Sunteți pe pagina 1din 16

A.

Traumatismele coloanei vertebrale


A.1. Incidenta si etiologie
Traumatismele coloanei vertebrale produc leziuni grave, atat prin complexitatea lor cat si
prin complicatiile neurologice asociate ce apar la 40% in leziunile cervicale si 15-20% in fracturile
toraco-lombare.
auze ale traumatismelor coloanei!
- 45% accidente de trafic rutier
- 20% accidente de munca
- 15,"% accidente de sport
- 15% traumatisme directe prin arme de foc
A.2. Anatomie functionala
oloana vertebrala formeaza organul axial al corpului uman, structura #eterogena complexa
formata din succesiunea alternativa a $$-$5 unitati rigide % vertebrele % si 2$ unitati deformabile %
discurile.
urburile fiziologice cresc cu pana la 10 ori rezistenta in comparatie cu o coloana rectilinie.
&otiunea de segment de miscare 1"50 'ung#ans a permis o abordare mai functionala a
structurii complexe a coloanei vertebrale.
Un segment de miscare este format de discul intervertebral cu ligamentele longitudinale,
articulatiile z(gapofizare cu ligamentele aferente, metamerul medular cu perec#ea de nervi spinali
ce trec prin orificiile intervertebrale, spatiul dintre procesele spinoase si transverse.
&otiunea a fost imbunatatita de )cmorl, )c#en*, +oaf ce adauga structurile vertebro-costale,
musculare si vasculo-nervoase ce deservesc segmentul respectiv care devine segment motor.
u exceptia 2 si )1 fiecare vertebra deserveste doua segmente motorii succesive
reconstituind unitatea coloanei vertebrale ca organ axial, prin suprapunere de 2$ de ori.
,unctiile fiecarui partener in cadrul segmentului motor!
1. Corpul vertebral % asigura functia statica de transmitere a sarcinilor spre eta-ele
inferioare. .rin geometria si dimensiunile lui corpului vertebral se influenteaza
directia si amplitudinea de miscare a segmentului.
2. Discul intervertebral % elementul determinant al capacitatii de miscare a
segmentului. /cesta controleaza spatiul intervertebral cu implicatii asupra
mobilitatii segmentului tensiunii ligamentare necesara stabilitatii segmentului ,
1
alinierii articulatiilor z(gapofizare, diametrul orificiului intervratebral. +aspunde
la solicitari axiale, de incovoiere, de torsiune.
$. Articulatiile zygapofizare % definesc axe de miscare si asugura producerea
miscarilor in directii preferentiale, diferite de la un segment la altul. 0mpreuna cu
discul intervertebral contribuie la transmiterea fortelor de la un segment la altul.
4. Sistemul ligamentar % reprezinta aparatul pasiv de sustinere si de stabilizare a
segmentului motor.
5. Spatiul dintre prodesele spinoase si transverse % determina si limiteaza diferitele
tipuri de miscare in functie de particularitatile regionale1
2. Nervii spinali - trec prin orificiile intervertebrale impreuna cu arterele
segmentare1 constituie suportul arcului reflex, prin care controleaza gradul de
contractie1
3. Muschii care deservesc un segment % sunt musc#ii auto#toni scurti ai sc#emei lui
4raus inserati pe doua vertebre adiacente! intertransversari, interspinosi, rotatori,
multifizi.
5in punct de vedere mecanic segmentul motor indeplineste doua functii!
- functia statica antigravitationala, de sustinere si de transmitere a greutatii segmentelor
corpului, permitand coloanei vertebrale realizarea pozitiei de ortostatism1
- functia dinamica, de mobilitate prin care coloana vertebrala modifica activ pozitia
segmentelor corpului si participa la realizarea locomotiei.
A.3. Mecanisme de producere
Traumatismele coloanei se produc cel mai frecvent prin mecanism indirect % "$%, directia si
sensul fortei agresoare se deduc prin interpretarea imaginilor radiografice.
6ulte traumatisme se produc prin actiunea concomitenta a mai multor solicitari iar
gravitarea leziunilor depinde mai curand de combinatia fortelor.
- hiperflexia % miscarea de inclinare excesiva realizata anterior de un ax transvers ce trece
prin segmentul de miscare. 7iperflexia solicita prin flexie %compresiune coloana
2
corpurilor si discurilor intervertebrale producand fracturi prin tasare cu grade variabile
de cuneiformizare anterioara a corpului vertebral.
- hiperextensia % se realizeaza prin inclinarea exagerata posterior de axul transvers al
segmentului, ca o imagine in oglinda a #iperflexiei. /cest mecanism este caracteristic
pentru coloana cervicala. 0n #iperextensie se solicita coloana arcurilor vertebrale prin
extensie-compresie, realizand fracturi uni sau bilaterale ale elementelor osoase ale
arcului. el mai frecvent primele cervicale.
- compresiunea pura (verticala) % solicita in ax vertical elementele coloanei anterioare ale
segmentului. ompresiunea verticala produce fractura centrului corpului vertebral cu
deplasarea centrifuga a fragmentelor.
- hiperflexia laterala % solicita segmentul fata de un ax antero-posterior realizand o
inclinare exagerata spre dreapta sau spre stanga. 5epasirea pragului de rezistenta a
structurilor segmentului produce leziuni prin compresie in -umatatea concava a coloanei
si leziuni ligamentare prin tractiune in -umatatea convexa ce pot merge pana la dislocare
articulatiei z(gapofizare.
- forfecarea % este rezultatul unui mecanism de translatie care deplaseaza in plane paralele
o vertebra peste alta, distrugand unitatea segmentului. /ici poate apare forfecarea
continutului canalului vertebral. /cest mecanism apare in accidentele de circulatie cand
apar miscari rapide de #iperextensie urmata de #iperflexie.
- trosiunea % este macanismul care actioneaza producand distorsiunea prin rotatie a
segmentului motor. +ealizeaza fracturi in felie a corpului vertebral asociate cu dislocatii
ale articulatiilor interverterbrale, sau grade diferite de entorse complicate cu leziuni
medulare si radiculare.
0n traumatologia vertebrala notiunea de stabilitate a fost introdusa de &icoll % 1"22 % si
apoi extinsa si popularizata de 7olds8ort# % 1"30 % acesta a evidentiat importanta
sistemului ligamentar posterior de a carui integritate depinde caracterul stabil al unei fracturi
sau luxatii vertebrale. 9eziunile stabile prognostic bun.
5upa 4edbroo* leziunile stabile sunt % fracturile prin compresie cu o tasare anterioara
mai mica de 1:$ din inaltimea corpului vertebral.
5upa ;u( % leziunile ligamentare in care se pastreaza integritatea ligamentului
longitudinal posterior. ,racturile cominutive cu deplasari mari si fracturile-dislocatie sunt
considerate instabile % leziunile instabile necesita fixare interna:externa.
$
A.4. Examenul clinic
- Anamneza % se poate efectua o anamneza subiectiva cand pacientul este cooperant sau
anamneza obiectiva cand pacientul este in coma % de la apartinatori.
- xamenul fizic % in cazul unui politraumatism examenul se efectueaza de o ec#ipa
multidisciplinara! anestezist-reanimator, neuroc#irurg, c#irurg generalist si traumatolog.
0nitial cel mai important stabilizarea functiilor vitale dupa care cu pacientul dezbracat se
examineaza disnspre cranial spre caudal.
o /spectul general foarte important
o .rezenta de torticolis sau fixarea capului cu cele doua maini, indica o leziune
cervicala1
o .ozitia inerta a membrelor superioare si:sau inferioare indica o paralizie flasca
dintr-o tetra sau paraplegie1
o 0ncontinenta sfincteriana vezicala sau anala este caracteristica leziunilor
medulare grave1
o Triada! #ipotensiune, #ipotermie, bradicardie % sugereaza un traumatism al
coloanei superioare cu leziune medulara deasupra lui T2.
<xamenul local % debuteaza cu extremtitatea cefalica1 se noteaza ec#mozele si sediul
acestora, plagile cranio-cefalice1 aplatizare anterioara, ec#imoza peretelui posterior al
faringelui1 otoragia, epistaxisul sau li=uoreea acosiate cu #ematomul mono- sau biocular
sugereaza fractura de baza de craniu. 5urerea la compresiune toracica si sau contractura
abdominala cu semnele evidente ale centurii de siguranta sugereaza un traumatism al
coloanei toraco-lombare.
/poi paceintul se intoarce in bloc in decubit ventral si se palpeaza si se percuta toate
apofizele spinoase notandu-se orice denivelare, marire sau micsorarea spatiului
interspinos si contractura paraspinala. 9a pacientul cooperant topografia zonelor cu
modificari senzitive si gradul de impotenta functionala.
- xamenul neurologic % 0ncepe de regula cu evluarea starii de constienta.
/precierea se face utilizand ;) care trebuie repetata la intervale regulate pentru a
avea valoare.
Deschiderea ochilor
)pontan 4
9a voce $
9a durere 2
&on raspuns 1
4
Raspuns verbal
>rientat 5
onfuz 4
uvinte inexistente $
)unete 2
&on raspuns 1
Raspuns motor
/sculta comenzile 2
6iscare intentionata 5
+etrage la durere 4
,lexie la durere $
<xtensie la durere 2
&on raspuns 1
)cor posibil $-15
<xamenul neurologic complet va cuprinde! examenul sensibilitatii, examenul motricitatii si
examenul functiei reflexe a )&.
/. xamenul sensibilitatii % se apreciaza sensibilitate subiectiva, spontana de tip
durere sau parestazie si apoi cea provocata obiectiva , epicritica si protopatica.
4. xamenul motricitatii % se face sistematic, controland succesiv motilitatea
voluntara a principalelor grupe musculare si apoi forta musculara.
Forta
musculara
0 .aralizie totala
1 )c#ita de contractie
2 6iscare posibila prin eliminarea gravitatiei
$ 6iscare posibila impotriva gravitatiei nu impotriva unei forte
opozante
4 6iscare posibila dar forta opozanta o contracareaza
5 ,orta normala
. xamenul fuctiei reflexei % .acientul in soc spinal prezinta absenta intregii
activitati reflexe pentru 24 de ore, dupa care incep sa apara spasticitatea, clonusul si
reflexele patologice.
.rezenta reflexelor patologice la un pacient fara activitate motorie voluntara
presupune o leziune de neuron motor central iar absenta lro in aceleasi conditii
presupune o leziune de neuron motor periferic.
+eflexele patologice!
- 4abins*i! prin atingerea cu acul a marginii externe plantare in mod normal flexie #aluce
patologic extensia si rasfirarea degetelor % indica leziune piramidala. <ste un reflex
5
nociceptiv in cadrul reflexului de tripla flexiune, apare prin eliberarea maduvei de
influenta piramidalului. .ana la $ ani normal.
- >ppen#eim! extensia #alucelui dupa apasarea crestei tibiale, la fel ca 4abins*i
- Tripla retractie! in leziunile de neuron motor central, prin ciupirea pielii piciorului sau
flexia ultimelor patru degete ale piciorului apare flexia piciorului pe gamba, a gambei pe
coapsa si a coapsei pe abdomen.
- lonusul! rotulei sau piciorului % raspunsul normal o singura contractie patologic mai
multe sau inepuizabil in functie de gravitatea sindromului piramidal.
0n cadrul patologiei traumatismelor coloanei pot apare o multitudine de grade si tipuri de
leziuni care se organizeza in doua mari sindroame posttraumatice medulare cu deficit motor
complet si cu deficit motor incomplet. 0n faza initiala ambele se pot manifesta sub forma
socului spinal.
Socul spinal % pierderea reversibila a tuturor functiilor maduvei spinarii. <ste un deficit
functional fara substrat anatomic obligatoriu cu durata medie de 24 ore. <ste considerat
rezolvat cand apar reflexele situate sub nivelul traumatismului % reflexul bulbo-cavernos.
- tablou clinic!
o paralizie totala a musc#ilor cu #ipotonie accentuata1
o abolirea reflexelor cutanate si osteotendinoase1
o anestezie pentru toate tipurile de sensibilitate1
o atonie vezicala si rectala1
o tulburari neurovegetative! staza bron#opulmonara1 ileus paralitic1 disparitia
secretiei sudorale1
o tulburari trofice manifestate prin aparitia precoce a escarelor.
o ?)ocul neurogen are parametrii cardiovasculari si apare cand exista o leziune
medulara@
Sindromul de leziune medulara completa % absenta functiilor motorii voluntare si a celor
senzitive distal de nivelul in-uriei, in prezenta reflexului bulbo-cavernos. /tata vreme cat
acest reflex este absent nu se poate face dg dif intre socul spinal si transectiunea medulara ca
entitate anatomo-patologica. <volutia este lenta si infausta. .rognostic de recuperare este
nul. 5upa o perioada variabila se instaleaza faza 00 de automatism medular centrii
sublezionali functioneaza autonom, apar reflexele patologice, in aceasta faza bolnavul tinde
2
sa se reabiliteze % nursing foarte riguros. /poi faza a 000 a sau terminala, cand incep sa
dispara progresiv reflexele automate, complicatiile evolueaza rapid.
Sindromul de leziune medulara incompleta % se defineste prin persistenta unui grad
functional mai mare sau mai mic distal de nivelul in-uriei. "0% din leziunile incomplete se
incadreaza intr-unul din sindroamele de mai -os in ordinea frecventei!
1. S! de supresie medulara (Schneider) % apare prin lezarea zonei centrale a
cordoanelor medulare incluzand subst alba si cenusie. 0n general pacientii au
cvadriplegie cu mb superioare mai afectate dacat cele inferioare. )enzitiv variaza
extinderea leziunilor, treptat recupereaza functiile de control sfincterian si c#iar
ambulatia ?mai mult de 50%@
2. S! de compresie medulara anterioara % se caracterizeaza prin pierderea completa
a functiei motorii, sensibilitatii termo-algice sub nivelul leziunii. .rognostic de
recuperare slab.
$. S! de compresie medulara posterioara % sindrom rar ce apare prin pierderea
sensibilitatii proprioceptive constiente, vibratorii, tactile epicritica prin lezarea
cordoanelor posterioare.
4. S! "ro#n$Se%uard % apare ca urmare a unei leziuni laterale si se caracterizeaza
prin deficit motor de partea leziunii si pierderea sensibilitatii si termosensibilitatii
contralateral.
5. S! de con medular % apare prin lezarea segm terminal al maduvei spinarii, si se
caracterizeaza prin areflexie a ap. Arinar si digestiv si motorie a mb pelvine.
2. S! radicular % pune prblema recunoasterii mecanismului de actiune si al leziunii,
discala etc ?paralizie izolata in ). de coada de cal@.
A.5. Investigatia radiologica
0nvestigatie obligatorie, pentru coloana cerviacala se poate recurge in extremis numai la
profil. /poi se decid alte incidente.
T se indica pentru evidentierea precisa a deplasarii fragmentelor osoase.
6ielografia sau azi mai bine 6+0 pentru ) neurologice confuzive.
+econstructii $5 dupa T.
3
A.6. Complicatii evolutie si prognostic
Complicatii imediate %
- apana-ul leziunilor instabile! cele mai redutabile cele neurologice
- leziunile viscerale
- leziuni vasculare
- leziunile musculaturii paravertebrale
- #ematomul retroperitoneal, ileusul paralitic
- fractura desc#isa
Complicatii tardive % apana-ul calusurilor sau pseudartrozelor rar. el mai frecvent
cifoscolioza traumatica care este incadrata la notiunea de calus vicios.
A.!. "rimul a#utor in traumatismele coloanei verte$rale
/tentie la agravarea leziunilor de-a existente. 0mobilizarea specifica pentru fiecare leziune in
parte, atentie copii adulti.
C. Traumatismele coloanei cervicale
olana cervicala reprezinta segmentul cel mai vulnerabil la trumatisme. 6obilitatea
excesiva este obtinuta cu pretul scaderii sigurantei mecanice. onexiunea cu cutia craniana
transforma regiunea cervicala intr-o coloana incarcata excentric mobila la extremitatea proximala.
%.1. Clasificare
'efferson a aratat ca zonele cele mai implicate sunt! 1-2 si 5-3 considerate centre
traumatice.
40% din traumatismele cervicale prezinta complicatii neurologice, 10% nu se pot pune in
evidenta radiologic leziuni vertebrale.
6ult timp a fost utilizata clasificarea lui 4o#ler!
- fracturi ale arcului anterior ?corpului@
- fracturi ale arcului posterior si proceselor
- luxati antero-posterioare si laterale
- luxatii-fracturi
- leziuni ale partilor moi.
B
/zi sunt mai folosite clasificarile genetice in care leziunea anatomo-patologica este legata
direct de macanismul de producere!
0. Traumatisme prin mecanisme de flexie!
/. 9eziunea complexului ligamentar posterior
4. 5islocatia unilaterala sau fractura-dislocatie
. 5islocatia bilaterala sau fractura-dislocatie
00. Traumatisme prim mecanisme de compresie!
/. ,ractura prin cuneiformizare anterioara a corpulu vertebral
4. ,ractura prin explozie a corpului vertebral
000. Traumatisme prin mecanisme de extensie
/. 5islocatia prin #iperextensie
4. ,ractura arcului vertebral ?pediculilor@
0C. ,racturi izolate.
%.2. Aprecierea insta$ilitatii le&ionale la coloana cervicala
Instabilitatea D pierderea posibilitatii coloanei vertebrale de a mentine raporturile
intervertebrale normale la solicitarile fiziologice, conducand la aparitia durerilor, deformarilor sau
complicatiilor neurologice. ?E#ite, .an-abi@.
Traumatismele produc un sindrom de instabilitate acuta prin distrugerea unor elemente din
segmentul de miscare.
)tructurile stabilizatoare se por imparti in doua mari categorii!
- Structuri stabilizatoare anterioare % sunt situate la nivelul colanei corpurilor vertebrale.
<le sunt reprezentate de ligamentul longitudinal posterior si toate elementele situate
anterior! discul intervertebral, ligamentul longitudinal anterior. 9a vertebra cervicala
prin structura ei tipica 0 se adauga cele doua ligamente intertransversale.
- Structuri stabilizatoare posterioare - corespund coloanei arcurilor vertebrale, ligamentul
nucal ?inter si supraspinos@, ligamentele galbene si sistemele capsulare ale articulatiilor
z(gapofizare.
a axioma se spune ca daca sunt rupte toate elementele de legatura dintr-un compartiment
cu exceptia unuia singur atunci ligamentele celui de al doilea compartiment plus elementul
restant asigura stabilitatea segmentului.
"
%.3. "rincipii de tratament
.unctele principale ale tratamentului traumatismelor coloanei cervicale sunt!
- realinierea coloanei vertebrale1
- obtinerea si mentinerea stabilitatii spinale1
- prevenirea agravarii leziunilor neurologice1
- imbunatatirea recupararii neurologice1
- obtinerea unei recuparari functionale precoce.
&ratamentul conservator- imobilizare in pozitie neutra cu diverse dispozitive ?orteze@ timp de B-12
saptamani.
5intre luxatii, dislocatii unilaterale reduse prin tractiune % imobilizare B-12 sapt
<ntorsele sau traumatismele minore guler cervical $-2 saptamani.
&ratamenutul chirurgical- tratamentul de electie pentru fracturile instabile cu sau fara leziuni
neurologice si se efectueaza prin ant sau post cu:fara decompresiunea canalului vertebral. )au
abordul dublu.
%.4. 'raumatismele primelor doua verte$re cervicale
B.4.1 Fracturile atlasului
unoscuta si sub denumirea de fractura maselor laterale apare dupa o solicitare axiala in
cadrul unui traumatism cu energie mare.
+adiologia de rutina greu da diagnosticul, pozitie anatomica. .e profil se poate observa
fractura arcului posterior si marirea spatiului retrofaringian peste 3mm. 0ncidenta transorala utile
pentru vizualizarea maselor laterale.
ea mai eficienta investigaatie T care permite explorarea inelului vertebral. 5aca se
evidentiaza o deplasare a maselor in plan transversal mai mare de 3mm atunci fractura este instabila
prin ruperea ligamentului transvers.
omplicatie posibila leziunea arterei vertebrale ?fracturi la nivelul santului acesteia@.
lasificarea fracturilor atlasului!
- fractura arcului posterior de regula la unirea cu masele laterale1
- fractura masei laterale cu traiect prin suprafata articulara asociata cu fractura cu arcul
posterior de partea opusa1
- fractura cominutiva prin exploxie cu 4 fragmente % 'efferson % cu 2 traiecte in arcul
anterior si 2 in arcul posterior1
10
Tratament !
- 'racturile stabile % tratament conservator, orteza occipito-cervico-toracica pentru B-12
saptamani. 5aca pacientul supravietuiete unei fracturi 'efferson se poate considera
stabila si se poate pune in #alo-vesta.
- 'racturile instabile % sunt cele care prezinta afectat ligamentul transvers. 9eziunea
mareste diam canalului vertebral dar riscul neurologic este mare prin instabilitatea
regionala. )e opereaza sub tractiune cu rutc#field si ;allie mai rar occiput %2 cu
placa speciala in .
B.4.2. Ruptura izolata a ligamentului transvers
9eziune destul de rara dar foarte grava prin instabilitatea rezultata si posibilitatea
comprimarii continutului medular inte dans si arcul posterior 1.
)e produce printr-o cadere pe spate cu o lovitura puternica in occiput.
)patiul normal intre dinte si arcul anterior este de $ mm pa profil daca lig se rupe apare o
subluxatie anterioara si intervalul creste la 5 si apoi la 10-12mm ce dovedeste o instabilitate grava a
aparatului ligamentar adiacent. 5aca dintele este atrofic sau se fractureaza ?fractura salvatoare@
riscul de compresiune devine mai mic.
5iagnosticul % analiza mecanismului de producere, ec#imoza peretelui anterior al faringelui,
radiografie. +x un spatiu mai mare de 5 mm arata pe profil o instabilitate ce se reduce prin extensie.
Tratament % ca toate leziunile ligamentare are evolutie imprevizibila si atunci data fiind
instabilitatea creata se opereaza. Te#nica lui ;allie.
B.4.3. Subluxatia rotatorie
)ubluxatia rotatorie este o leziune rara la adulti. <ste reprezentata de translatia anterioara de
regula a uneia din masele latrale a lui 1. ;ravitatea consta in micsorarea sectiunii canalului
vertebral.
&ratamentul- reducerea in urgenta cu tractiune transc#eletica de preferat si daca se reduce si
se considera stabila se imobilizeaza 10-12 saptamani. )au daca nu se reuseste reducerea se face
reducere ortopedica si ;allie.
B.4.4. Fractura intelui
11
5intele impreuna cu ligamentele adiacente sunt considerate stabilizatori primari ai
articulatiilor atlantoaxoidiene. ,ractura dintelui, ca si leziunea ligamentului transvers produce un
sindrom de instabilitate acuta a complexului 1-2.
a mecanisme de producere sunt toate mecanismele violente ce actioneaza la nivelul
coloanei cervicale! #iperflexie, #iperextensie rotatie exagerata.
Diagnosticul- anamneza corecta si investigatie imagistica. aracteristic craniul tinut in
maini. >biectiv in cazurile cu neurologie! #iperflexia membrelor superioare si scaderea fortei
musculare si parestezii la membrele superioare.
5iagnosticul de certitudine numai radiologic transoral si T.
Clasificare- /nderson si 5F/lonzo inca cea mai folosita!
Tipul 0 % fractura varfului dintelui1
Tipul 00 % tipul cel mai frecvent, fractura la nivelul -onctiunii dintelui cu corpul axisului sau putin
deasupra. 0ndiferent daca este cu deplasare sau fara evolueaza $2% spre pseudartroza, conditii
precare de vascularizare a zonei.
Tipul 000 % fractura a bazei dintelui cu un fragment din corpul axisului. "0% se vindeca cu tratament
conservator.
&ratament % scopul corectarea deplasarii daca exista si obtinerea unei consolidari.
.entru fracturile tip 0 si 000 fara deplasare se pot trata conservator prin orteza cervicala B-12
saptamani. ele de tip 000 cu deplasare mai mare de 5 mm se face reducere cu #alo-vesta si apoi
imobilizare cu reusita B2%.
0n fracturile de tip 00 in functie de posibilitati se face reducere si osteosinteza cu surubuir
canulate sau artrodeza posterioara.
B.4.4. Fractura traumatica a istmului atlasului !"angmans Fracture#
0n structura arcului vertebrei 2 pars articularis separa procesul articular superior de cel
inferior conectand pediculul cu lama 1 aceasta zona este vulnerabila din punct de vedere biomecanic
in special la nivelul istmului. 9eziunea anatomo-patologica este frecvent bilaterala si permite un
spondilolistezis anterior.
aracteristice traumatismelor de #iperextensie si distractie.
Anatomie patologica - in functie de intensitatea agentului patogen se rup lig longitudinale
anterior si posterior apoi primul disc intervertebral ce permite astfel alunecarea anterioara peste $.
Clasificare % $ tipuri!
Tipul 0 % fracturi cu minima deplasare prin #iperflexie, leziuni ligamentare minime, stabile1
Tipul 00 % fracturi cu mai mult de $ mm translatie anterioara asociata cu angulatie
12
Tipul 000 % fracturi complexe ce combina fractura celor doi pediculi cu dislocatie uni sau bilaterala
si angulatie severa a corpului 2, grad mare de instabilitate.
Simptomatologia % cand exista poate fi c#iar nespecifica. Aneori durerea se distribuie pe
teritoriul n occipital mare ?2@.
&ratament % este legat de gradul de instabilitate.
ele de tip 0 de regula numai imobilizare in orteza 12 saptamani, cele de tip 00 necesita reducere si
imobilizare 12 saptamani.
B.4.$. Traumatismele coloanei cervicale in%erioare
0. Traumatisme prin flexie
a. 9eziunea complexului ligamentar posterior % sau entorsa prin flexie a coloanei
cervicale. and traumatismul este puternic se poate insoti de dislocatie
z(gapofizara uni sau bilaterala. a manifestare radiologica poate fi largirea
spatiului interspinos. Tratamentul in functie de evaluarea imagistica c#iar
c#irurgical anterior sau posterior.
b. 5islocatia z(gapofizara unilaterala % ec#ivaletul unei entorse de gradul 0C si se
realizeaza prin mecanism de flexie rotatie. el mai frecvent 5-2. tratamentul
controversat daca se face reducerea prin tractiune ?50%@. 5aca nu se obtine
reducerea se face tratament c#irurgical anterior.
c. 5islocatia z(gapofizara bilaterala % afecteaza 99. si ambele capsule rezultand o
leziune instabila. Tratamentul este c#irurgical.
00. Traumatisme prin compresie % mai frecvent la nivelul cervical inferior si apar prin
compresie-flexie si compresie verticala.
a. ,racturile corpului vertebral % variaza de la cuneiformizare naterioara pana la
fracturi multisegmentare instabile. <ste necesar urgent de regula T si tractiune
si operatie.
000. Traumatisme prin #iperextensie % mecanismul de producere pune in tensiune
maxima structurile anterioare 99/ si pot merge pana la dislocatie anterioara a unui
corp vertebral. 0nstabilitate cervicala severa si posibil un sindrom medular central.
5e regula leziuni grave si se prefera artrodeza somatica.
0C. ,racturi izolate % sunb stabile. /ici fractura lucratorului cu lopata D avulsie
musculara 3-T1. +ar fragmentul se poate extirpa.
1$
C. Traumatismele coloanei toraco&lombare
Conditii mecanice
oloana toraco-lombara functioneaza dupa principii diferite in comparatie cu cea cervicala.
/ici exista o cifoza relativ rigida toracala si o lordoza lombara relativ mobila.
/natomic si biomecanic se pot defini $ regiuni! toracica T1-T10, -onctiunea tranzitionala
lombara T10-91 si lombara 91-)1.
Clasificare
> fractura vertebrala nu este niciodata de o singura forta totusi se poate spune ca exista o
forta predominanta, astfel ca se descriu 5 tipuri de mecanisme de actiune!
- ,lexia pura
- ,lexia asociata cu rotatia
- <xtensia
- ompresia verticala
- ,orfecarea
)istematizarea traumatismelor vertebrale se face si prin intelegerea conceptului celor $
coloane propus de 5anis 1"B$. astfel se considera ca stabilitatea coloanei toraco-lombare este
dependenta de integritatea urmatoarelor coloane osteo-ligamentare!
1. oloana anterioara! 2:$ anterioare ale corpului vertebral 99/ si
ligamentele adiacente inelului fibros si nucleului pulpos1
2. oloana mi-locie! 99. 1:$ posterioara a corpului vertebral si segmentele
corespunzatoare ale inelului fibros si nucleul pulpos discal1
$. oloana posterioara! ligamentele inter- si supraspinos, galbene,
capsulare, arcul vertebral, procesele spinoase, pedicul si procese articulare.
.entru <uropa se mai foloseste clasificarea />! /, 4, si cu $ subgrupe fiecare.
Examunul clinic de apreciere a instabilitatii
5upa 5anis si 6c/fee coloana este instabila daca sunt distruse 2 din cele $ coloane, dovedit
pe +x, T etc.
0nvestigatiile radiologice fata profil si incidente speciale.
<xamen neurologic.
14
0n practica daca un corp s-a tasat G 50% din inaltimea normala se poate spune ca segmentul
este destabilizat.
Principii de tratament
/. Tratamentul leziunilor stabile
- ,racturile prin compresie verticala stabila %
- ,racturile prin flexie-compresie- H50%
- ,racturile parcelare si lexiunile ligamentare
Tratament intial cu repaus la pat, medicamentos si apoi corset ortopedic cu ligamentotaxie
dupa 4o#ler 1"$5 urmat de recuperare 2-12 saptamani.
4. 0ndicatii c#irurgicale la toate leziunile instabile !
a. <xistenta deficitului neurologic1
b. <xistenta instabilitatii
c. ombinatii ale celor doua.
.rocedee c#irurgicale!
- procedee dorsale
o decompresia
o implante posterioare
o dispozitive de fixare segmentara
o dispozitive transpediculare
- procedee ventrale
o decompresia
o dispozitive de fixare ventrala
'. Fracturile osului sacru
)capa frecvent nediagnosticate deoarece apar la pacienti politraumatizati la care exista alte
prioritati terapeutice.
.entru un diagnotic cat mai bun azi T c#iar 6+0 pentru radacini.
<xamenul neurologic pentru leziunile la nivelul )1- )2.
Clasificare % 5anis clasificare clinico-radiologica pe zone!
15
- ,ractura partii laterale a sacrului ?transalare@ de regula verticala asociata sau nu cu o
leziune iliaca de vecinatate. +ar au patologie radiculara.
- ,ractura regiunii gaurilor sacrate, delimitata intre doua planuri parasagitale care coboara
vertical, medial si lateral de procesele articulare ale vertebrei )1. 2B% au patologie
neurologica1
- ,racturile canalului sacrat % zona centrala- des asociate unui traumatism sagital de bazi.
B3% au neurologie.
&ratament % tratamentul conservator aplicat istoric cu !
- imposibilitatea repozitionarii fragmentelor1
- nursins dificil1
- timp de imobilizare prelungit 1
- calusuri vicioase ce pot ingloba radacinile nervilor spinali ulterior.
/zi mai frecvent c#irurgical cu bare transversale.

(. Fracturile coccisului
,ractura apare frecvent prin mecanism direct, iar segmentul inferior este deplasat anterior.
Diagnosticul % clinic si radiologic de profil simplu.
&ratamentul % conservator 10-14 zile repaus pana la remisia fazei dureroase sau c#irurgical
cand apar complicatiile D rezectia.
12