Soiuri de vişin

TIMPURIE ENGLEZĂ
(Anglaise hartive, Royale hartive anglaise)
 Soi de origine engleză, hibrid între cireş şi vişin.
 Pomul de vigoare submijlocie, cu unghiuri de ramificare foarte mici,
coroană invers piramidală îngustă, cu fructificare exclusivă pe buchete
de mai. Soi autocompatibil.
 Fructele sunt mici sau mijlocii (3,5-5,5 g), tronconice rotunjite, turtite
dorso-ventral, cu epicarpul lucios, de culoare roşu-viu până la roşu-
închis pe partea însorită. Pedunculul lung, prezintă uneori o stipelă la
bază. Pulpa este roză, cu vinişoare gălbui, fin aromate, potrivit de
consistentă şi suculentă, neaderentă la sâmbure, foarte bună pentru
masă şi dulceaţă. Sucul este roz-roşietic şi pătează.
 Maturitatea de recoltare este foarte eşalonată, pe pom găsindu-se la
un moment dat, fructe complet verzi şi fructe la maturitatea deplină.
Primele fructe se maturează la începutul lunii iunie iar maturarea
continuă 3-4 săptămâni.
 TIMPURII DE OSOI
 Soi obţinut la SCDP Iaşi prin selecţie naturală dintr-o populaţie locală
de vişin din satul Osoi, comuna Comarna, judeţul Iaşi. Omologat ca
soi nou în anul 1990.
 Pomul este de vigoare mijlocie spre mare, cu coroana globuloasă,
precoce, productiv, rezistent la ger şi secetă, parţial autofertil, cu
fructificare predominantă pe buchete de mai. Prezintă rezistenţă bună
la ger, secetă şi principalele boli ale vişinului. Intră târziu pe rod (în
anul V de la plantare), fiind relativ productiv.
 Fructele sunt mijlocii (4,9-5,3 g), sferic-turtite, cu brazda ventrală
superficială, slab evidenţiată. Epiderma este de culoare roşu-închis,
subţire dar elastică şi rezistentă, lucioasă la maturitatea deplină.
Pedunculul este scurt spre mijlociu (39-44 mm). Pulpa roşu-vişinie este
suculentă, având sucul bine colorat, gust plăcut, dulce-acidulată, slab
astringent. Sâmburele este mic (5,4-5,5% din greutatea totală a
fructului) şi neaderent. Fructele sunt destinate consumului în stare
proaspătă şi pentru industrializare sub formă de compot, gem,
dulceaţă, sirop şi nectar.
 Maturitatea de recoltare: prima decadă a lunii iunie, cu 5-7 zile
înaintea soiului Mari timpurii.
 ŢARINA
 Soi obţinut la Staţiunea Mărculeşti în anul 1973 din
combinaţia Engleză timpurie x vişin arbustoid (tufă) şi
omologat în anul 1984 la ICDP Piteşti Mărăcineni.
 Pomul de vigoare submijlocie, cu coroana piramidală,
cu fructificare predominantă pe buchete, rezistent la ger
dar cu producţii moderate. Soi autosteril.
 Fructele sunt mijlocii (4,2 g), tronconic-rotunjite, cu
vârful obtuz, bombate pe partea dorsală. Epicarpul este
de culoare roşie-vişinie, neted, lucios. Pedunculul,
potrivit de lung şi în general fără stipele. Pulpa de
culoare roşie-roză, de consistenţă medie, potrivit de
suculentă, sucul colorat în roz, are gust bun, răcoritor,
conţine până la 14% SUS, fiind recomandată pentru
consum direct.
 Maturitatea de recoltare: prima decadă a lunii iunie.
 TIMPURII DE PITEŞTI
 Selecţie dintr-o populaţie de vişin comun din Piteşti,
omologat la ICPP Mărăcineni în 1982.
 Pomul de vigoare mare, semiproductiv, cu coroana
semiglobuloasă, autosteril, precoce, cu fructificare
predominantă pe buchete, rezistent la ger şi secetă şi
mediu rezistent la Monilinia laxa şi antracnoză
(Blumeriella jaapii).
 Fructele mijlocii (4,5 g), sferice, cu vârful larg rotunjit,
cu epicarpul de culoare roşu-intens, lucios. Pulpa este
cărnoasă, de culoare roşie cu vinişoare alb-rozii,
consistentă, potrivit de suculentă, cu gust plăcut,
echilibrat, apreciată pentru consum în stare proaspătă şi
pentru industrializare.
 Maturitatea de recoltare: în prima şi a doua decadă a
lunii iunie (la 10-12 zile după Ţarina).
 TIMPURII DE CLUJ
 Soi autohton obţinut în 1945 la Cluj din încrucişarea hibrizilor
(Spaniole x Prunus fructicosa) x (Engleze timpurii x Prunus
fructicosa) şi omologat în anul 1969.
 Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroană invers piramidală în
tinereţe apoi globuloasă, prezintă unghiuri mici de inserţie,
fructificare predominantă pe buchete şi un fenomen de
degarnisire foarte lent. Soi parţial autofertil, bun polenizator dar
cu intermitenţă în rodire datorită unor deficienţe embrionare.
 Fructele sunt mijlocii spre mari (5,6 g), sferice, cu vârful larg
rotunjit, uşor aplatizat pe partea ventrală. Epicarpul vişiniu-
închis, lucios. Pedunculul este lung, cu 1-2 stipele la bază.
Pulpa roză cu nervuri gălbui, albicioasă în jurul sâmburelui,
consistentă, suculentă, acidulat-dulce, aproape lipsită de
astringentă, cu sucul colorat în roz, este foarte bună pentru
masă şi industrializare.
 Maturitatea de recoltare: decada a doua a lunii iunie.
 NEFRIS
 Soi polonez (1991).
 Pomul este de vigoare submijlocie, cu
coroana globuloasă, este precoce, productiv,
autofertil, rezistent la ger dar sensibil la boli.
 Fructele sunt mari (6 g), sferice, vişinii-închis,
cu pulpa intens colorată, acidulată. Se
utilizează atât pentru consum în stare
proaspătă cât şi pentru industrializare.
 Maturitatea de recoltare: prima jumătate a
lunii iunie.
 SĂTMĂREAN

 Soi obţinut din combinaţia Engleze timpurii x vişin arbustoid

(tufă) efectuată la ICDP Piteşti Mărăcineni şi omologat în anul
1994 la SCDP Satu-Mare.
 Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroana piramidală, rodire
atât pe buchete de mai cât şi pe ramuri mijlocii, cu rezistenţă
medie la ger şi monilioză. Soiul este parţial autofertil având
destinaţie mixtă a fructelor.
 Fructele sunt mijlocii (4,8-5,2 g), sferic-turtite, cu epiderma
subţire, elastică, lucioasă, de culoare vişinie, negre la
supramaturare. Pulpa este roşie, suculentă, de consistenţă
medie, sucul roz, gust foarte bun, dulce-acrişor, cu 14%
conţinut în SUS.
 Maturitatea de recoltare: a doua decadă a lunii iunie.
 DE BOTOŞANI
 Selecţie (biotip local) depistată în localitatea Tulbureni, lângă
municipiul Botoşani, omologat în anul 1994 la SCDP Iaşi.
 Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroana globuloasă şi
fructificare preponderentă pe ramuri plete, cu tendinţă de
degarnisire a bazei ramurilor. Soiul prezintă o rezistenţă bună la
ger şi secetă, fiind mediu sensibil la antracnoză şi monilioză.
Fructele sunt puţin sensibile la Monilinia fructigena. Este soi
autosteril. Rodeşte abundent şi constant începând cu anul V-VI de
la plantare.
 Fructele sunt mari (6-7 g), sferic-turtite la bază şi dorsoventral,
punctul stilar prezintă o cavitate mică, superficială, brazda ventrală
fiind superficială şi slab evidentă. Epiderma este subţire, elastică,
lucioasă, de culoare roşu-vişinie. Pulpa este moale, foarte
suculentă, cu sucul bine colorat, gust acrişor, răcoritpr, slab
astringent. Este asemănător cu soiul Crişana.
 Maturitatea de recoltare: a doua jumătate a lunii iunie.
 MARI TIMPURII
 Soi cu origine necunoscută. Se presupune a fi hibrid între cireş
şi vişin.
 Pomul viguros, cu coroana sferică, rodeşte atât pe buchete, cât
şi pe plete, soi parţial autofertil.
 Fructele sunt mari sau mijlocii, scurt cordiforme, cu vârful
obtuz, iar pe partea ventrală prezintă o dungă de culoare mai
închisă. Epicarpul este subţire, lucios, roşu-vişiniu; neuniform,
cu puncte foarte mici şi dese, de culoare mai deschisă.
Pedunculul lung, prezintă uneori 1-2 stipele la bază. Pulpa
roşie-vişinie, cu vinişoare roze, este consistentă, cărnoasă,
destul de suculentă, dulce, fin acidulată, foarte bună pentru
masă şi industrializare
 Maturitatea de recoltare: în a doua jumătate a lunii iunie.
 RIVAL
 Obţinut din încrucişarea soiurilor Griot Moscovski x Nana,
efectuată la ICDP Piteşti Mărăcineni, omologat în anul 2004.
 Pomul este de vigoare mijlocie, cu port etalat, fructificare
preponderentă pe buchete de mai. Prezintă rezistenţă bună la
antracnoză, fiind sensibil la monilioză (în special în
primăverile reci şi umede). Este parţial autofertil, intră pe rod
în anul IV de la plantare, având o productivitate foarte
ridicată. Destinaţia fructelor este în special industrializarea.
 Fructul este mijlociu (5 g), oblong, de culoare roşie, cu
peduncul mijlociu, pulpa roşie, moale , suculentă, sucul de
culoare roşie cu 16-17% conţinut SUS. Sâmburele este
neaderent la pulpă, se smulge cu pedunculul dacă fructul nu
este suficient de matur.
 Maturitatea de recoltare: ultima decadă a lunii iunie.
 MOCANEŞTI 16
 Soi autohton, omologat în 1975 la ICDP Piteşti Mărăcineni,
foarte cultivat în ţara noastră, clonă din soiul Mocăneşti.
 Pomul viguros, cu coroană globuloasă, cu fructificare
predominantă pe buchete de mai, mai puţin pe plete,
rezistent la ger şi destul de rezistent la secetă. Sensibil la
monilioză şi antracnoză. Soi autosteril, intră târziu pe rod
(anul IV-V de la plantare) dar este foarte productiv.
 Fructele sunt mijlocii (4,9 g), sferice, turtite la ambele capete,
puţin îngustate spre vârf. La unele fructe brazda ventrală se
adânceşte spre cavitatea pedunculară. Epiderma este subţire,
elastică, lucioasă, vişiniu închis, uniformă. Pedunculul lung,
gros, cu o stipelă mare la bază. Pulpa roşie, închisă, cu
vinişoare roze; consistentă, cărnoasă şi potrivit de
astringentă. Foarte bună pentru industrializare.
 Maturitatea de recoltare: la sfârşitul lunii iunie, începutul
lunii iulie.
 CRIŞANA 2
 Clonă a unui soi local, care pare originar din Crişana. Omologat de
ICDP Piteşti Mărăcineni în anul 1975.
 Pomul viguros, cu coroana sferică, pletoasă, cu fructificare
preponderentă, pe plete, în general degarnisite dar prezintă şi buchete
de mai. Soi autosteril. Nu este bun polenizator. Soiul este foarte
rezistent la ger, destul de rezistent la secetă, relativ sensibil la minilioză
dar rezistent la antracnoză. Intră târziu pe rod (anul IV-V de la
plantare).
 Fructele sunt mari (6,3-7 g), cordiform rotunjite, bombate pe partea
dorsală. Epicarpul este subţire, elastică, roşie-vişinie, lucioasă. Peduncul
lung cu 1-2 stipele la bază, se desprinde uşor de fruct, lăsând să se vadă
sâmburele. Pulpa roşie cu vinişoare roze, consistentă, cu gust echilibrat,
apreciată pentru consum în stare proaspătă şi industrializare (conţine
12% SUS) în special compot.
 Maturitatea de recoltare: la sfârşitul lunii iunie, începutul lunii iulie.
 SCUTURĂTOR
(Scuturător de Focşani)
 Soi obţinut prin selecţie dintr-o populaţie locală de vişin şi
omologat în 1985 de SCDP Vrancea.
 Pomul este de vigoare mijlocie, cu coroana globuloasă, precoce,
productiv şi cu rodire constantă, parţial autofertil, cu fructificare
preponderentă pe buchete de mai, rezistent la secetă şi ger,
monilioză şi rezistenţă sporită la antracnoză.
 Fructele sunt mari (6,3-6,5 g), globuloase, uşor turtite dorso-
ventral, cu epiderma de culoare roşu-închis, aderentă, elastică, ce
nu crapă prin fierbere, cu pulpa şi sucul colorate. Zahărul şi
aciditatea sunt bine echilibrate, conţine 17,7% SUS. Fructul se
desprinde uşor de peduncul la maturitatea deplină, acestea pot fi
recoltate mecanizat.
 Maturitatea de recoltare: la sfârşitul lunii iunie, începutul lunii
iulie, înainte de soiul Mocăneşti 16.
 TIMPURII DE TG. JIU
 Soi obţinut la SCDP Tg. Jiu prin selecţie clonală dintr-o populaţie
locală de vişin. Omologat în anul 1982.
 Pomul de vigoare mijlocie, cu coroana globuloasă, cu fructificare
predominantă pe plete şi parţial pe buchete de mai. Soi
autosteril, uneori parţial autofertil, cu înflorire timpurie, cu o
bună rezistenţă la ger şi îngheţuri târzii de primăvară şi o
rezistenţă bună la monilioză şi antracnoză.
 Fructele sunt mijlocii (5,3 g), de formă sferică, uşor turtită la
capete, cu epicarpul de culoare vişiniu-închis, uniformă, subţire,
elastic, rezistent la crăpare. Pulpa de culoare vişinie-închis, cu o
consistenţă medie, suculentă, aromată, potrivit de dulce şi
acidulată, apreciată pentru consum în stare proaspătă şi
industrializare.
 Maturitatea de recoltare: în ultima decada a lunii iunie, la 4-5
zile după soiul Mari timpurii.
 ILVA

 Soi obţinut la SCPP Bistriţa dintr-o populaţie locală şi

omologat în 1982.
 Pomul de vigoare mijlocie spre mică, cu coroana
globuloasă. Fructifică pe plete şi buchete. Este soi
autofertil şi tolerant la monilioză şi antracnoză.
 Fructele mijlocii spre mari (5,8 g), de formă sferică, cu
epicarpul de culoare roşu închis. Pulpa de culoare roşie,
consistentă, suculentă, cu gust uşor acidulat. Conţine în
medie 7,36% zahăr total şi 1,71% aciditate. Este
recomandat pentru industrializare.
 Maturitatea de recoltare: în ultima decadă a lunii iunie,
începutul lunii iulie, odată cu soiul Nana şi
Schanttemorelle.
 NANA

 Soi creat la SCPP Băneasa prin polenizarea liberă a soiului

Crişana. Omologat în 1977.
 Pomul de vigoare redusă, cu coroana globuloasă, rodeşte
pe buchete de mai, plete şi ramuri mijlocii. Soi autofertil,
cu largă plasticitate ecologică. Este precoce, produce
constant şi abundent, însă este sensibil la monilioză şi
antracnoză.
 Fructele sunt mijlocii (5 g), sferice (asemănătoare cu cele
ale soiului Crişana) cu epicarpul de culoare roşu-închis,
lucioas, neted şi subţire. Pulpa este roşie-roz, potrivit de
consistentă, suculentă, potrivit de astringentă, acidulat-
dulce. Sunt apreciate pentru industrializare. Sucul este slab
colorat şi conţine cca 15% SUS.
 Maturitatea de recoltare: sfârşitul lunii iunie, prima
decadă din iulie.
 DROPIA
 Soi obţinut prin selecţia clonală dintr-o populaţie de vişin
provenită din polenizarea liberă a hibridului Vladimirskaia
33/23, la Staţiunea Mărculeşti şi omologat în 1982 de ICDP
Piteşti Mărăcineni.
 Pomul de vigoare mică, arbustoid, cu coroana globuloasă,
fructifică preponderent pe plete şi ramuri mijlocii. Soi
parţial autofertil, cu înflorire relativ târzie, foarte precoce şi
productiv, sensibil la antracnoză şi mediu rezistent la
monilioză.
 Fructele sunt mici (3,5-4 g), sferice, neregulate, turtite la
ambele capete. Epicarpul este de culoare vişiniu închis,
rezistent la crăpare. Pulpa carmin închis, consistentă
suculentă, cu gust plăcut uşor acidulat, uşor taninos,
agreabil. Conţine până la 24% SUS. Sunt apreciate pentru
consum în stare proaspătă şi industrializare.
 Maturitatea de recoltare: a treia decada din iunie, începutul
lunii iulie, după Oblacinska şi Mocăneşti 16.
 AMADA
 Soi obţinut la SCDP Fălticeni şi omologat în anul 2005.
 Pomul este de vigoare mijlocie, cu port etalat, fructificare
preponderentă pe buchete de mai. Este rezistent la
antracnoză şi monilioză. Este soi autosteril, intră pe rod în
anul IV de la plantare şi asigură producţii mari şi constante.
Fructele sunt utilizate ca materie primă pentru industria
alimentară.
 Fructul este mare (6-7 g), sferic-aplatizat, cu epiderma de
culoare roşu-brună. Pedunculul este lung şi subţire. Pulpa este
roşie, de consistenţă şi suculenţă medie, cu sucul roz şi
conţinut în SUS de 16-16,8%.
 Maturitatea de recoltare: prima decadă a lunii iulie.
 METEOR

 Soi originar din S.U.A.

 Pomul de vigoare mijlocie către slabă, cu
fructificare preponderentă pe buchete şi parţial
pe plete. Soi autofertil, precoce şi productiv.
 Fructele mijlocii spre mari (5,5 g), de formă
sferic-alungită. Epicarpul este de culoare roşu-
vişinie, intens strălucitoare. Pulpa cărnoasă,
suculentă, de culoare roşie vişinie, cu sucul
colorat, cu gust acidulat-dulce, aromat, foarte
bună pentru industrializare.
 Maturitatea de recoltare: la mijlocul lunii iulie.
 SCHATTENMORELLE
(Griotte du Nord, Morelle noire tardive)

 Soi foarte vechi, probabil din Germania sau Olanda,

cu mare plasticitate ecologică.
 Pomul puţin viguros, cu coroana turtită; pletoasă,
rodeşte exclusiv pe ramuri plete, soi autofertil, cu
fructificare regulată. Este rezistent la ger dar sensibil
la boli.
 Fructele sunt mijlocii (4,5-5 g), sferice, uşor lăţite pe
partea ventrală. Epicarpul de culoare vişiniu-
negricioasă, pedunculul mijlociu, bine prins de fruct,
suflat cu roşu spre bază, prezintă uneori o stipelă.
Pulpa este roşie-vişinie, cu vinişoare roze, suculentă,
acidă şi astringentă, se pretează numai pentru
industrializare.
 Maturitatea de recoltare: a doua decadă a lunii iulie.
 OBLACINSKA

 Soiul provine din Iugoslavia (1979), unde se

înmulţeşte prin drajoni.
 Pomul de vigoare mijlocie spre mică, cu coroană
piramidală compactă, cu fructificare pe plete subţiri
şi buchete. Este autofertil şi foarte productiv,
rezistent la ger şi Coccomyces. Drajonează puternic.
 Fructele sunt mici (3,5 g), sferice, uşor alungite.
Epicarpul este de culoare roşu închis. Pulpa subţire,
este intens colorată, foarte suculentă, foarte bună
pentru industrializare.
 Maturitatea de recoltare: prima şi a doua decadă
din luna iulie.
 VRÂNCEAN
(Pitic de Dragosloveni)
 Creat la SCDP Vrancea prin selecţie dintr-o populaţie locală
de vişin. Omologat în anul 1985.
 Pomul este de vigoare mică, cu coroană globuloasă, aspect
pletos, are rodire preponderent pe plete şi intră pe rod din
anul III de la plantare. Este soi autofertil, cu înflorire târzie,
fructifică abundent şi constant. Rezistent la ger şi secetă, dar
sensibil la Cocomyces hiemalis.
 Fructele sunt mici sau mijlocii (4,5 g), de formă sferică, uşor
turtite dorso-ventral, cu epicarpul roşu-vişiniu. Pedunculul
este de lungime mijlocie, fiind bine prins de ramură şi fruct.
Pulpa roşie, moale, suculentă, acidulat-dulce, este uşor
astringentă, bună pentru industrializare.
 Maturitatea de recoltare: a doua decadă din iulie, cu 3-5
zile înaintea soiului Pitic de Iaşi.
 NORTHSTAR
 Soi de origine americană obţinut prin încrucişarea
soiurilor English Morelle x Serbien în anul 1991.
 Pomul este de vigoare mică, cu coroana
globuloasă, fructificare preponderentă pe ramuri
mijlocii. Este precoce, productiv, rezistent la ger şi
boli, autofertil.
 Fructul este mijlociu spre mare (5,5 g), sferic, uşor
alungit, vişiniu-închis, cu pulpa intens colorată şi
gust astringent.
 Maturitatea de recoltare: decada a doua şi a treia
a lunii iulie.
 BUCOVINA
 Selecţie din flora semicultivată din judeţul
Suceava, efectuată la SCDP Fălticeni şi
omologat în anul 1984.
 Pomul este de vigoare redusă, cu coroana
globuloasă, fructificare pe buchete de mai şi
ramuri mijlocii, precoce, productiv, autofertil,
rezistent la ger şi Coccomyces.
 Fructul este mijlociu (4,2-4,5 g), sferic-turtit,
roşu-închis, lucios, cu pulpa şi sucul colorate, cu
aciditate moderată, plăcut la gust, conţine cca
9% zahăr. Are valorificare mixtă.
 Maturitatea de recoltare: sfârşitul lunii iulie.
 PITIC DE IAŞI
 Soi obţinut la SCDP Iaşi prin selecţie dintr-o populaţie
provenită din polenizarea liberă a soiului Plodorodnaia
Miciurina. Omologat în anul 1978.
 Pomul este de vigoare foarte mică, cu coroana globuloasă,
pletoasă, cu ramuri de schelet subţiri, fructificare
preponderentă pe plete. Este precoce, productiv şi autofertil.
Este rezistent la ger şi secetă şi cu rezistenţă medie la boli.
Este pretenţios faţă de tehnologie.
 Fructul este mijlociu (4,8 g), sferic uşor alungit, vişiniu, cu
pulpa roşie, suculentă, pronunţat acidă, taninoasă. Destinaţia
fructelor o constituie industrializarea (conţine 12-13% SUS).
 Maturitatea de recoltare: sfârşitul lunii iulie.