Anatomia coloanei vertebrale cervicale

Cunoasterea principalelor parti ale coloanei cervicale si cum aceste parti functioneaza este
important pentru invatarea ingrijirilor in caz de probleme ale acestei regiuni.
Doi termeni anatomici sunt importanti in legatura cu regiunea cervicala. Termenul anterior
se refera la fata regiunii, iar posterior se refera la portiunea din spate. Portiunea maduvei
spinarii care se gaseste la acest nivel poarta numele de maduva cervicala. Astfel regiunea
din fata poarta numele de regiunea cervicala anterioara, iar cea din spate - regiunea
cervicala posterioara.
Partile importante ale regiunii cervicale includ:
- oasele si articulatiile;
- nervii;
- tesutul conjunctiv;
- muchii
- segmentele spinale.

Oasele si articulatiile
Coloana vertebrala umana este formata din 24 de vertebre. Acestea sunt asezate una
peste cealalta pentru a forma coloana vertebrala. Coloana vertebrala este principala
sursa de suport vertical a corpului.
Primele sapte vertebre formeaza coloana cervicala. Medicii se refera la acestea in termeni
de C1-C7. Coloana cervicala incepe in locul in care prima vertebra (C1) se conecteaza de
baza craniului. Coloana cervicala se curbeaza usor anterior si se termina in locul in care C7
formeaza legaturi cu coloana toracala (zona toracelui).
Baza craniului sta deasupra vertebrei C1, numita si atlas. Doua arcuri osoase groase
formeaza un orificu mare in centrul atlasului. Aceasta deschidere este larga
deoarece maduva spinarii este mai groasa la iesirea din creier. Comparata cu alte
vertebre, atlasul are proiectii osoase laterale mai largi.
Atlasul sta deasupra vertebrei C2 numita si axis.
Axisul are o proeminenta osoasa mare in partea superioara, numita dens. Aceasta este
indreptata in sus si se potriveste intr-un orificiu al atlasului. Articulatiile axisului ofera gatului
abilitatea de a se rasuci la stanga si la dreapta.
Fiecare vertebra este formata din anumite parti. Portiunea principala a fiecarei vertebre

cervicale, de la C2 la C7 este formata dintr-un bloc osos rotunjit, numit corpul vertebral. Un
inel osos se ataseaza posterior de corpul vertebral. Acest inel are doua parti. Doua pedicule
osoase se conecteaza direct cu portiunea posterioara a corpului vertebral. Doua lamine
osoase unesc pediculele pentru a completa inelul. Cand vertebrele sunt asezate una peste
alta, inelele oasoase formeaza un tub care inconjoara maduva spinarii. Laminele ofera un
acoperis protectiv deasupra maduvei spinarii.
O proeminenta osoasa se proiecteaza in afara in locul unde cele doua lamine se unesc.
Aceste proiectii, numite procese spinoase, pot fi simtite la deget daca acesta este trecut dea lungul coloanei. Cea mai proeminenta este procesul spinos al vertebrei C2. La
baza gatului unde vertebrele cervicale si cele toracice se unesc, poate fi simtit un alt
proces spinos, cel al vertebrei C7.
Fiecare vertebra a coloanei prezinta alte doua proeminente osoase laterale, una in
dreapta si una in stanga. Aceste proiectii osoase se numesc procese transverse. Atlasul are
cel mai larg proces transvers dintre toate vertebrele cervicale. Spre deosebire de restul
coloanei, vertebrele regiunii cervicale prezinta un orificiu care trece prin fiecare proces
transvers. Acest orificiu, numit foramen transvers, ofera un pasaj pentru arterele care trec
lateral de aceasta regiune pentru a vasculariza regiunea occipitala a creierului.
Intre fiecare pereche de vertebre exista doua articulatii. Aceste articulatii unesc vertebrele
intr-un lant si permit alunecarea vertebrelor una pe cealalta pentru a facilita miscarea
gatului in multe directii. Cu exceptia primei si a ultimei vertebre, fiecare vertebra are doua
articulatii pe fiecare fata. Cele de pe fata superioara unesc vertebra cu cea de deasupra, iar
cele inferioare o unesc cu cea de dedesubt.
Suprafata fetelor articulare sunt acoperite de cartilaj articular.
Cartilajul articular este neted si asemantor cauciucului si acopera majoritatea capetelor
articulare. Permite capetelor osoase se se miste unul pe langa altul fara frecare.
De partea dreapta si stanga a fiecarei vertebre, exista un mic tunel numit foramen neural.
Cei doi nervi care parasesc maduva spinarii la nivelul fiecarei vertebre trec prin aceste
foramene, unul pe dreapta si altul pe stanga. Discul intervertebral este situat exact in
fata acestei deschideri. Un disc herniat poate ingusta deschiderea pentru nerv exercitand o
presiune asupra acestuia. O fata articulara se gaseste in spatele
foramenului. Exostozele care se pot forma pe fata articulara se pot proiecta in tunel,
ingustand orificiul si lezand nervul.

Nervii
Tubul gol, format de inelele osoase vertebrale, inconjoara maduva spinarii aflata in
interior. Maduva spinarii este similara unei coloane formate din milioane de fibre
nervoase. Asa cum craniul protejeaza creierul, oasele coloanei vertebrale protejeaza
maduva.
Maduva spinarii traverseaza intreaga coloana. Doi nervi mari se formeaza din maduva la
nivelul fiecarei vertebre, unul pe partea dreapta si altul pe stanga. Nervii trec prin foramenul
neural. Acesti nervi spinali se grupeaza pentru a forma principalii nervi care merg spre
membre si organele interne. Nervii care isi au originea la nivelul maduvei cervicale
inerveaza membrul superior.

Tesutul conjunctiv
Ligamentele sunt formate din tesut conjunctiv puternic care ataseaza oasele intre ele.
Tesutul conjunctiv reprezinta o retea de fibre care mentine celulele corpului impreuna. Mai
multe ligamente lungi se unesc in portiunile anterioare si posterioare ale vertebrelor.
Ligamentul longitudinal anterior se intinde in lungime in fata corpurilor vertebrale.
Ligamentul flavum (galben) este o banda lunga, elastica, care conecteaza suprafetele
anterioare ale lamelelor osoase.
Un tip special de structura la nivelul coloanei numit discul intervertebral este, de asemeni,
realizat din tesut conjunctiv. Fibrele discului sunt formate din celule speciale, numite celule
de colagen. Fibrele pot fi aliniate ca ochiurile unei plase sau ca fibrele unei franghii de
nylon.
Un disc intervertebral este format din doua parti. Centrul, numit nucleu, este spongios.
Ofera cea mai mare absorbtie a socurilor la nivelul coloanei. Nucleul este mentinut la locul
sau de annulus (inel fibros), o serie de inele ligamentare puternice care il inconjoara.

Musculatura
Zona cervicala anterioara este acoperita de muschi care pornesc de la torace
si clavicula pana la vertebrele cervicale, craniu si mandibula. Muschii cervicali posteriori
acopera oasele de-a lungul coloanei si realizeaza tesutul moale de la spatele gatului.

Segmentele spinale
O buna cale de a intelege anatomia coloanei cervicale este studierea segmentelor spinale.
Fiecare segment spinal include doua vertebre separate de un disc intervertebral, nervii care
parasesc maduva la nivelul fiecarei vertebre, si articulatiile mici care leaga fiecare nivel al
coloanei vertebrale.
Discul intervertebral separa cele doua corpuri vertebrale ale segmentului spinal. In mod
normal discul functioneaza pentru a absorbi socurile. Protejeaza maduva de actiunea
acceleratiei gravitationale. De asemeni protejeaza maduva in timpul activitatilor grele care
exercita presiune mare pe coloana, cum ar fi saritul, alergatul si ridicarea de greutati.
Segmentul spinal este conectat prin intermediul unor articulatii descrise anterior. Cand
aceste articulatii ale regiunii cervicale se misca impreuna, ele realizeaza flexia anterioara si
rotatia gatului.
De retinut
Multe structuri importante formeaza antomia gatului. Intelegerea regiunilor si structurilor
acestuia poate ajuta persoana la o implicare mai buna in ingrijirea personala si a
problemelor cervicale, in cazul aparitiei lor.

Miscarile zilnice, chiar daca nu foarte bruste sau presiunea la care sunt supuse articulatiile
din acea zona, uzura caracteristica unei regiuni anatomice atat de flexibile se pot resimti in
timp, uneori aparand chiar si leziuni, traumatisme sau accidente minore. Traumatismele
regiunii cervicale, accidentele si durerile, precum si rigidizarea brusca a gatului apar in
timpul activitatilor sportive, in timpul eforturilor fizice depuse la locul de munca, sau in timpul
micilor proiecte pe care le realizam in jurul casei, in gospodarie.
Durerile cervicale pot fi resimtite de catre pacient sub diferite forme, de la cele usoare, la
rigidizari sau dureri severe care nu se amelioreaza nici dupa administrarea
unor analgezice uzuale. Durerea se poate extinde la nivelul umerilor, toracelui posterosuperior, bratelor sau se poate complica cu cefalee. In timpul episodului dureros miscarile
pot fi semnificativ limitate, de cele mai multe ori limitarea fiind mult mai accentuata pe o
parte (doar rar intensitatea este similara bilateral). Prin durere in regiunea cervicala
specialistii inteleg de obicei durerea cu localizare oriunde intre regiunea de la baza craniului
pana la nivelul umerilor.
Gatul este regiunea care corespunde acestei delimitari si el include din punct de
vedere structural (musculo-osos), urmatoarele:
- Corpurile vertebrale si articulatii inter si paravertebrale;

- Discurile intervertebrale, care functioneaza ca niste pernite care pot absorbi si atenua
undele de soc la care este supusa coloana;
- Muschii si ligamentele paravertebrale care au rol in mentinerea in rectitudine a coloanei
corpurilor vertebrale.
Durerile cervicale pot fi produse de lezarea directa a uneia sau mai multor dintre aceste
structuri, sau poate avea o alta origine, durerea din aceasta zona fiind secundara procesului
patologic principal. Durerile de intensitate minora pot fi tratate prin aplicarea unor masuri
simple, la domiciliu, masuri care se pot dovedi foarte eficiente in ameliorarea si redarea
mobilitatii si confortului pacientului.

Cauze
Durerile de gat sunt cauzate in general de intinderi musculare, sau de spasme aparute
brusc la nivelul musculaturii paravertebrale, precum si de inflamatii ale articulatiilor din
regiunea respectiva. Printre cele mai frecvente activitati (multe dintre ele banale, cotidiene)
care se pot complica cu aparitia unei astfel de dureri se numara:
- Tragerea capului in fata si pastrarea acestei pozitii timp indelungat (posibil in timpul
uitatului la televizor, lucrului la calculator), sau adoptarea altor pozitii vicioase in timpul
lucrului, cititului;
- Dormitul pe o perna prea inalta, sau prea moale, care nu asigura un suport corespunzator
capului in timpul somnului, sau dormitul pe burta, cu gatul intors intr-o parte sau indoit;
- Petrecerea unor perioade foarte lungi cu capul sprijinit in palma (pozitia ganditorului);
- Stresul si tensiunea pot avea un impact negativ asupra relaxarii musculare, resimtita in
special la nivelul muschiului trapez, sub forma unor dureri surde;
- Activitati fizice sau sportive care solicita in mod special bratele si regiunea superioara a
corpului.

Traumatismele cervicale acute

Traumatismele cervicale minore pot sa apara ca urmare a unor caderi, realizarea unor
torsiuni exagerate ale gatului, sau ale unor miscari foarte bruste, din pozitii incomode.
Traumatismele severe pot fi complicatii ale unor accidente de masina, ale unor caderi de la
inaltimi semnificative, pot fi rezultatul unor loviri directe ale regiunii cervicale sau ale
vertexului (unda de soc transmitandu-se descendent in coloana corpurilor vertebrale), unor
plagi prin injunghiere, sau strangularilor.
Durerea aparuta in cadrul tabloului clinic al traumatismelor cervicale variaza si ea foarte
mult, in functie de severitatea traumatismului si este clasificata de obicei ca moderata sau

severa. Durerea poate avea si o componenta inflamatorie, tumefactia aparand la scurt

timp dupa asemenea accidente, uneori chiar si in cazul celor mai putin intense.
Cele mai frecvente traumatisme acute cu localizare cervicala sunt considerate:
- Intinderi ale musculaturii regiunii cervicale, ale ligamentelor. Cand durerea
cervicala este cauzata de intinderi musculare, pacientul poate resimti dureri si poate
observa instalarea rigiditatii musculare la nivelul bratului, umerilor si intregii regiuni
posterotoracice superioare. Durerea intensa care se extinde de-a lungul bratului,
antebratului si degetelor este mai degraba sugestiva pentru compresia radiculara
(radacinile nervilor din plexul brahial). Astfel de dureri sunt mult mai grave daca apar
bilateral (in ambele membre superioare, deci) decat daca se localizeaza unilateral.
- Fracturi sau dislocari de vertebre cervicale: astfel de traumatisme sunt deosebit de
periculoase deoarece pot determina aparitia unor leziuni ireversibile de maduva spinala,
ceea ce clinic se traduce prin paralizia pacientului. Paralizia se va manifesta in functie de
nivelul cervical la care s-a produs dislocarea vertebrala si sectionarea maduvei. Dislocarea
vertebrelor cervicale si sectionarea maduvei sunt considerate urgente medicale, iar in astfel
de situatii pacientul trebuie sa primeasca imediat primul ajutor.
IMPORTANT: pacientul suspectat de fractura de coloana nu trebuie mobilizat brusc, ci
doar pe un plan dur si trebuie transportat in acest fel cu ambulanta la cel mai apropiat
centru de urgente, pentru a incerca sa se reduca la maxim agravarea traumatismului.
- Rupturi de discuri intervertebrale: daca traumatismul este destul de intens,
pacientul poate suferi o hernie de disc (materialul gelatinos din interiorul discului
intervertebral se va scurge in afara spatiului anatomic rezervat lui si va determina o
compresiune fizica importanta asupra nervilor din jur). In astfel de situatii pacientii pot acuza
o gama foarte larga de simptome, printre care cefalee, ameteli, dureri
gastrointestinale, greata, dureri localizate la nivelul umerilor sau care iradiaza de-a lungul
bratelor.
De retinut!
Accidentele care au implicatii grave pentru pacient si care sunt suspectate de a fi produs
leziuni majore la nivelul coloanei vertebrale trebuie tratate foarte atent si reprezinta
intotdeauna urgente medicale. Simptome de alarma, care pot ridica suspiciunea clinica de
lezare a maduvei spinale (si chiar de sectionare medulara) sunt: pierderea sensibilitatii
tactile, incapacitatea de realizare a miscarilor, parestezii, amorteli, aparitia brusca a
dificultatilor in controlul musculaturii bratelor si membrelor inferioare, pierderea controlului
sfincterian (al vezicii urinare, al anusului) cu aparitia incontinentelor urinare, fecale.

Alte cauze ale gatului rigid - afectiunile

sistemice
In anumite situatii durerile aparute la nivelul regiunii cervicale, rigiditatea nucala, nu sunt
obligatoriu semne ale unor patologii (traumatice sau nu) locale, ci pot sa apara in cadrul
unor afectiuni sistemice.
Cele mai frecvente astfel de probleme sunt:
- Artrita poate determina in timp uzura discurilor intervertebrale, ceea ce poate ciupi
nervii, determinand un tablou clinic specific. Durerile cervicale aparute intr-un astfel de
context sunt de obicei unilaterale si se insotesc de dureri localizate in bratul de aceeasi
parte. Alte simptome care pot sa apara sunt parestezii, furnicaturi, pierderea fortei
musculare in bratul respectiv;
- Meningita este o boala infectioasa grava de natura bacteriana sau virala, caracterizata
prin inflamarea meningelui, tesutul fibros care inconjoara creierul si maduva spinala.
Simptomele au debut brusc si rapid si includ cefalee severa, rigiditate nucala
importanta, fotofobie, varsaturi in jet, explozive, febra. Rigiditatea nucala este atat de
accentuata in astfel de afectiuni incat pacientului ii este imposibil sa intoarca capul sau sa
isi indoaie gatul, astfel incat sa atinga pieptul cu barbia;
- Gripa poate determina mialgii si atralgii cu localizare cervicala, insa o astfel de problema
nu este serioasa si nu pune viata pacientului in pericol (comparativ cu meningita). In cazul
gripei mialgiile sunt insa generalizate, si nu afecteaza doar gatul, iar rigiditatea nu este
foarte accentuata (pacientul are mobilitatea miscarilor);
- Infarctul miocardic sau boli cardiovasculare severe pot determina dureri care sa
iradieze la nivelul gatului, de-a lungul bratelor, pana la nivelul degetelor sau chiar in
regiunea postero-toracica superioara;
- Stresul poate fi raspunzator de aparitia tensiunii musculare resimtita in special la nivelul
muschilor paravertebrali si muschiului trapez. Uneori tensiunea este atat de mare incat
pacientul nu isi poate misca nici macar capul (dreapta-stanga) fara sa resimta o durere
pronuntata;
- Torticollis apare ca urmare a unei contractii unilaterale pronuntate a musculaturii
paravertebrale din regiunea cervicala, contractie in urma careia gatul capata o pozitie
vicioasa, ramanand inclinat pe o parte. Barbia este de obicei intoarsa si ea, insa de partea
opusa contractiei. Torticollis-ul poate fi congenital sau poate fi dobandit ca urmare a unui
traumatism sau unei boli.

Generalitati terapeutice
Masurile terapeutice recomandate in cazul gatului rigid sau traumatismelor regiunii cervicale
depind in functie de tipul leziunii si pot fi masuri de prim ajutor, fiziokinetoterapie,
tratament medicamentos (pe baza de analgezice, antiinflamatoare si musculo-relaxante),
iar in anumite cazuri tratamentul poate fi chiar si chirurgical.
Cele mai importante criterii de care se tine cont cand se ia decizia terapeutica sunt:
- Localizarea, tipul si severitatea leziunii;
- Varsta pacientului, starea de sanatate generala si activitatile cotidiene.

Urgente
Specialistii recomanda ca durerile de regiune cervicala sa fie atent analizate chiar de catre
pacient si sa fie anuntat un serviciu de urgenta in oricare din urmatoarele situatii:
- Aparitia unor dureri de spate si de gat care se extind din regiunea cervicala si care se
acompaniaza si de alte acuze fizice care pot anunta un infarct miocardic;
- Implicarea in accidente care pot avea drept consecinta si traumatisme ale gatului, cum ar
fi: accidente de masina, caderi de la inaltimi mari, accidente in timpul unor intreceri sportive,
lovituri directe in cap sau gat, lovituri in vertex (crestetul capului), traumatisme penetrante,
(cum fi plagi injunghiate, plagi impuscate), strangulari;
- Aparitia unor semne sugestive pentru existenta unei leziuni de maduva spinala:
incapacitate de a misca picioarele, slabiciune musculara, amorteala continua aparuta la
nivelul mainilor sau picioarelor, incontinenta urinara sau anala;
- Pierderea starii de constienta: pacientul nu raspunde la stimuli vocali, la atingere, este
foarte ametit, dezorientat temporo-spatial;
- Aparitia semnelor de soc: pierderea constientei, diminuarea starii de alerta,
incapacitatea de a raspunde coerent la intrebari obiective;
- Aparitia dificultatilor de respiratie.

Simptome
Gatul rigid sau durerile cu localizare cervicala sunt insotite de cele mai multe ori si de alte
simptome, cum ar fi:
- Gat rigid si semne de afectiune sistemica: cefalee intensa, febra, varsaturi, alterarea
starii de alerta (confuzie);
- Dureri cervicale si dureri iradiate de-a lungul membrelor superioare;

- Dureri cervicale si aparitia senzatiei de amorteala in unul sau ambele brate;

- Edem laringian, tumefactie aparuta in regiunea cervicala.

Tratament la domiciliu
Tratamentul la domiciliu poate ameliora simptomatologia pacientului, poate diminua
durerile, inflamatia si tumefactia, si poate reduce redoarea nucala si rigiditatea regiunii
cervicale.
Recomandarile specialistilor includ:
1. Aplicarea de comprese cu gheata pe zona afectata
Ccompresele trebuie lasate pe zona dureroasa 15- 20 minute o data, putand fi reaplicate de
cate 3-4 ori pe zi, sau, daca situatia o impune, la fiecare ora in primele 24-48 de ore. Prin
aplicarea unui stimul rece se poate reduce tumefactia, edemul local si durerea. Specialistii
insista sa nu aplicam astfel de comprese direct pe tegumentul descoperit. Compresele le
putem alcatui din pungi cu alimente congelate, pe care trebuie insa sa le invelim intr-un
prosop uscat si curat. Astfel se reduce riscul de aparitie al unor accidente induse de
expunerea tegumentului la temperaturi foarte scazute si degeraturi. Pe durata mentinerii
compreselor reci trebuie sa fim vigilenti si sa nu adormim, uitand compresa pe zona
dureroasa;
2. Masarea cu gheata a zonei dureroase
Se recomanda masarea timp de 2 pana la maxim 7 minute, acest interval considerandu-se
suficient pentru ameliorarea durerii. Pacientii trebuie sa fie atenti sa nu creeze in timpul
acestui masaj leziuni tegumentare, inclusiv degeraturi;
3. Masarea clasica a regiunii dureroase
Masajul usor poate ameliora durerea si poate favoriza fluxul sangvin in zona. Masajul
trebuie evitat insa daca creeaza durere sau intensifica durerea deja existenta;
4. Evitarea actiunilor care pot favoriza durerea, care pot creste edemul local (cel putin
in primele 48 de ore de la un accident): dusuri calde, bai fierbinti, consumul
bauturilor alcoolice, comprese fierbinti aplicate local.
5. Aplicarea unor comprese calde, insa doar dupa 48-72 de ore si doar daca
tumefactia s-a retras si nu mai exista semne de edem local
Compresele pot fi reprezentate chiar si de paturi electrice aplicate local (setate pe
temperaturi moderate). Unii specialisti sunt de parere ca exista beneficii terapeutice daca
pacientul comuta periodic temperaturile paturei electrice intre cald si rece. In vederea
mentinerii flexibilitatii zonei respective pacientii pot masa zona cu comprese calde si

umede, ameliorand astfel si circulatia sangvina;

6. Continuarea activitatilor zilnice
Este foarte importanta pentru mentinerea functionalitatii regiunii respective. Daca insa
activitatile genereaza durere (indiferent de tipul acesteia), cel mai sigur ar fi diminuarea
intensitatii lor sau chiar oprirea realizarii lor;
7. Adoptarea unei posturi corecte, evitarea pozitiilor care pot accentua durerea
8. Plasarea unei perne adecvate sub cap in timpul somnului, perna care sa poata
sustine gatul
Perna trebuie plasata mai degraba sub gat decat doar sub cap.
9. Realizarea unor exercitii speciale pentru regiunea cervicala, exercitii care sa poata
ameliora durerea
Pentru un beneficiu terapeutic maxim, exercitiile ar trebui realizate de doua ori pe zi, in
fiecare zi, cate 5 seturi o data (initial), crescand ulterior la 10 seturi per exercitiu. Exercitiile
trebuie evitate daca nu se dovedesc eficiente, nu pot ameliora durerea ci dimpotriva, o
sporesc sau o intretin;
10. Masarea gatului antistres, in vederea reducerii tensiunii musculare prezente la
nivel local
11. Evitarea fumatului
Fumatul este periculos pentru astfel de dureri si afectiuni deoarece poate interfera cu
circulatia sangvina generala, predispunand si favorizand aparitia starilor ischemice si
ingreunand procesele de reparatie tisulara.
In vederea ameliorarii durerilor, pacientii isi pot administra si anumite analgezice si
antiinflamatoare cu actiune moderata, care se pot elibera fara prescriptie medicala,
cum ar fi:
- Acetaminofen (paracetamol): compus lipsit de actiune antiinflamatoare, eficient in
tratarea durerilor moderate, care este mult mai bine suportat de catre tractul gastrointestinal
comparativ cu compusii din clasa AINS;
- AINS (antiinflamatoare nonsteroidiene): compusi cu tripla actiune: analgezica,
antiinflamatoare si antipiretica. Se recomanda precautie in administrarea pe termen lung
deoarece pot avea reactii adverse digestive foarte intense (ulcere gastrice, hemoragii
digestive superioare). Reprezentanti eficienti ai acestei clase
sunt ibuprofen, naproxen. Aspirina poate fi si ea administrata, insa se recomanda forma
tamponata, aceasta avand efecte mai putin intense (insa nici acestea nu trebuie neglijate).
De retinut!

In cazul administrarii acetaminofenului si ibuprofenului la copii, parintii trebuie sa se

sfatuiasca intai cu medicul pediatru, acesta fiind singurul in masura sa recomande
schimbarea analgezicului. Daca aceasta schimbare se realizeaza fara acordul unui medic,
exista riscul de acumulare a unor doze cu potential toxic in organismul copilului.
Paracetamolul in doze crescute si acumulate poate avea efecte adverse importante la copii
(intoxicatie cu paracetamol), iar aspirina poate fi raspunzatoare de
aparitia sindromului Reye.

Atentionari speciale
Pacientii sunt sfatuiti sa citeasca prospectul medicamentului cu grija si sa fie atenti
la urmatoarele:
- Sa nu depasesca doza maxima recomandata de producator;
- Sa nu ia medicamentul daca au avut reactii alergice sau alte reactii adverse la acesta in
trecut;
- Sa se sfatuiasca cu medicul personal in privinta necesitatii administrarii respectivului
medicament daca in trecut li s-a recomandat sa il evite;
- Femeile insarcinate trebuie sa evite sa ia orice medicament nerecomandat de medicul
personal. Paracetamolul este printre putinele
medicamente analgezice si antipiretice recomandate in aceasta perioada;
- Sa evite administrarea aspirinei in cazul copiilor si persoanelor sub 20 de ani, decat daca
medicul este de acord.
Pe timpul aplicarii masurilor terapeutice la domiciliu, pacientul este sfatuit sa fie atent la
evolutia simptomelor si sa inregistreze modificarile starii de sanatate. Simptome
importante care trebuie evaluate corespunzator sunt:
- Aparitia senzatiei de slabiciune musculara la nivelul membrelor superioare si inferioare
sau intensificarea acesteia;
- Pierderea spontana a controlului sfincterian (urinar, anal);
- Agravarea si intensificarea durerii, sau prelungirea ei peste 2 saptamani de la initierea
tratamentului la domiciliu;
- Simptomele nu se amelioreaza;
- Simptomele se intensifica si devin mai frecvente.

Preventie
Durerile cu localizare cervicala sunt destul de frecvent intalnite, in special in cazul indivizilor
care lucreaza foarte mult la birou, care tin capul fix intr-o anumita pozitia lucrand la
calculator, sau in cazul pacientilor care sufera afectiuni osteo-degenerative (de

exemplu artrita sau artroza). In vederea prevenirii aparitiei durerilor de gat, specialistii
insista asupra importantei posturii si exercitiilor fizice regulate.
Sfaturi generale in vederea prevenirii aparitiei durerilor cervicale:
- Pastrarea unei greutati corespunzatoare;
- Mentinerea posturii corecte, evitarea pozitiilor vicioase (capul impins mult in fata, spatele
cocosat);
- Ajustarea pozitiei scaunului din masina, astfel incat sa nu va intindeti spre volan atunci
cand conduceti. In timpul condusului bratele ar trebui sa fie usor flectate, intr-o pozitie cat
mai confortabila;
- Purtarea intotdeauna a centurii de siguranta atunci cand va aflati intr-un autovehicul;
- Intariti-va msuculatura cervicala si paravertebrala si mobilizati articulatia gatului prin
realizarea zilnica a unor exercitii adecvate. Puteti incerca rotirea usoara a gatului si
ridicarea concomitenta a bratelor, apoi a umerilor. Intre exercitii trebuie sa va relaxati pentru
aproximativ 10 secunde;
- Faceti exercitii care promoveaza relaxarea gatului sau luati in considerare un masaj
periodic, daca va simtiti stresat sau daca simtiti tensiune in muschii spatelui.
Pozitia in timpul somnului
- In timpul somnului este foarte bine daca gatul pacientului este sustinut de o perna (chiar si
de una mica). Foarte util poate fi si un prosop rulat, care sa fie apoi pozitionat sub gat
inainte ca pacientul sa adoarma.
- Folosirea unei perne care nu forteaza capul sa ramana intr-o pozitie flectata in
timpul somnului(cum fac penele foarte inalte sau foarte tari).

Sfaturi utile la birou

Mentinerea unei posturi corecte in timpul lucrului este foarte importanta si poate preveni
aparitia multor probleme, in special in cazul indivizilor care petrec foarte mult timp la birou.
Recomandarile specialistilor includ:
- Stati tot timpul cu spatele pe spatarul scaunului, cu picioarele pe podea si cu umerii
relaxati. Incercati un scaun care sa poata mentine coloana intr-o pozitie corecta, care sa va
sustina si regiunea lombara si pe care sa il puteti regla in functie de inaltimea si
particularitatile corpului dumneavoastra;
- Evitati sa stati pe scaun perioade foarte lungi, fara a face din cand in cand o pauza pentru
a va dezmorti. Incercati sa schimbati pozitia, incercati sa faceti chiar si pe scaun exercitii
de relaxare a gatului si umerilor;
- Ajustati monitorul computerului astfel incat sa fie la nivelul privirii dumneavoastra;
- Folostiti casti sau comutati pe speaker daca trebuie sa vorbiti mult la telefon si daca tinutul
receptorului in mana este disconfortant.

Majoritatea cazurilor de durere cervicala provocate de efectuarea anumitor activitati, cum ar

fi utilizarea calculatorului sau pozitia culcata, se amelioreaza in 4-6 saptamani cu
tratamentul care presupune abordarea pas cu pas a modalitatilor de a calma durerea,
modificarea activitatilor si efectuarea de exercitii fizice sau fizioterapie.
Durerea cervicala provocata de leziuni, cum ar fi caderile ce au ca efect aparitia herniei de
disc, se amelioreaza de obicei in 3 luni fara tratament chirurgical.
Durerea cervicala provocata de leziuni aparute in urma traumatismelor cervicale prin
miscari bruste de pendulare, in special in timpul accidentelor de masina poate fi de mai
lunga durata dar se amelioreaza de obicei in 6-12 luni cu remanenta unei dureri recurente
ocazionale.
Durerea cervicala poate deveni permanenta (cronica) cand apare in combinatie cu alte
afectiuni, cum ar fi cele asociate cu imbatranirea. Printre acestea se numara ingustarea
canalului spinal (stenoza cervicala spinala) si artrita localizata la nivel cervical (spondiloza
cervicala). In unele situatii, durerea cervicala cronica poate fi provocata de efectuarea unor
anumite miscari repetate si prelungite, cum ar fi utilizarea calculatorului timp de mai multe
ore. Durerea cervicala cronica poate avea ca si consecinte aparitia
iritabilitatii, fatigabilitatii, tulburarilor de somn si scaderea calitatii vietii. In cazul in care
tratamentul esueaza, durerea cervicala poate avea ca rezultat instalarea depresiei,
sindromului de durere cronica sau a dependentei de medicamente.

CAUZE

Durerea cervicala poate fi produsa de catre o anumita activitate sau un traumatism cervical
sau de catre alta afectiune medicala.
Activitatile care duc la aparitia durerii cervicale
Majoritatea cazurilor de durere cervicala sunt produse de activitati care implica miscari
repetate si prelungite ale muschilor gatului, ligamentelor si tendoanelor, oaselor si
articulatiilor. Acestea pot avea ca rezultat intinderea (tensionarea excesiva sau
suprasolicitarea musculara), entorsa (leziuni ligamentare), spasmul musculaturii cervicale
sau inflamatia articulatiilor cervicale.
Printre aceste activitati se numara:
- mentinerea unei pozitii cu capul aplecat in fata sau mentinerea capului intr-o pozitie
neobisnuita pe perioade lungi de timp in timpul lucrului, cititului, uitatului la televizor sau
vorbitului la telefon;
- dormitul pe o perna care este prea inalta sau care nu sustine corespunzator capul sau

dormitul cu fata in jos cu gatul sucit sau aplecat;

- sustinerea capului in palme si mentinerea lui in aceasta pozitie pe perioade lungi de timp
("pozitia ganditorului");
- munca sau exercitiul fizic in cadrul carora se utilizeaza portiunea superioara a corpului si
bratele, cum ar fi vopsitul unui tavan sau alte activitati care implica ridicarea bratelor
deasupra capului;
- stresul si concentrarea intensa asupra unei sarcini pot contribui la aparitia durerii
cervicale.
Punerea in tensiune se poate produce la nivelul unora sau mai multor grupe musculare care
conecteaza capul, gatul si umerii. Acest fenomen poate duce la aparitia senzatiei de
constrictie si durere la nivelul lor.
Traumatisme care pot produce durere musculara
Coloana vertebrala este alcatuita din oase interconectate (vertebre) si discuri care separa
vertebrele.
Portiunea coloanei vertebrale situata la nivelul gatului poarta denumirea de coloana
cervicala. Musculatura si ligamentele de la nivelul gatului sustin coloana vertebrala. Lezarea
oricareia dintre aceste structuri poate duce la aparitia durerii cervicale. Leziuni minore se
pot produce prin impiedicare, cadere de la o distanta mica sau miscari excesive ale
coloanei cervicale.
Leziuni cervicale severe se pot produce prin pendularea brusca in fata si in spate intr-un
accident de masina, caderi de la inaltimi semnificative, lovituri directe aplicate la nivelul fetei
sau spatelui sau in varful capului, traumatisme in cadrul activitatilor sportive, plagi
penetrante cum ar fi ranile produse prin injunghiere sau presiunea aplicata din exteriorul
gatului, cum ar fi strangularea.
Durerea in cadrul unui traumatism poate fi severa si debuteaza brusc. Imediat dupa
producerea traumatismului pot aparea echimozele si edematierea tesuturilor.
Traumatismele bruste (acute) pot avea ca rezultat:
- intinderea, entorsa sau luxatia cervicala;
- ruptura sau dislocarea coloanei cervicale. Acestea pot produce leziuni ale maduvei
spinarii de la nivel cervical, cu disparitia sensibilitatii si motricitatii (paralizie). Este de
importanta vitala ca persoana care a suferit traumatismul sa fie imobilizata si mutata corect
pentru a reduce riscul producerii leziunilor suplimentare;
- ruperea discului intervertebral de la nivel cervical (hernie de disc cervicala). Daca
ruptura este suficient de mare, nucleul pulpos (material de consistenta jeleului situat in
interiorul discului intervertebral) poate hernia si el si duce la comprimarea nervului spinal.
Hernia de disc de la nivel cervical poate aparea si ca urmare a procesului de imbatranire.

Afectiuni medicale care produc hernie de disc

Durerea cervicala poate fi provocata de sau asociata unor varietati de afectiuni medicale.
Printre acestea se numara:
- afectiuni asociate cu inaintarea in varsta, cum ar fi ingustarea canalului spinal (stenoza
spinala cervicala) sau osteoartrita de la nivel cervical (spondiloza cervicala)
- boli precum meningita, care produce inflamatia foitelor care invelesc creierul si maduva
spinarii si de asemenea gripa. Cand durerea cervicala este produsa de gripa, exista o
tendinta de a resimti durerea la nivelul gatului si intregului corp, dar nu se remarca o
rigiditate cervicala severa
- afectiunile cronice precum fibromialgia, poliartrita reumatoida si spondilita
anchilozanta
- torticolisul - este provocat de rigiditate musculara severa sau de scurtarea muschiului
sternocleidomastoidian de o parte a gatului, ducand la inclinarea capului de partea
respectiva. Torticolisul este de obicei un simptom al unei alte afectiuni
- durerea referita. Durerea referita apare atunci cand o afectiune localizata intr-o anumita
parte a corpului produce durere in alta parte. De exemplu, o afectiune la nivelul maxilarului
(tulburare temporomandibulara) sau la nivel cardiac (infarct) pot duce la aparitia durerii
cervicale - infectie sau o formatiune tumorala la nivelul regiunii cervicale
- printre efectele secundare ale unor medicamente se numara durerea cervicala.

Simptome
Sus

Caracteristicile durerii cervicale sunt urmatoarele:

- durerea localizata in regiunea situata intre baza craniului si portiunea superioara a
umerilor. Durerea poate iradia la nivelul portiunii superioare a spatelui sau bratelor;
- durere care se agraveaza cu miscarea;
- mobilitate limitata la nivelul capului si gatului. Regiunea cervicala poate fi rigida si
dureroasa;
- cefaleea (durere de cap). Aceasta este des intalnita si poate persista luni de zile;
- simptome de filet nervos provocate de compresia radacinilor nervilor spinali sau maduvei
spinarii, printre care se numara:
- hipoestezie (amorteala, scaderea sensibilitatii), parestezii sau slabiciune la nivelul
bratului sau mainii
- senzatie de arsura resimtita la atingerea pielii de la nivelul bratului sau mainii
- durere socogena care iradiaza la nivelul bratului sau mainii
- amorteala sau slabiciune la nivelul piciorului si pierderea controlului urinar (controlul
sfincterian al vezicii urinare). Acest fenomen are loc in momentul in care exista compresii
sau leziuni considerabile la nivelul maduvei spinarii.

Alte simptome care pot acompania durerea cervicala sunt:

- ameteala
- tulburari auditive
- tulburari vizuale printre care se numara vederea incetosata si oboseala la nivelul ochilor
- alterarea capacitatii de concentrare
- iritabilitate, fatigabilitate si tulburari de somn.
In conditiile in care durerea persista pe o perioada lunga de timp (durere cronica),
efectuarea activitatilor obisnuite poate fi dificila. Efectele secundare des intalnite ale durerii
cervicale sunt fatigabilitatea, depresia si anxietatea.

Factori de risc
Sus

Factorii de risc pentru durerea cervicala care nu poate fi controlata sunt:

- varsta - persoanele in varsta de peste 50 de ani prezinta o probabilitate mai mare de a
prezenta deteriorarea (degenerarea) discurilor intervertebrale sau a articulatiilor, ca si de a
dezvolta osteofite la nivelul vertebrelor cervicale (spondiloza cervicala)
- leziunile recente sau prezenta leziunilor in antecedente. O leziune des intalnita la nivelul
gatului este reprezentata de traumatismul cervical produs prin miscari bruste de pendulare,
ca de exemplu intr-un accident de masina
- bolile care afecteaza oasele si tesuturile moi de la nivelul gatului si spatelui, cum ar fi de
exemplu poliartrita reumatoida, ingustarea canalului spinal (stenoza cervicala spinala)
sau cresterea curburii coloanei vertebrale (scolioza)
- antecedente de cefalee.
Factorii de risc ce pot fi tinuti sub control sunt:
- pozitiile ciudate care pun in tensiune regiunea cervicala
- stresul si pozitiile incorecte, la domiciliu sau la serviciu
- munca fizica puternica
- plictiseala sau nemultumire in legatura cu serviciul
- depresie
- obezitate
- fumatul
- abuzul de medicamente
- conditie fizica precara si lipsa exercitiului fizic.

Consultul de specialitate
Sus

Serviciul de ambulanta trebuie contactat imediat in cazul in care persoana respectiva

a suferit un traumatism si are:

- traumatism cervical sever, cum ar fi cel provocat de catre:

- un accident grav de masina
- caderea de la o inaltime de peste 15 picioare (4.6 m)
- traumatisme majore in cadrul sporturilor
- lovituri directe la nivelul capului sau gatului
- lovitura cu impact puternic in varful capului
- plaga penetranta, ca de exemplu o rana produsa prin injunghiere sau foc de arma
- semne de leziuni ale maduvei spinarii, cum ar fi:
- slabiciune sau incapacitate de mobilizare a bratelor sau picioarelor
- pierderea controlului sfincterian vezical sau anal
- durere cervicala care este asociata cu durere toracica si cu alte simptome de
infarct. Printre acestea se numara:
- durere toracica resimtita ca o senzatie de zdrobire sau de constrictie sau ca o apasare
puternica pe piept
- durere toracica insotita de transpiratii, dispnee (senzatie de lipsa de aer), greata sau
voma
- durere ce iradiaza la nivelul spatelui, gatului, maxilarului sau unuia sau ambilor umeri sau
la nivelul bratelor
- senzatie de ameteala
- puls rapid sau neregulat.
Medicul trebuie contactat imediat in cazul in care pacientul prezinta:
- rigiditate la nivel cervical si/sau cefalee (durere de cap) severa, febra, voma, stare
confuzionala si/sau dificultate de mentinere a starii de constienta si a atentiei
- durere cervicala si durere severa la nivelul bratului
- durere cervicala si hipoestezie (amorteala) care progreseaza rapid, parestezii (senzatie de
intepatura) sau slabiciune musculara in unul sau ambele brate
- durere cervicala severa in urma unui traumatism
- durere cervicala severa a carei cauza nu este cunoscuta
- slabiciune musculara la nivelul bratelor si picioarelor
- pierderea controlului vezical urinar sau anal.
Medicul trebuie consultat negresit in cazul in care pacientul prezinta:
- mobilitate scazuta la nivel cervical
- durere cervicala sau rigiditate la inceperea unui nou tratament
- hipoestezie sau parestezii resimtite in mod constant la nivelul bratului sau mainii
- slabiciune musculara constanta la nivelul unui brat
- durere moderata in urma unui traumatism
- agravarea simptomelor de slabiciune, hipoestezie sau parestezii de la ultima evaluare a
medicului
- agravarea durerii cronice.

Expectativa vigilenta
Sus

Perioada de expectativa vigilenta reprezinta o perioada de timp in care pacientul impreuna

cu medicul sau tin sub observatie simptomele sau afectiunea respectiva fara instituirea unui
tratament specific. Majoritatea cazurilor de durere cervicala nu necesita ingrijiri medicale.
In general, durerea si mobilitatea cervicala ar trebui sa se amelioreze dupa cateva zile
de tratament la domiciliu care presupune:
- evitarea efectuarii activitatilor care cresc in intensitate durerea cervicala
- utilizarea analgezicelor care se pot elibera fara prescriptie medicala si totodata aplicarea
locala de gheata pentru reducerea durerii
- efectuarea de exercitii fizice usoare pentru mentinerea flexibilitatii gatului.
Medicul trebuie contactat in cazul in care pacientul are o durere cervicala severa care nu se
amelioreaza in 1 sau 2 zile si care il impiedica sa-si efectueze activitatile zilnice obisnuite.

Medici specialisti recomandati

Sus

Reprezentantii personalului medical care sunt in masura sa evalueze si trateze durerea

cervicala sunt:
Medici reprezentanti ai sectiei de medicina de urgenta.
Reprezentanti ai departamentului de ingrijire medicala primara. Printre acestia se
numara:
- internistii
- medicii de familie
- asistentele medicale.
In cazul in care durerea cervicala este severa si persistenta, personalul medical care
poate trata aceasta afectiune este reprezentat de:
- specialisti in fizioterapie
- medici ortopezi
- reumatologi
- neurologi
- specialisti in osteopatie
- specialisti in kinetoterapie.
Personalul medical alternativ care poate trata durerea cervicala este reprezentat de:
- specialisti in acupunctura
- specialisti autorizati in masaj

Investigatii
Sus

Investigatiile initiale
Durerea cervicala este evaluata de obicei cu ajutorul anamnezei si examenului fizic.
Medicul va pune pacientului intrebari in legatura cu simptomatologia, traumatismele sau
bolile, eventualele tratamente urmate anterior si obiceiurile si activitatile care ar putea sta la
baza aparitiei durerii cervicale.
In timpul examenului fizic, medicul va evalua mobilitatea gatului si gradul durerii provocate
de miscare. Totodata, va cauta zonele dureroase si care prezinta modificari datorate
leziunilor nervoase, cum ar fi hipoestezie, parestezii sau slabiciune musculara la nivelul
bratelor sau mainilor. Pentru a detecta o boala sau o infectie pot fi efectuate teste de sange.
In cazul in care nu sunt prezente semnele unei afectiuni sau ale unui traumatism recent,
este posibil ca testele imagistice, cum ar fi radiografia, sa nu fie necesare initial.
Imagistica, electromiograma si testele de conducere nervoasa
In cazul in care, dupa o perioada de tratament, durerea cervicala nu se amelioreaza, poate
fi necesara efectuarea testelor imagistice, mai ales in conditiile in care:
- pacientul prezinta semne de leziune nervoasa
- alta afectiune grava este suspectata
- durerea cervicala este cronica (dureaza mai mult de doua saptamani) si nu se
amelioreaza cu tratamentul
- cauza afectiunii nu poate fi identificata.
Medicul este indatorat sa furnizeze informatii in legatura cu starea pacientului, in momentul
in care in urma producerii unui traumatism cervical apar probleme legale sau de
despagubire.
In unele cazuri, rezultatele testelor imagistice nu corespund simptomelor sau examenului
fizic. De exemplu, este posibil ca rezultatele testelor imagistice sa fie normale, dar pacientul
sa aiba simptome severe. Cu toate acestea, testele imagistice furnizeaza informatii utile in
legatura cu starea pacientului si sunt folosite in mod curent.
Testele imagistice care pot fi utilizate pentru evaluarea durerii cervicale sunt:
- radiografia, utila pentru evaluarea oaselor si articulatiilor de la nivel cervical
- rezonanta magnetica nucleara, utila pentru evidentierea maduvei spinarii si radacinilor
nervilor spinali. Efectuarea rezonantei magnetice nucleare este avantajoasa pentru
identificarea herniei de disc sau a fenomenului de compresie a radacinii nervului spinal
- tomografia computerizata, pentru evaluarea oaselor si a canalului spinal de la nivel
cervical

- mielograma, care poate furniza detalii suplimentare despre canalul vertebral si radacinile
nervilor spinali.
De asemenea, pentru evaluarea maduvei spinarii si a nervilor de la nivel cervical se mai pot
efectua si alte investigatii precum electromiograma si teste de conducere nervoasa. Aceste
teste pot identifica localizarea si natura unei afectiuni nervoase ce produce durere,
hipoestezie sau slabiciune musculara la nivelul bratului sau mainii.

Tratament - Generalitati
Sus

Tratamentul durerii cervicale consta in reducerea durerii cu ajutorul aplicarii de gheata si a

medicamentelor, imbunatatirea mobilitatii si flexibilitatii cervicale cu ajutorul exercitiilor sau
fizioterapiei si totodata evitarea producerii unui nou traumatism prin schimbarea activitatilor
obisnuite si a pozitiilor corpului, cum ar fi cele adoptate in timpul somnului sau pozitia
sezanda. Tratamentul specific depinde de factorul care a determinat aparitia durerii
cervicale, ca de exemplu activitatile zilnice obisnuite, un traumatism sau o alta afectiune
medicala.
Tratamentul la domiciliu este adesea singura masura eficienta pentru ameliorarea
durerii cervicale.
Obiectivele tratamentului sunt ameliorarea durerii si redarea mobilitatii si functiei cervicale.
Deoarece majoritatea cazurilor de durere cervicala sunt provocate de miscari repetate sau
prelungite la nivelul musculaturii, ligamentelor, tendoanelor, oaselor sau articulatiilor de la
nivel cervical, tratamentul conservator, nechirurgical este de obicei eficient. Majoritatea
cazurilor de durere cervicala provocata de diferite activitati se rezolva in 4-6 saptamani.
1. Durerea cervicala acuta
Pentru tratamentul durerii cervicale acute trebuie luate urmatoarele masuri:
- aplicarea unei pungi cu gheata la nivelul muschilor durerosi pe o perioada cuprinsa intre
24 si 48 de ore. Aceasta isi va dovedi eficienta in ameliorarea oricarei dureri, spasm
muscular sau tumefiere (umflatura). In cazul in care durerea este localizata in zona umerilor
sau in portiunea superioara a spatelui, trebuie aplicata o punga cu gheata pe partea
posterioara a gatului
- la preferinta pacientului, se poate incerca masajul cu gheata. Pentru aceasta se maseaza
zona dureroasa cu gheata timp de 2 pana la 7 minute, perioada suficienta pentru a atenua
durerea. Gheata depozitata in containere speciale termoizolatoare este eficienta. Trebuie
acordata o atentie deosebita in vederea evitarii producerii leziunilor de piele (degeraturi)
- in primele 48 de ore dupa producerea unui traumatism cervical, trebuie evitate lucrurile
care pot creste gradul de tumefiere, cum ar fi dusurile si baile fierbinti, compresele fierbinti
sau bauturile alcoolice. Dupa primele 48 pana la 72 de ore, in cazul in care tumefierea a

disparut, trebuie aplicata caldura local. Se utilizeaza comprese calde sau pungi cu gel
incalzite putin. Unii experti recomanda folosirea alternativa a tratamentelor cu caldura si
gheata. Se maseaza usor sau se frictioneaza zona respectiva pentru ameliorarea durerii si
stimularea circulatiei. Nu se recomanda masarea zonei traumatizate in cazul in care
aceasta manevra provoaca durere. Unguentele sau gelurile care se pot elibera fara
prescripie medicala, ca de exemplu Ben-Gay, pot fi in masura sa amelioreze durerea
- pacientul trebuie sa utilizeze medicamente antialgice. Antiinflamatoarele
nesteroidiene, inclusiv aspirina, ibuprofen sau naproxen sodiu, pot fi eficiente in
ameliorarea durerii si reducerea inflamatiei.
Aspirina nu trebuie administrata la persoanele in varsta de pana in 20 de ani datorita
riscului de dezvoltare a sindromului Reye. Acetaminofenul poate fi de asemenea util in
calmarea durerii cervicale.
Medicul poate de asemenea prescrie:
- miorelaxante (medicamente care au ca efect relaxarea musculaturii), care trateaza
spasmele musculare severe ce acompaniaza debutul durerii cervicale. Printre acestea se
numara diazepamul, ciclobenzaprina si carisoprodolul
- antialgice narcotice, utilizate pe termen scurt pentru calmarea durerii cervicale severe.
Printre acestea se numara codeina, combinatia de acetaminofen cu hidrocodeina si
totodata combinatia de aspirina cu oxicodeina.
Medicul poate de asemenea recomanda pacientului purtarea unei orteze cervicale pentru
sustinerea si protejarea coloanei cervicale. Aceste orteze pot reduce durerea, dar ar trebui
purtate numai timp de o zi sau doua.
2. Durerea cervicala cronica
Pentru ameliorarea durerii cervicale cronice, se poate utiliza acelasi tratament ca si pentru
cea acuta, cu mentiunea ca de data aceasta tumefierea nu mai constituie un motiv de
ingrijorare, ea putand lipsi in majoritatea cazurilor. Medicul poate prescrie si alte
medicamente, cum ar fi antidepresivele. Dintre acestea fac
parte doxepinul si amitriptilina.
Procesul de vindecare poate fi accentuat si producerea de leziuni suplimentare poate
fi prevenita prin:
- sedinte de fizioterapie, cum ar fi terapia prin caldura pentru stimularea circulatiei sangvine
(cu ultrasunete) sau stimularea nervoasa electrica transcutanata
- efectuarea de exercitii de intindere (stretching) si de intarire a musculaturii cervicale
pentru a mentine flexibilitatea si mobilitatea si a preveni instalarea rigiditatii
- intoarcerea cat mai rapida la activitatile zilnice obisnuite
Cercetarile au pus in evidenta faptul ca revenirea cat mai precoce la activitatile de zi cu zi
dupa ce a avut loc un traumatism cervical (soldat cu o entorsa cervicala) produce o

ameliorare mai rapida a simptomelor decat in cazul in care pacientul isi ia concediu medical
si isi imobilizeaza gatul
- modificarea sau evitarea efectuarii oricaror activitati care ar putea sta la baza aparitiei
durerii cervicale, cum ar fi lucratul excesiv la calculator sau a activitatilor ce presupun
ridicarea mainilor deasupra capului si hiperextensia gatului
- masarea gatului, scalpului, umerilor si spatelui pentru relaxarea, ameliorarea durerii si
reducerea tensiunii de la nivel muscular
- mentinerea unor obiceiuri sanatoase. In masura in care acest lucru este posibil, se
recomanda reducerea stresului atat la serviciu cat si acasa. Renuntarea la fumat,
fumatul incetineste procesul de vindecare deoarece reduce fluxul sangvin si intarzie
repararea tisulara. Efectuarea de exercitii fizice in mod regulat, inclusiv exercitii
de aerobic precum mersul
- incercarea terapiei manuale, cum ar fi de exemplu tratamentele chiropractice si osteopate.
Terapia manuala presupune de obicei efectuarea de catre un practician experimentat a unor
miscari de rasucire, tractiune si impingere cu scopul de a realinia articulatiile si oasele
- in cazul durerilor cervicale cronice, pentru ameliorarea temporara a durerii este utilizata
uneori o injectie cu anestezic.

Tratament chirurgical
Sus

Tratamentul chirurgical este rareori necesar pentru ameliorarea durerii cervicale. El poate fi
luat in considerare pentru tratamentul durerii cervicale produse de compresia radacinilor
nervilor spinali sau a maduvei spinarii, de un traumatism sever care s-a soldat cu
fracturarea unei vertebre cervicale, de catre tumori, infectii sau afectiuni ale maduvei
spinarii cum ar fi ingustarea canalului spinal (stenoza de canal spinal) sau artroza
articulatiilor de la nivel cervical (spondiloza cervicala).
Modalitatile de tratament chirurgical sunt urmatoarele:
- discectomie (cu sau fara fuziune)
- fuziune cervicala spinala (artrodeza), interventie prin care vertebrele cervicale respective
sunt sudate impreuna
- decompresie spinala, manevra prin care se reduce presiunea de la nivelul maduvei
spinarii sau radacinilor nervilor spinali prin indepartarea chirurgicala a unei parti de vertebra
sau disc intervertebral.
De retinut!
Rezumatul mai multor studii a aratat faptul ca:
- exercitiul fizic a redus durerea in mai mare masura decat utilizarea terapiei prin caldura, a
masajului, a exercitiilor de intindere sau prin managementul stresului
- este de mentionat faptul ca nu exista inca cercetari suficiente in ceea ce priveste
tratamentul durerii cervicale provocate de miscari repetate si prelungite sau tratamentul

durerii a carei cauza nu este reprezentata de leziuni nervoase. De asemenea, nu exista

dovezi suficiente care sa demonstreze ca medicamentele, terapia manuala, stimularea
electrica nervoasa transcutanata, terapia cu gheata si caldura, ortezele cervicale sau
pernele speciale sunt utile pentru tratamentul acestor tipuri de durere cervicala
- in cadrul unui mic studiu, femeile care sufereau de durere cervicala cronica au fost
instruite sa faca exercitii fizice timp de un an. In comparatie cu persoanele cu aceeasi
afectiune dar care nu au facut exercitii, in grupul femeilor care au facut exercitii durerea si
incapacitatea au avut un grad mai mic
- mentinerea activa a mobilitatii gatului ii imbunatateste functia si ii accelereaza procesul de
vindecare; imobilizarea gatului pe tot parcursul zilei, de exemplu cu o orteza cervicala,
incetineste acest proces. In general, ortezele cervicale sunt utilizate numai dupa o
interventie chirurgicala sau timp de o zi sau doua dupa o entorsa cervicala
- este posibil ca persoanele care au acest sindrom de durere cronica asociat si cu alte
probleme cum ar fi depresia si dependenta de medicamente sa raspunda mai greu la
tratament. Sedintele de consiliere efectuate in asociere cu tratamentul medical pot contribui
la recuperarea pacientului.

Profilaxie
Sus

Durerea cervicala ale carei cauze sunt reprezentate de stress si de intinderea musculara
pot adesea fi prevenite prin adoptarea unei posturi adecvate a corpului, efectuarea de
exercitiu fizic in mod regulat si totodata evitarea activitatilor efectuate pe perioade mari de
timp in pozitii care pun in tensiune zona cervicala, cum ar fi lucratul prelungit la calculator
sau pictatul unui tavan.
Daca durerea cervicala se agraveaza la sfarsitul zilei, pacientul trebuie sa faca o evaluare
corecta a posturii si a mecanicii sale corporale. Se recomanda evitarea pozitiilor care cresc
curbura coloanei vertebrale sau a pozitiilor cu capul aplecat. Pozitia corecta pe care trebuie
sa o adopte pacientul este aceea de a sta drept in scaunul sau, cu partea inferioara a
spatelui lipita de spatarul scaunului, cu laba piciorului lipita de podea si cu umerii relaxati.
Trebuie evitat statul pe scaun pe perioade lungi de timp fara ridicarea sau schimbarea
pozitiei la anumite intervale. Se recomanda pauze scurte de cateva ori pe ora pentru
intinderea muschilor gatului.
In cazul persoanelor care lucreaza la calculator, trebuie ajustata pozitia monitorului astfel
incat varful ecranului sa fie la nivelul ochilor. De asemenea, trebuie utilizat un suport de
documente care sa fie situat la acelasi nivel ca si ecranul. Pentru persoanele care vorbesc
mult la telefon, trebuie luata in considerare folosirea castilor sau a speakerului. Nu se
recomanda sustinerea telefonului pe umar.
Scaunul de la masina trebuie ajustat astfel incat sa aiba o pozitie verticala capabila sa

sustina capul si partea inferioara a spatelui. Pacientul trebuie sa se asigure ca ajunge usor
cu mainile la volan in timp ce conduce. Bratele ar trebui sa fie usor flectate, intr-o pozitie
confortabila. Este recomandabil sa se utilizeze tehnici adecvate de ridicare din pozitia
sezanda. Folosirea genunchilor pentru ridicare, in loc de a folosi muschii spatelui, poate de
asemenea ajuta la prevenirea declansarii durerii cervicale.
Daca durerea cervicala este mai puternica in timpul diminetii, trebuie verificate atat perna
cat si postura pe care pacientul o adopta in timpul somnului. Este necesar sa se utilizeze o
perna care care sa sustina capul astfel incat acesta sa stea drept, intr-o pozitie corecta, nici
prea inalta dar nici prea joasa. Pernele speciale cu sprijin pentru gat numite perne cervicale
pot reduce tensiunea de la nivelul gatului. O alta posibilitate este impaturirea unui prosop pe
lungime, formandu-se astfel o pernuta cu o latime de aproximativ 10.2 cm, infasurarea ei in
jurul gatului si fixarea ei intr-o pozitie convenabila, care sa asigure o sustinere adecvata.
Totodata, trebuie folosita o perna care sa nu impinga capul inainte cand pacientul este intins
pe spate si care sa permita alinierea pozitiei nasului cu centrul corpului atunci cand
pacientul sta intins pe o parte.
Se recomanda evitarea dormitului in pozitia "culcat pe burta" cu gatul indoit sau rasucit. In
cazul in care pacientul citeste in pat, el trebuie sa-si puna cartea intr-un suport deasupra
capului astfel incat sa nu fie nevoie sa-si foloseasca bratele ca sa o sustina si sa-si aplece
capul ca sa vada scrisul.
Trebuie luata in considerare folosirea unei perne in forma de pana care sa sustina bratele si
sa mentina gatul intr-o pozitie neutra.
Daca tensiunea musculara reprezinta un factor adjuvant la durerea cervicala, trebuie
efectuate exercitii de relaxare musculara. De asemenea, este de luat in considerare
posibilitatea efectuarii unui masaj.
Musculatura cervicala trebuie fortificata si protejata prin efectuarea zilnica de exercitii.
Prevenirea aparitiei durerii cervicale se poate de asemenea face si prin mentinerea unei
greutati corporale in limite normale.

Tratament ambulatoriu
Sus

Chiar daca pentru durerea cervicala este necesara instituirea unui tratament medical ce
presupune prescrierea de medicamente, urmatoarele masuri efectuate la domiciliu vor
accelera procesul de vindecare:
Pentru durerea instalata brusc (acuta)
- aplicarea unei pungi cu gheata la nivelul muschilor durerosi pe o perioada cuprinsa intre
24 si 48 de ore. Aceasta isi va dovedi eficienta in ameliorarea oricarei dureri, spasm

muscular sau tumefiere (umflatura). In cazul in care durerea este localizata in zona umerilor
sau in portiunea superioara a spatelui, trebuie aplicata o punga cu gheata pe partea
posterioara a gatului
- la preferinta pacientului, se poate incerca masajul cu gheata. Pentru aceasta se maseaza
zona dureroasa cu gheata timp de 2 pana la 7 minute, perioada suficienta pentru a atenua
durerea. Gheata depozitata in containere speciale termoizolatoare este eficienta. Trebuie
acordata o atentie deosebita in vederea evitarii producerii leziunilor de piele (degeraturi)
- in primele 48 de ore dupa producerea unui traumatism cervical, trebuie evitate lucrurile
care pot creste gradul de tumefiere, cum ar fi dusurile si baile fierbinti, compresele fierbinti
sau bauturile alcoolice. Dupa primele 48 pana la 72 de ore, in cazul in care tumefierea a
disparut, trebuie aplicata caldura local. Se utilizeaza comprese calde sau pungi cu gel
incalzite putin. Unii experti recomanda folosirea alternativa a tratamentelor cu caldura si
gheata
- se maseaza usor sau se frictioneaza zona respectiva pentru ameliorarea durerii si
stimularea circulatiei. Nu se recomanda masarea zonei traumatizate in cazul in care
aceasta manevra provoaca durere. Unguentele sau gelurile care se pot elibera fara
prescripie medicala, ca de exemplu Ben-Gay, pot fi in masura sa amelioreze durerea
- pacientul trebuie sa utilizeze medicamente antialgice. Antiinflamatoarele nesteroidiene,
inclusiv aspirina, ibuprofen sau naproxen sodiu, pot fi eficiente in ameliorarea durerii si
reducerea inflamatiei
- aspirina nu trebuie administrata la persoanele in varsta de pana in 20 de ani datorita
riscului de dezvoltare a sindromului Reye
- acetaminofenul poate fi de asemenea util in calmarea durerii cervicale.
Aparitia ulterioara a durerii cervicale poate fi prevenita prin acordarea unei atentii deosebite
asupra modului cum pacientul executa o miscare si totodata asupra mecanicii sale
corporale.
Medicul poate recomanda pacientului purtarea unei orteze cervicale pentru sustinerea
gatului intr-o pozitie corecta. Ortezele cervicale pot ameliora durerea, dar ar trebui purtate
numai pe o perioada de una sau doua zile. Pe masura ce durerea incepe sa cedeze,
trebuie initiat un program de exercitii usoare.

Tratament medicamentos
Sus

Medicamentele pot ameliora durerea cervicala si reduce inflamatia de la nivelul tesuturilor

moi. Calmarea durerii va permite pacientului sa execute miscari usoare ale gatului, astfel
incat el va putea incepe un program de exercitii usoare, demarand astfel procesul de
vindecare. Desi medicamentele antialgice, miorelaxantele si antidepresivele sunt utilizate in
mod curent in cazul durerii cervicale, nici unul dintre aceste tipuri de medicamente nu
reprezinta un tratament omologat.

Medicamentele antialgice care se pot elibera fara prescriptie medicala sunt:

- unguente sau geluri, cum ar fi de exemplu Ben-Gay, care se aplica local la nivelul gatului
- medicamente antiinflamatoare nesteroidiene, inclusiv aspirina, ibuprofen si naproxen
sodiu, care contribuie la ameliorarea durerii si diminuarea inflamatiei. Nu este recomandata
administrarea aspirinei in varsta de pana in 20 de ani datorita riscului dezvoltarii sindromului
Reye
- acetaminofen, util de asemenea in calmarea durerii.
Medicamentele antialgice care se elibereaza numai pe baza precriptiei medicale sunt:
- miorelaxantele, utilizate pentru tratamentul durerii cervicale severe si spasmelor
musculare ce acompaniaza debutul durerii cervicale (durerea cervicala acuta). Printre ele
se numara diazepamul, ciclobenzaprina si carisoprodolul
- analgezicele narcotice, utilizate pentru tratamentul durerii cervicale severe pe termen scurt
(acuta). Acestea sunt codeina, combinatia de acetaminofen si hidrocodeina si combinatia
de aspirina si oxicodeina
- medicamentele antidepresive, utilizate pentru tratamentul durerii pe termen lung (cronica).
Acestea sunt doxepina si amitriptilina.
Pentru tratamentul durerii cervicale cronice se utilizeaza uneori o injectie cu anestezic,
pentru ameliorarea temporara a durerii. De asemenea, originea durerii poate fi identificata
cu exactitate in cadrul investigatiilor efectuate pentru depistarea unor eventuale leziuni de
radacina nervoasa sau ale articulatiilor intervertebrale. Anestezicul se poate utiliza uneori in
asociere cu un corticosteroid.
Asociatia Internationala pentru Nutritie si Medicamente a elaborat un set de recomandari
adresate pacientilor, familiilor acestora si reprezentantilor personalului medical cu scopul de
a monitoriza cu atentie pe copiii si adultii sub tratament cu antidepresive pentru detectarea
eventualelor semne de suicid. Aceasta urmarire tintita este deosebit de importanta in
special la inceputul tratamentului cand dozele se modifica. Asociatia recomanda de
asemenea urmarirea pacientilor pentru detectarea eventualelor agravari
ale anxietatii, atacurilor de panica, agitatiei, iritabilitatii, insomniei, impulsivitatii,
ostilitatii si maniei.
Monitorizarea acestor comportamente este de importanta vitala in special in cazul copiilor
care sunt mai putin capabili sa-si controleze impulsivitatea decat adultii si de aceea prezinta
un risc crescut de a ceda impulsurilor suicidare. Asociatia Internationala pentru Nutritie si
Medicamente nu recomanda insa sistarea tratamentului antidepresiv, ci doar monitorizarea
persoanelor care utilizeaza acest tip de medicamente si contactarea medicului in cazul
aparitiei vreunei suspiciuni.

Alte tratamente
Sus

Alte forme de tratament al durerii pentru durerea cervicala pot avea ca efect ameliorarea
simptomelor, refacerea mobilitatii si fortificarea musculaturii ce sustine coloana vertebrala
pentru a preveni astfel aparitia unor leziuni suplimentare.
Alte forme de tratament sunt:
- fizioterapia - cum ar fi de exemplu terapia prin caldura pentru imbunatatirea circulatiei
sangvine (cu ultrasunete) sau stimularea electrica nervoasa transcutanata;
- ortezele cervicale - care pot fi utilizate pe perioade scurte de timp in scopul ameliorarii
durerii prin restrictionarea mobilitatii cervicale. Cu toate acestea, cercetarile au evidentiat
faptul ca imobilizarea gatului poate incetini procesul de recuperare dintr-un traumatism
rezultat prin miscari excesive de pendulare a capului;
- tractiunea - o tehnica utilizata pentru intinderea si indreptarea gatului si relaxarea
radacinilor nervilor spinali. Aceasta poate fi utilizata in cazul in care nu exista un risc de
instabilitate la nivelul gatului.
Tratamente complementare si alternative
Metodele complementare si alternative de tratament sunt utilizate uneori pentru ameliorarea
durerii si refacerea mobilitatii.
Acestea sunt:
- terapia manuala - ca de exemplu in cadrul tratamentelor chiropractice si osteopate.
Terapia manuala presupune de obicei efectuarea de catre un practician experimentat a unor
manevre de rasucire, tractiune sau impingere cu scopul de a realinia articulatiile si oasele.
In timp ce miscarea de mobilizare usoara nu prezinta riscuri cunoscute, manipularea rapida
si cu forta a gatului, practicata de unii chiropracticieni este raspunzatoare de unele cazuri
rare dar grave de leziuni neurologice si chiar deces. S-a demonstrat ca manipularea rapida
a gatului poate cauza leziuni ale arterelor vertebrale si hernii de disc, care pot avea ca
rezultat producerea accidentelor vasculare si instalarea invaliditatii;
- Yoga - un program de exercitii care ajuta la imbunatatirea mobilitatii si a respiratiei,
diminuarea stresului si mentinerea sanatatii. Componentele de baza ale practicilor yoga
sunt reprezentate de respiratia corect efectuata si adoptarea unei pozitii adecvate;
- masajul - care presupune aplicarea unei presiuni la nivelul tesuturilor moi ale corpului (in
special la nivelul muschilor) cu scopul de a reduce tensiunea si durerea, a imbunatati
circulatia si a incuraja relaxarea;
- acupunctura - efectuata de obicei prin inserarea unor ace fine la nivelul pielii.
Acupunctura este utilizata pentru ameliorarea durerii si tratamentul multor afectiuni.
De retinut!

Desi eficienta acestor tratamente nu a fost inca bine dovedita, ele par a fi utile in unele
cazuri si pot diminua stresul si imbunatati calitatea vietii.

Majoritatea oamenilor vor experimenta dureri cervicale la un moment dat de-a lungul vietii.
Aceste dureri pot fi acute, adica dureaza de la cateva ore pana la cateva saptamani, sau
pot fi cronice. Durerile cervicale care dureaza cateva saptamani sau mai mult sunt
considerate dureri cronice.
Majoritatea durerilor cervicale nu sunt grave. O postura gresita la munca, cum ar fi
aplecarea deasupra computer-ului, sau in timpul liber, cum ar fi aplecarea peste masa de
lucru, sunt cauze comune ale durerilor cervicale.
Dar uneori, durerile cervicale pot semnifica probleme mai serioase. Daca durerea este
atat de severa incat pacientul nu poate apropia barbia de piept in ciuda ingrijirilor la
domiciliu timp de cateva zile, se recomanda solicitarea cat mai urgenta a unui consult
medical.

Simptome
Sus

Durerea cervicala ia multe forme. Semnele si simptomele acestei dureri pot fi:
- durere la nivel cervical care poate fi ascutita sau surda;
- intepenirea cefei;
- dificultati in indeplinirea sarcinilor zilnice datorate durerii si intepenirii cervicale;
- dureri ale umerilor care insotesc durerile cervicale, in unele cazuri;
- dureri de spate care insotesc durerile cervicale, in unele cazuri.

Cauze
Sus

Durerile cervicale pot fi rezultatul unor cauze diverse:

1. Intindere musculara
Folosirea exagerata a unor grupe musculare, cum ar fi petrecerea unui timp mai indelungat
intr-o anumita pozitie , deseori declanseaza intinderi musculare. Muschii cervicali, in mod
special cei de la spatele gatului, devin obositi si apoi apare intinderea musculara.
Persoanele care au acest tip de comportament in mod frecvent, pot dezvolta durere
cronica. Chiar lucruri minore cum ar fi cititul in pat poate duce la aparitia intinderilor
musculare la nivelul gatului.
2. Articulatiile uzate

La fel ca si alte articulatii din corp, si cele ale gatului experimenteaza intinderi si
suprasolicitari de-a lungul timpului, care pot duce in timp la aparitia osteoartritei cervicale.
Osteoartrita cervicala poate determina durere si rigiditate cervicala.
3. Afectiuni ale discului
Odata cu inaintarea in varsta, pernutele dintre discurile vertebrale devin uscate si rigide,
producand ingustarea spatiului din coloana vertebrala, pe unde ies nervii. De asemeni,
discurile de la nivel cervical pot hernia. Acest lucru inseamna ca cartilagiul gelatinos al
discului protruzioneaza prin cartilajul care acopera discul. Pot apre dureri cervicale sau
nervii din zona pot fi iritati. Alte tesuturi sau osteofite pot presa pe nervi la locul in care
acestia ies din maduva spinarii, determinand durere.
4. Loviturile
Coliziunile pe la spate pot avea ca rezultat leziuni de tip biciuire, care apar atunci cand
capul este izbit inainte si inapoi, determinand intinderea tesuturilor moi ale gatului dincolo
de limite.

Consultarea unui specialist

Sus

Durerea cervicala nu necesita intotdeauna atentie medicala. Rareori, poate fi un semn de

urgenta.
Remedii la domiciliu
Durerea cervicala determinata de iritatii musculare sunt de obicei usor de diagnosticat si se
amelioreaza rapid, in doar cateva zile. Acest tip de durere cervicala de obicei apare
dupa activitate fizica excesiva, o perioada de mentinere indelungata a aceleiasi posturi
care epuizeaza muschii cervicali. Daca durerea cervicala nu se amelioreaza intr-o
saptamana sau doua, cel mai bine ar fi sa fie consultat un medic.
Consultul medical de urgenta
Se recomanda consultul medical de urgenta daca urmatoarele semne si simptome insotesc
durerea cervicala:
1. Durere severa datorata unei leziuni
Dupa un traumatism al capului sau al gatului, cum ar fi traumatismul in lovitura de bici sau o
lovitura puternica la cap, medicul trebuie consultat de urgenta. Durerea severa la nivelul
unui os poate indica o fractura sau lezarea unui ligament.
2. Durerea ascutita
Durerea care radiaza la nivelul umarului, spre omoplat sau de-a lungul membrului
superior, cu sau fara senzatie de amorteala sau furnicaturi la nivelul degetelor, poate indica
o iritare a nervilor. Durerea cervicala datorata iritatiei nervilor poate dura de la o saptamana
pana la sase luni sau mai mult. Exista multe teste si tratamente sofisticate pentru acest tip
de durere, deci cel mai bine ar fi sa fie consultat medicul.
3. Pierderea fortei

Slabiciunea la nivelul membrului superior sau inferior, mersul cu un picior intepenit sau
mersul tarsait indica o posibila problema neurologica si necesita evaluare imediata.
4. Modificarea dinamicii vezicii urinare si a intestinului
Orice modificare semnificativa, in special instalarea brusca a incontinentei, poate indica o
problema neurologica.

Teste si diagnostic
Sus

Deseori medicul va fi capabil sa identifice problema care determina durerea cervicala si sa

recomande un tratament adecvat, doar punand intrebari despre tipul, localizarea si debutul
durerii.
In cazurile mai putin clare, medicul poate folosi tehnici imagistice sau alte teste cum
ar fi:
- radiografii;
- imagistica prin rezonanata magnetica;
- computer-tomograf;
- electromiografia.

Tratament
Sus

Majoritatea cazurior de durere cervicala raspund bine la tratamentul la domiciliu. Daca

durerea persista, medicul poate recomanda alte tratamente.

Autoingrijirea in cazul durerii cervicale

Masurile de autoingrijire care pot fi incercate la domiciliu variaza:
1.Analgezice eliberate fara reteta
Acestea pot fi aspirina,ibuprofen, naproxen si acetaminofen.
2. Alternare de cald si rece
Inflamatia poate fi redusa prin aplicarea unei comprese reci, cum ar fi o punga cu gheata,
timp de 20 de minute, de cateva ori de zi. Tratamentul cu gheata poate fi alternat cu
caldura. Pacientul poate face un dus cald. Caldura ajuta la relaxarea muschilor, dar uneori
agraveaza inflamatia, deci trebuie folosita cu grija.
3. Odihna
Este bine ca pacientul sa se intinda din cand in cand pentru a oferi odihna regiunii cervicale,
de asemeni e bine sa evite odihna prelungita deoarece prea multa inactivitate poate duce la

cresterea rigiditatii musculaturii zonei cervicale.

4. Miscari usoare de intindere
Miscarile usoare ale capului dintr-o parte in alta si mentinerea pozitiei pentru 30 de
secunde. Miscarile de intindere pot fi facute in atat de multe directii cat permite durerea.
Aceastea pot ajuta la ameliorarea durerilor.
5. Unguente analgezice eliberate fara reteta
Cremele si gelurile facute pentru ameliorarea durerii musculare si articulare ofera o
ameliorare temporara a acesteia. Trebuie cautate produsele care au in compozitie mentol si
camfor.
Tratamentul durerii cervicale persistente
Pentru durerea care nu se amelioreaza prin masurile la domiciliu, mediul poate recomanda
una dintre urmatoarele tratamente:
1. Exercitii si stretching pentru regiunea cervicala
Medicul poate recomanda ca pacientul sa lucreze cu un fizioterapeut pentru a invata
acesta exercitii. Un fizioterapeut poate ghida pacientul in aceste exercitii, astfel incat acesta
sa le poata face apoi acasa. Exercitiile pot ameliora durerea prin restaurarea functionarii
musculare si cresterea fortei si a rezistentei musculaturii cervicale.
2. Stimularea electrica transcutanata
Electrozii sunt plasati pe piele aproape de zona dureroasa si elibereaza impulsuri electrice
foarte mici care pot ameliora durerea.
3. Injectarea unui medicament
Injectarea medicamentelor la nivel cervical poate ameliora durerea. Medicul poate injecta
corticosteroizi aproape de radacinile nervilor, langa micile articulatii cervicale sau la nivelul
muschilor pentru reduce durerea. Medicatia anestezianta, cum ar fi lidocania, poate fi
injectata pentru a ameliora durerea.
4. Analgezicele
Medicul poate prescrie un analgezic mai puternic decat cele eliberate fara reteta.
Analgezicele opioide sunt uneori folosite pentru scurte perioade de timp pentru tratarea
durerii cervicale acute. Relaxantele musculare, tramadolul sau antidepresivele triciclice
folosite pentru tratarea durerii, pot fi , de asemeni prescrise.
5. Tractiunea
Tractiunea foloseste greutati si scripeti pentru a intinde delicat gatul si a-l imobiliza. Aceasta
terapie, realizata sub stricata supreaveghere medicala si cu sprijinul unui fizioterapeut,
poate ameliora relativ rapid durerea cervicala , in special durerea provocata de iritarea
radacinilor nervoase. Ameliorarea poate dura ore sau chiar zile.
6. Imobilizarea pe termen scurt
un guler moale care sprijina gatul poate ajuta la ameliorarea durerii prin indepartarea
presiunii existente de obicei la nivelul gatului.

7. Chirurgia
Aceasta este rareori necesara pentru durerea cervicala. Totusi, poate fi o optiune pentru
eliberarea compresiunii de la nivelul radacinii nervilor si a maduvei spinarii.

Prevenire
Sus

Majoritatea cazurilor de durere cervicala este asociata cu o postura gresita pe structuri

intinse si obosite. Pentru a preveni durerea cervicala, capul trebuie mentinut centrat pe
coloana, astfel incat gravitatia sa actioneze impreuna cu gatul si nu impotriva lui. Unele
modificari in rutina zilnica pot fi de folos. Acestea pot fi:
- Pauze dese pentru persoanele care conduc masina mult timp sau lucreaza mult la
computer. Capul trebuie mentinut spre spate, in prelungirea coloanei pentru a reduce
suprasolicitarea zonei cervicale. Este bine sa fie evitata si inclestarea dintilor.
- Ajustarea biroului, scaunului si a computer-ului astfel incat monitorul sa fie la
nivelul ochilor. Genunchii ar trebui sa fie un pic mai jos decat soldurile. E bine sa fi folosite
bratele scaunului.
- Evitarea sprijinirii telefonului intre ureche si umar. Cel mai bine ar fi ca persoanele
care vorbrsc mult timp la telefon sa foloseasca galena.
- Intinderi si destinderi frecvente pentru persoanele care lucreaza la birou. Exercitiile
pot fi; ridicarea si coborarea umerilor, apropierea si apoi indepartarea omoplatilor, tragerea
umerilor in jos impreuna cu miscarea de aplecare a capului de fiecare parte pentru
intinderea musculaturii gatului.
- Echilibrarea bazelor. Intinderea muschilor toracici si intarirea musculaturii din zona
omoplatilor si ai spatelui pot oferi un echilibru si un sprijin pentru gat.
- Evitarea dormitului in decubit ventral (pe burta). Aceasta pozitie pune presiune asupra
gatului. Cea mai buna este o perna care sprijina curburile naturale ale gatului.

Medicina alternativa
Sus

Pacientii care sunt interesati de metodele alternative de tratament trebuie sa discute despre
acest subiect cu medicul care ii trateaza. Acesta poate discuta beneficiile si riscurile
diferitelor alternative de tratament pentru durerile cervicale.
Tratamentele alternative pentru durerile cervicale sunt:

1. acupunctura
Acupunctura implica inserarea unor ace subtiri in diferite puncte ale corpului. Studiile arata
ca acupunctura poate fi de folos pentru multe tipuri de dureri. Dar studiile pe durerile
cervicale sunt amestecate. Pentru rezultate, pacientul poate avea nevoie de mai multe
sedinte de acupunctura. Acupunctura este considerate in general sigura atunci cand este
practicata de o persoana pregatita care foloseste ace sterile. Acest tip de tratament este
interzis pacientilor care urmeaza tratament cu antiagregante plachetare.
2. Masajul
In timpul masajului, un specialist manipuleaza muschii de la nivel cervical. Putine date
stiintifice exista pentru a sprijini eficacitatea masajului la pacientii cu dureri cervicale, desi
poate oferi ameliorare atunci cand sunt combinate cu tratamentele recomandate de medic.
In general masajul este sigur pentru majoritatea leziunilor minore cervicale, atata timp cat
este efectuata de un specialist in masaj. Pentru pacientii care au dureri cronice cervicale
sau dureri cauzate de traumatisme sau artrita, ar trebui sa intrebe medicul daca masajul
este sigur pentru ei.