subiective de la nivelul comunităţii
e) identificarea domeniilor prioritare şi a posibilităţilor de colaborare
231 Următoarele afirmaţii sunt adevărate în legătură cu modelul prezent al sistemului serviciilor de sănătate din
România:
a. profesioniştii din sănătate au statut de funcţionar public
b. finanţarea se face predominant din surse publice
c. statul exercită un monopol asupra furnizării serviciilor medicale
d. statul reglementează condiţiile de acordare a serviciilor medicale, în consultare cu reprezentanţii
principalelor categorii de furnizori
e. furnizori de servicii de sănătate privaţi sau publici încheie contracte cu cumpărători instituţionali care
reprezintă asiguraţii
232 Intre responsabilităţile Ministerului Sănătăţii Publice sunt incluse următoarele:
a. Elaborarea politicilor şi strategiilor în domeniul sănătăţii
b. Finanţarea serviciilor medicale prevăzute în contractul-cadru
c. Finanţarea construcţiilor de spitale şi achiziţiilor de echipament medical de înaltă tehnologie
d. Imbunătăţirea cadrului legal pentru sănătatea publică şi sistemul serviciilor de sănătate
e. Colectarea şi înregistrarea datelor privind sănătatea populaţiei
233 Intre atribuţiile Colegiului Medicilor din România sunt incluse următoarele:
a. actualizarea permanentă a registrului unic al medicilor din România
b. urmărirea realizării cerinţelor de educaţie continuă necesare reavizării
c. elaborarea reglementărilor privind organizarea şi funcţionarea serviciilor de asistenţă medicală publice şi
private
d. judecarea cazurilor de abateri de la normele de etică profesională şi a cazurilor de greşeli în activitatea
profesională
e. negocierea contractului-cadru şi normelor cu privire la condiţiile de acordare a serviciilor în sistemul
asigurărilor sociale de sănătate
234 Principalele mecanisme care determină competiţia între medicii de familie în calitate de furnizori de asistenţă
primară sunt:
a. rolul medicului de familie în controlul accesului la celelalte tipuri de servicii medicale
b. repartiţia pacienţilor în funcţie de locul de muncă sau de rezidenţă
c. alegerea medicului de către pacient
d. plata mixtă prin capitaţie şi per serviciu
e. concesionarea spaţiilor în care funcţionează cabinetele medicilor de familie
235 Numărul de paturi în spitale pentru îngrijiri de tip acut raportat la numărul populaţiei este în România:
a. De aproximativ 2,5 paturi la 1000 de locuitori
b. De aproximativ 4,4 paturi la 1000 de locuitori
c. Sub media ţărilor din Uniunea Europeană
d. Deasupra mediei ţărilor din Uniunea Europeană
e. Sub media ţărilor din regiunea europeană a OMS
236 Numărul de paturi în spitale a înregistrat după 1990 următoarele evoluţii:
a. a scăzut în România cu aproximativ 10%
b. a scăzut în România cu aproximativ 30%
c. a scăzut în România cu aproximativ 50%
d. a scăzut semnificativ în majoritatea ţărilor europene
e. a scăzut semnificativ numai în ţările din Uniunea Europeană
237 Intre factorii determinanţi ai scăderii numărului de paturi în spitale, înregistrată în ultimele două decenii în
majoritatea ţărilor dezvoltate economic, se numără:
a. Progresul mijloacelor terapeutice
b. Scăderea cererii de servicii spitaliceşti, demonstrată de tendinţa de scădere a numărului de internări
c. Creşterea eficienţei tehnice în spitale, reflectată de tendinţa de scădere a duratei medii de spitalizare
d. Dezvoltarea unor servicii alternative, cum ar fi ingrijirile la domiciliu, serviciile in unitati pentru varstnici sau
pacienti cronici
e. Presiunile din partea consumatorilor şi profesioniştilor din sectorul de sănătate
238 Conform Legii nr.95/2006 a reformei sănătăţii, Titlul VII Spitalele, autonomia spitalelor este caracterizată prin
liberatea managerului spitalului de a lua decizii asupra:
a. angajării sau concedierii personalului
b. elaborării bugetului propriu de venituri şi cheltuieli
c. elaborării structurii organizatorice a spitalului

25
 d. negocierii şi încheierii contractelor de furnizare de servicii
e. negocierii şi încheierii contractelor de achiziţii
239 Cei trei piloni în viziunea OMS, pe care se bazează conceptul de performanţă al unui sistem de sănătate sunt:
a) Sănătatea
b) Capacitatea de răspuns faşă de aşteptările populaţiei
c) Echitatea în contribuţia financiară
d) Solidaritatea
e) Subsidiaritatea
240 Respectul pentru persoană se compune din:
a) respectarea demnităţii umane
b) reţele de suport social
c) confidenţialitatea
d) orientarea către client
e) autonomia în ceea ce priveşte deciziile privind sănătatea
241 Orientarea către client se compune din:
a) acordarea promptă a asistenţei medicale
b) accesul la reţele de suport social
c) autonomia în ceea ce priveşte deciziile despre sănătate
d) calitatea servicilor de bază
e) libera alegere a furnizorului de servicii
242 Asigurarea echităţii în ceea ce priveşte contribuţia financiară poate însemna că:
a) fiecare gospodărie plăteşte o cotă justă din totalul cheltuielilor pentru sănătate ale unei ţări
b) orice gospodărie săracă nu plăteşte nimic
c) fiecare plăteşte aceiaşi cotă fixă
d) fiecare este protejat faţă de riscurile financiare datorate episoadelor de îngrijiri de sănătate
e) fiecare plăteşte cand e bolnav
243 Indicele dezvoltării umane ia în considerare următoarele dimensiuni:
a) o viaţă lungă şi sănătoasă
b) serviciile de sănătate oferite
c) o populaţie educată
d) plata serviciilor de sănătate
e) un standard de viaţă decent
244 Cele trei dimensiuni majore ale indicelui dezvoltării umane sunt:
a) speranţa de viaţă la naştere
b) cheltuielile spitaliceşti
c) Rata alfabetizării
d) PIB pe cap de locuitor
e) Durata medie de spitalizare
245 Principalele tipuri de acte normative din sistemul de drept românesc sunt următoarele.
a) legile
b) hotărârile guvernului
c) ordonanţele
d) regulamentele interne
e) ordinele miniştrilor
246 Părţile constitutive ale unui act normativ sunt:
a) titlul
b) formula introductivă
c) preambulul
d) partea dispozitivă
e) formula de atestare a autenticităţii
247 Conform tehnicii legislative de elaborare a actelor normative, conţinutul actului normativ va cuprinde dispoziţii:
a) generale
b) tranzitorii
c) finale
d) particulare
e) privind fondul reglementării
248 Spitalele îşi desfăşoară activitatea pe baza mai multor reglementări, cele de bază fiind:
a) Legea privind reforma în domeniul sănătăţii nr.95/2006, Titlul VII Spitalele
b) Legea nr. 215/2001 a administraţiei publice locale
c) Legea nr. 270/2003 a spitalelor
d) Contractul Cadru privind condiţiile acordării asistenţei medicale în cadrul sistemului de asigurări sociale de
sănătate

26
 e) Normele de aplicare ale Contractului Cadru
249 Paşii consideraţi necesari pentru construirea unui indicator de calitate sunt:
a) identificarea aspectelor măsurabile în fenomenul descris
b) stabilirea formulei de calcul
c) determinarea sursei de informaţii pentru numărător şi numitor
d) definirea limitelor superioară şi inferioară pentru indicatorul construit
e) crearea standardelor de calitate
250 În generarea indicatorilor se ţine cont de următoarele criterii:
a) datele trebuie să fie reprezentative
b) datele pot proveni din surse neverificabile
c) indicatorii nu trebuie să indice existenţa unei probleme
d) indicatorii trebuie să fie uşor de interpretat
e) indicatorii nu trebuie să permită modificări
251 Indicatorii calităţii pot fi:
a) de proces
b) de acces
c) de colectare
d) de rezultat
e) de cauză
252 Utilizarea indicatorilor de calitate în scopul evaluării performanţelor include:

a) luarea deciziilor de către consumator

b) luarea deciziilor în procesul de acreditare
c) folosirea altor instrumente ale calităţii
d) evaluarea externă a calităţii
e) luarea deciziilor de către organe independente
253 Indicatorii de calitate aduc informaţii despre:
a) frecvenţa problemei
b) amploarea problemei
c) efectele pe termen lung ale problemei
d) sursa de provenienţă
e) cauzele problemei
254 Prin definiţie standardele sunt caracterizate astfel:
a) standardele descriu sisteme
b) standardele descriu funcţii
c) standardele stabilesc ţinte de atins
d) standardele reprezintă aşteptările pacienţilor
e) standardele clarifică probleme de calitate
255 Standardele din seria ISO se bazează pe următoarele principii de management al calităţii, cu excepţia:
a) orientare către furnizor
b) leadership participativ
c) implicarea angajaţilor
d) abordarea bazată pe proces
e) păstrarea status quo
256 Dimensiunile fundamentale ale conceptului de calitate, presupun:
a) calitatea profesională
b) satisfacţia pacientului
c) calitatea totală
d) asigurarea calităţii
e) îmbunătăţirea continuă a calităţii
257 Ghidurile de practică pot fi:
a) utilizate ca modalitate de rambursare a serviciilor medicale
b) utilizate voluntar de către medici
c) utilizate ca standarde pentru asigurarea calităţii
d) impuse de către Ministerul Justiţiei
e) utilizate la cererea pacienţilor
258 Caracteristicile calităţii unui serviciu medical sunt:
a) competenţa profesională
b) accesibilitatea
c) eficacitatea
d) eficienţa
e) alegerea limitată

27
259 Asigurarea calităţii într-o unitate de servicii medicale se bazează în principal pe:
a) programe de îmbunătăţire a calităţii
b) evaluarea internă a calităţii
c) respectarea reglementărilor guvernamentale
d) respectarea standardelor profesionale
e) evaluarea externă a calităţii
260 Modelul calităţii propus de Donabedian vizează la nivel de rezultate:
a) mortalitatea
b) statusul funcţional
c) schimbarea comportamentală
d) satisfacţia furnizorului
e) planificarea
261 Măsurarea calităţii presupune următoarele:
a) evaluarea internă calităţii
b) îmbunătăţirea de moment a calităţii
c) monitorizarea calităţii
d) evaluarea externă a calităţii
e) îmbunătăţirea tehnologiei medicale
262 Metodele de evaluare a calităţii cuprind:
a) evaluarea satisfacţiei pacientului
b) tehnica pacientului anonim
c) testări ale personalului medical
d) ancheta la externarea pacientului
e) histogramele
263 Cum trebuie sa fie indicatorii de calitate?
a) valizi
b) relevanţi
c) reproductibili
d) agreaţi de către cei care îi folosesc
e) agreaţi de către pacienţi
264 Elementele performanţei îngrijirilor de sănătate sunt:
a) eficacitatea îngrijirilor
b) disponibilitatea furnizorului
c) siguranţa îngrijirilor
d) costul nejustificat crescut al îngrijirilor
e) respectul pentru medic
265 Aspectele satisfacţiei pacientului privesc:
a) îngrijirile medicale
b) informaţiile primite
c) condiţiile de cazare
d) atmosfera
e) calitatea hranei
266 Evaluarea satisfacţiei pacientului privind calitatea îngrijirilor cuprinde următoarele aspecte:
a) umanismul
b) competenţa personalului
c) accesul la îngrijiri
d) costurile accesibile
e) atenţia la problemele sociale ale pacientului
267 Limitările acreditării sunt următoarele:
a) nu produce un efect direct asupra procesului de îngrijire
b) nu necesită monitorizarea unor indicatori clinici
c) nu sunt necesare măsuri specifice pentru asigurarea îmbunătăţirii continue a calităţii
d) există diferenţe între principiile, seturile de standarde şi programele de acreditare în ţări diferite
e) produce un efect direct asupra costurilor
268 Principiile acreditării sunt:
a) proces dependent
b) confidenţialitatea
c) atestarea calităţii serviciilor spitaliceşti
d) evaluare comprehensivă la nivelul organizaţiei
e) bazarea pe standarde
269 Utilizatorii rezultatelor acreditării pot fi:
a) spitalele

28
 b) CNAS, finanţatori
c) Ministerul Sănătăţii
d) pacienţii
e) nici unul de mai sus
270 Instrumente de bază ale calităţii sunt:
a) diagrama Paretto,
b) diagrama matricială
c) diagrama cauză-efect
d) histograma
e) diagrama de relaţii
271 Diagrama de relaţii se aplică pentru:
a) analiza reclamaţiilor
b) aplicarea măsurilor de protecţie
c) analiza proceselor
d) analiza problemelor
e) desfăşurarea unei politici de asigurare şi control al calităţii
272 Următoarele afirmaţii despre auditul intern sunt adevărate:
a) se face după introducerea şi aplicarea oricărui sistem de calitate nou
b) prin el se verifică măsura în care procedurile au fost corect implementate
c) urmăreşte obţinerea unor dovezi privind realizarea activităţilor în concordanţă cu cerinţele specificate
d) nu se reia niciodată
e) se realizează de către specialişti externi organizaţiei
273 Diagrama arbore se foloseşte:
a) în clarificarea punctelor cheie ale activităţilor
b) în reorganizarea diagramei cauză-efect
c) în reluarea diagramei sagitale
d) în pregătirea politicilor de calitate
e) pentru elaborarea planurilor de comunicare
274 Rolurile cercurilor calităţii constau în:
a) identificarea problemelor de calitate
b) izolarea problemelor de calitate
c) analiza problemelor de calitate
d) realizarea benchmarking-ului
e) implementarea soluţiilor
275 Diagrama Paretto:
a) indică procesele care sunt pretabile îmbunătăţirilor
b) este un mecanism de stabilire a scopurilor
c) se foloseşte pentru clasificare şi vizualizarea ansamblului de cauze potenţiale pentru o anumită problemă
d) este cea mai buna metodă de comunicare a rezultatelor
e) nu aprofundează problema
276 Brainstorming-ul este folosit:
a) în activităţile desfăşurate de grupuri mari
b) pentru identificarea problemelor
c) pentru analiza cauzelor
d) pentru evidenţierea posibilelor soluţii
e) însă duce la conflicte generate de divergenţa ideilor
277 Benchmarking-ul conţine în succesiunea logică a etapelor, următorii paşi:
a) selectarea procesului
b) studierea şi documentarea
c) stabilirea unităţilor de măsurare
d) brainstorming
e) identificarea organizaţiei cu care se va face benchmarking
278 Limitările acreditării sunt următoarele:
a) nu produce un efect direct asupra procesului de îngrijire
b) nu necesită monitorizarea unor indicatori clinici
c) nu sunt necesare măsuri specifice pentru asigurarea îmbunătăţirii continue a calităţii
d) există diferenţe între principiile, seturile de standarde şi programele de acreditare în ţări diferite
e) produce un efect direct asupra costurilor
279 Printre criticile aduse indicatorilor administrativi, obţinuţi din datele raportate în sistemul grupelor de diagnostic,
sunt:
a) datele administrative nu iau în considerare toate complicaţiile unui caz
b) definirea în sine a unor diagnostice/proceduri este vagă şi poate genera gruparea mai multor cazuri

29
 eterogene
c) raportarea incompletă cauzată fie de greşeli, fie de teama de consecinţe,
d) lipsa informaţiilor asupra intervenţiilor chirurgicale
e) clasificarea pacienţilor după diagnostice
280 Caracteristicile unui standard presupun:
a) să fie dificil de măsurat
b) să fie exprimat clar
c) să constituie un indicator general
d) să fie practic
e) să fie aplicabil

30