BOLI MUSCULO-SCHELETICE:

FACTORI DE RISC
OCUPATIONALI

CONF DR VERONICA OPREA

UMF GR T POPA IASI
MEDICINA MUNCII
 International Commission on
Occupational Health (ICOH):
• “work related musculo-skeletal disorders”
(tulburări musculoscheletice legate de
muncă) :

• O gamă largă de boli şi tulburări

inflamatorii şi degenerative, având ca
expresie clinică durerea şi unele
perturbări funcţionale.
 BOLI LEGATE DE MUNCA
• Pentru OMS, afecţiunile
legate/relationate de profesie sunt;

• “maladii pentru care mediul de muncă

şi realizarea activităţii profesionale,
contribuie în manieră semnificativă, dar
alături de numeroşi alţi factori la
etiologia lor multifactorială”.
 Aspecte patogenice comune
tulburărilor musculoscheletice:
• nu sunt rezultatul unor leziuni brusc instalate (traumatisme): nu
au caracter accidental.

• sunt urmarea unor traumatisme de intensitate joasă şi repetate

pe o perioadă lungă de timp, asupra unor structuri
musculoscheletice sănătoase sau cu leziuni preexistente.

• semnele clinice sunt variate, dar ca regulă generală impun

prezenţa durerii asociată cu jenă funcţională, în cursul sau în
decursul activităţii profesionale.

• gesturile (tipul mişcărilor) aflate la originea acestei patologii

pot fi întâlnite atât în activităţile profesionale, cât şi în cele
extraprofesionale.
 ASPECTE ETIOPATOGENICE IN
TMS
• Etiologie multifactorială (profesională şi non-
profesională)

• Evoluţia, în general, de lungă durată

• Vindecare lentă şi uneori incompletă

• Patologia implică mai frecvent unitatea musculo-

tendinoasă

• Sindroamele de compresiune a nervilor periferici (de

exemplu, SCC) sunt mai puţin frecvente, dar reţin
atenţia prin gravitate şi costul ridicat
 PREVALENTA
• Conform European Agency for Safety and Health at
Work:
• 62% dintre lucrătorii EU (2007) sunt expuși 25% din
timpul lor de lucru la mișcări repetitive manuale,
• 45% la poziții de muncă vicioase și 35% la ridicarea
și transportul de greutăți.

• Conform „Report-Prevention of work-

musculoscletal disorders in practice” (2007):
• 25% dintre acuzele algice au localizare la nivelul
coloanei vertebrale, iar 23% în diferite alte regiuni
musculare implicate în efort .
 PREVALENTA USA
• În 1990: 37,9 milioane de americani (15% din populaţia totală)
suferea de una sau mai multe afecţiuni cronice musculoscheletice
cu un calcul al creşterilor prospective la 18,4% (59,4% milioane
persoane) până în anul 2020.

• Din totalul bolilor ocupaţionale: 56% sunt cauzate de “leziuni

traumatice cumulative”, fiind considerate până în anul 2000, una
dintre cele 10 priorităţi ale sănătăţii ocupaţionale din SUA (fiecare
50 cenţi dintr-un dolar este cheltuit pentru tratamentul unei astfel de
boli.)

• USA(1999): 70 milioane de examinari/an din care;

20 mil. pentru “ low back syndrom” si
2,7 mil. pentru suferintele mainii/pumnului

Costuri totale: 45-54 bilioane de dolari/an

 Conceptul de suprasolicitare
osteo-musculo-articulara
• Toate structurile aparatului locomotor îşi exprimă suferinţa specifică şi se
deteriorează, atunci când sunt supuse unei suprasolicitări sau „contracţii
mecanice excesive” în raport cu posibilităţile lor naturale de rezistenţă.

• ţesutul osos poate fi sediul fracturilor „de oboseală”

• articulaţiile devin mai precoce artrozice
• vasele sanguine sub efectul frigului şi al vibraţiilor reacţionează prin
vasoconstricţie şi prin leziuni contuzive repetitive, devin anevrismale şi/sau
se trombozează
• trunchiurile nervoase iritate sau comprimate la trecerea prin defilee
anatomice inextensibile, determină dureri şi disestezii caracteristice
sindroamelor canalare
• tendoanele şi tecile lor pot suferi inflamaţii (tendinite, tenosinovite)
• bursele seroase dezvoltă sinovite sau higroma

Solicitările care se exercită asupra unui teritoriu sau asupra unei structuri
locomotorii, sunt în funcţie de:
• Solicitare = Forţă x Postură x Repetitia Miscarilor/ Durata
Factori de risc in TMS
 FACTORI DE RISC
• Factorii de risc “biomecanic” analizaţi în relaţia expunere-simptomatologie
musculo-osteo-articulară :
• factorul forţă musculară (efort) depusă în timpul muncii,
• factorul postura (poziţie) angulara: a segmentelor membrului superior, col
vertebrala în timpul muncii,
• factorul repetiţia/acceleratia mişcărilor segmentare,
• factorul durată (timp) de expunere.

• Factorii de “risc complementari” sau de risc potenţial analizaţi în relaţia expunere-

simptomatologie musculo-osteo-articulară

• individuali: vârsta, sexul, greutatea corporală, stare de sănătate generală şi psihică,

activităţi non-profesionale (hoby, exercitii, sport, bricolage).

• psihosociali: aspecte relaţionale în grupul ocupaţional.

• organizatorici: variabile ale postului de muncă ( autonomia, gradul de decizie, de

control şi de planificare a muncii, aspecte de suport social şi perceptuale, job
control, job satisfaction, job security).
Boli musculo-osteo-articulare cervicale şi
ale membrului superior
• Cervicartroza
• Sindromul de tensiune musculară cervicală
• Sindromul de defileu toraco-brahial
• Sindromul articulaţiei acromio-claviculare
• Tendinopatia coifului rotatorilor (tendoanele: supraspinos, subspinos,
subscapular)
• Tendinopatia bicipitală (braţul lung al tendonului bicipital)
• Umărul blocat (capsulita retractilă)
• Epicondilita ( externă a cotului)
• Epitrohleita (medială, internă a cotului)
• Tenosinovitele pumnului
• Tenosinovita De Quervain (tenosinovita cronică stenozantă)
• Degetul în resort
• Sindromul de canal carpian
• Sindromul de lojă Guyon
Low Back Syndrome – Durerea lombara joasa

Degenerescenţe discale (68%)

Spondiloze
Spondilolistezis
Dureri/leziuni musculo-ligamentare
Inflamaţii artritice
Dureri iradiate
 Check-list ergonomic
• Cercetarea tuturor solicitărilor exercitate asupra unui element anatomic (check-list ergonomic
– secvenţă itemi: modul factori biomecanici):

• Forţa dezvoltată de muşchii care animă un tendon şi durata de aplicare a acesteia, ţinând
cont de poziţia articulaţiilor supra şi subjacente sau execuţii pe axe inadecvate
• Deplasările articulare de o parte şi de alta a poziţiei de echilibru articular
• Amplitudinea acestor deplasări articulare
• Efortul de prehensiune pentru: fixarea-deplasarea sau menţinerea unei sarcini grele
• Realizarea de mişcări repetitive şi rapiditatea gesturilor în raport cu deplasările articulare
• Utilizarea instrumentelor manuale sau a comenzilor de maşini animate de vibraţii şi frecvenţa
acestora
• Prezenţa sau absenţa sistemelor de amortizare la nivelul uneltelor (instrumentelor) utilizate
• Existenţa sprijinului carpian, a şocurilor asupra talonului mâinii, sprijinul pe faţa posterioară a
cotului
• Existenţa de secvenţe de muncă care antreneaza posturi statice prelungite, cu braţele întinse
la nivelul umărului, supra sau sub nivelul acestuia
• Ridicarea şi deplasarea de sarcini grele şi poziţia trunchiului în timpul acestora.
• Înălţimea la care se găseşte obiectul de manipulat (mai mult de 30-40 cm)
• Necesitatea flexiilor şi extensiilor repetitive a membrelor superioare şi cuantificarea acestora
• Secvenţe de lucru în poziţii nefiziologice
• Solicitările rahisului de orice natură (înclinarea anterioară sau laterală a trunchiului,
hiperextensia, ortostatism sau poziţie aşezat prelungită)
 Lista factorilor agravanţi ai lombalgiilor
• Ortostatismul sau poziţia aşezat cu durată prelungită
• Zonă de lucru jos situată obligând la aplecarea trunchiului
• Întinderi excesive pentru realizarea unor activităţi cu durată mai mare de un minut
• Răsuciri şi aplecări ale trunchiului (de ex. ridicarea unei greutăţi cu depunere
laterală)
• Poziţia de lucru ghemuit cu durată mai mare de un minut
• Sarcini de muncă repetate (susţineri) deasupra nivelului umerilor
• Ocuparea unui scaun cu suport dorsolombar impropriu
• Manevrarea de sarcini cu greutăţi diferite sau modificabile şi mai mari de 25 lb (ex.
lichide *( 11.39 kg )
• Loc de acţiune manuală fixat prea sus: ridicări şi coborâri de obiecte cu greutate mai
mare de 25 pounds şi cu frecvenţă mai mare de 1/minut
• Manevrarea de greutăţi (vraf, grămezi, cutii) a căror dimensiuni fizice (>20 inch: 50.8
cm -nu permit o apucare corectă bimanuală
• Susţinerea (perioade mai mari de 30 sec.), împingerea de sarcini excesive (>40 lb
18.14 kg)
• Aplecări ale trunchiului mai jos de centură si cu durată mai mare de 1 minut
1lb = 453,59 g
1 inch = 2,54 cm
Vectorul forta/discuri intervertebrale
Dispunerea forţelor de acţiune: secţiune
transversală a trunchiului
 HOMO SAPIENS
• Bipedism=Rectitudinea coloanei vertebrale
• Modificarea centrului de echilibru: L2-L3
• Discurile intervertebrale = structuri fibrocartilaginoase formate din inelul
fibros și nucleul pulpos(reprezintă 20-30% din înălțimea coloanei, nu sunt
direct irigate sau inervate, în consecință hernierea per se nu este
dureroasă).
• Rolul discurilor intervertebrale este de:
• menținere a curburilor coloanei
• transmitere a greutății corpului în toate direcțiile,
• amortizarea și absorbția șocurilor traumatice sau a presiunilor recepționate
de toate segmentele coloanei
• La aceste funcții contribuie comportamentul de tip hidraulic al nucleului
pulpos și eficiența sistemului de tip sandwich realizat de corpurile și
discurile intervertebrale
• Complexul osos spinal, este mobilizat de contracția activă a musculaturii
spatelui (nu mai puțin de 730 mușchi cu acțiune directă) și sustinut pasiv
(stabilizat) de ligamentele și de structurile inter și paravertebrale
• Forma cronică a lombalgiei joase, este
stabilită prin durata sindromului algic care
depășeste 12 săptamani.

• Prevalența în unele sectoare profesionale,

bazate pe munca fizică (agricultură,
industria forestieră, pescuit, transport
public, construcții) este variabilă:
de la 7,6% la 37%, cu un vârf focusat pe
grupele de vârstă 45-60 ani.
• Efectul posturilor corporale asupra
presiunii relative discale
 Metode de analiză şi de măsurare a riscului de lombalgie
Tipul măsurătorilor
Biomecanic(ecuaţii biomecanice)
Mişcări (conceptul de
suprasolicitare = forţă x repetiţie x
durată/angulaţie)
Analiza activităţii de echipă
(sistem dinamic)
Exemple
Dimensiuni corporale (măsurători antropometrice)
Forţa musculară (dinamometrie)
Înălţimea de ridicare şi distanţa (depărtarea de corp
a obiectului manevrat)
Greutatea şi dimensiunile obiectelor manipulate
Forţe şi torsiuni create
Angulaţii, acceleraţia mişcării (electrogoniometru,
accelerometru)
Frecvenţa (număr acţiuni tehnice/unitatea de timp)
Gradul rotaţiei, flexiei, extensiei coloanei
vertebrale(goniometrie )
Durata (cicluri de muncă)
Dexteritatea şi coordonarea impuse de executarea
sarcinilor
Paternn-ul activităţii pe durata unui schimb
Timpul mediu pentru performarea sarcinilor de
muncă
Frecvenţa altor cerinţe în execuţie
 Limite maxime admise pentru manipularea manualã a maselor
(în kg)

Tip de Frecvenţa Bãrbaţi Femei rar:

manip operaţiilor sub 5% din
Vârstã (ani) Vârstã (ani) durata
peste 45 schimbului;
16-19 19-45 peste 16-19 19-45
45 -frecvent:
Ridicare rar 35 55 50 13 15 13 între 6 - 10%
din durata
frecvent 25 30 25 9 10 9 schimbului;

foarte 20 25 20 8 9 8 - foarte
frecvent frecvent:
peste 10% din
Purtare rar 30 50 40 13 15 13 durata
frecvent 20 30 25 9 10 9 schimbului.

foarte 15 20 15 8 10 8
frecvent
Tragere rarNOTÃ: 15 10
-
frecvent 10 7
Împingere rar 16 11
frecvent 11 7,5
 Modelul „stress-strain” (Rohamert, Carayon)
• Pattern-ul fiziopatogenic al tulburărilor musculoscheletice poate include:

• solicitările biomecanice (mişcări repetitive, poziţii statice prelungite) induc o

stare de „tensiune musculară” cu alterări de tip catabolic iniţiate şi
întreţinute de stresul fizic şi psihic.

• insulta biomecanică este amplificată printr-un comportament neadecvat

adoptat în condiţii de stres (nerespectarea tehnicilor corecte de lucru,
acţiuni motorii improvizate)

• diminuarea pragului durerii şi creştrea sensibilizării nociceptive la factori

cauzali minori

• perturbarea mecanismelor neurovegetative şi neuroreglatorii centrale

(psihoperceptuale) în condiţii de stres psihologic (via ACTH, cortisol).

• mecanisme de somatizare /cronicizare a durerilor (durerea acută-angoasă-

depresie-durere cronică)
POZITII DE LUCRU CORECTE
POZITII DE LUCRU ASEZAT
 POSTURI
SEGMENTARE/ANGULARE
SPRIJINUL ANTEBRATELOR
POZITII DE LUCRU VICIOASE
CONCEPEREA UNUI POST DE
MUNCA(POZITIA ASEZAT)
LUCRUL IN POZITIE
ORTOSTATICA
MANEVRAREA DE GREUTATI
RIDICAREA SI TRANSPORTUL
DE GREUTATI
MANEVRAREA DE GREUTATI
TRASFERUL LATERAL DE
SARCINI
 SOLICITARI VERTEBRO-
TRONCULARE SI BIMANUALE
SOLICITARI VERTEBRALE-
TRANSPORT DE GREUTATI
FORMA SI DIMENSIUNILE SARCINII DE
TRANSPORTAT; RISC MAJOR DE
ACCIDENTARE
EFECTE PATOLOGICE
PATOLOGIA CRONICA DISCO-
RADICULARA
 Profilaxie
• Eliminarea factorilor de risc; ergonomie de
conceptie/de corectie
• Reducerea ritmului si a duratei de lucru
• Acordarea de timpi recuperatori: rotatii ale
muncitorilor într-o altă operaţie sau alternarea
operaţiilor repetitive cu altele non-repetitive
• Mecanizare/automatizare: folosirea mijloacelor
tehnice de lifting si de transfer de greutati( scripeți,
benzi rulante, planuri de lucru reglabile, transportul
de sarcini grele pe șine/cărucioare,
motostivuitoare),
• Robotizarea sau mecanizarea tehnologiilor de
durată.
 Rolul medicului de medicina muncii -
Supravegherea medicala

• identificarea cazurilor cu antecedente traumatice sau cu

modificări anatomice și funcționale vertebrale
preexistente, încă de la angajare,
• respectarea contraindicațiilor medicale relative sau
absolute pentru încadrarea în munca cu risc (orientare și
selecție profesională),
• stabilirea aptitudinii de continuare a muncii (la controlul
medical periodic)
• formularea indicației de schimbare a locului de muncă,
• dispensarizarea cazurilor cronice sau declarate cu
îmbolnăviri profesionale vertebrale.
 Informarea și formarea
lucrătorilor
• pentru asimilarea tehnicilor corecte de
lucru, de ridicarea a greutăților („școala
spatelui”)
• pentru adoptarea unor comportamente
autoprotective: gimnastică de relaxare,
tipuri speciale de antrenament vertebral
(ex creșterea tonusului extensorilor
spatelui),
• alimentație naturală, păstrarea unei
greutăți corporale optime
 Corecția factorilor de risc
complementari
• ex: frig, vibrații, contactul cu apa rece,
vibrațiile recepționate în sistemul
mână-braț, coeficientul de frecare,
forma și textura obiectelor manevrate.
• corectia factorilor psihologici de
insecuritate sau de insatisfacție in munca,
absența autonomiei sau a controlului muncii,
constrângerile de timp, recompensele morale
și materiale. etc
Ergonomia fizica a postului de
munca; operator PC
Pauze active - gimnastica