Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TEMA:
CUPRINS
1
I. Memoriu descriptiv
Deviz de plantare
V. Deviz centralizator
VII. Bibliografie
2
I. MEMORIU DESCRIPTIV
VRANCEA
Vrancea este județ în regiunile istorice Moldova (la nord de râul Milcov) și Muntenia
(la sud de râul Milcov) din România. Județul are o suprafață de 4.863 km², iar reședința este
municipiul Focșani. Principalele cursuri de apă sunt: Siret (între Adjud și Nămoloasa), Șușița,
Putna, Milcov, Râmnicu Sărat (de la Ciorăști până la vărsarea sa în Siret). Cele mai mari
altitudini le dețin vârfurile Lăcăuț (1776 m) și Goru (1784 m).
Județe vecine: la nord-est județul Vaslui, la est județul Galați, la sud-est județul Brăila,
la sud județul Buzău, la vest județul Covasna, la nord județul Bacău.
Județul Vrancea este cuprins între coordonatele geografice 45°23’ și 46°11’ latitudine nordică
și 26°23’ și 27°32’ longitudine estică, fiind situat în partea de sud-est a țării, la curbura
Carpaților Orientali.
Regimul termic
Dispunerea reliefului în trepte, ce coboară către est, deschide larg spaţiul în primul rând
influenţelor est-continentale dar, în acelaşi timp, şi climatului nordic şi sudic. Totodată,
Carpaţii de curbură au funcţia unui deversor natural pentru masele de aer vestice. Influenţa
reliefului este predominantă în traseul izotermelor. Câmpia are o temperatură medie anuală mai
mare de 9 grade Celsius, dealurile subcarpatice, inclusiv glacisul subcarpatic între 6 şi 9 grade
Celsius, iar munţii între 2 şi 6 grade Celsius. Circulaţia diferită a maselor de aer, de la o
perioadă la alta, determină schimbări nepericuloase ale stării vremii, tocmai datorită faptului că
teritoriul judeţului Vrancea este destul de deschis maselor de aer de provenienţă şi cu
proprietăţi diferite, formate în zone situate la mii de kilometri.
Aici se primeşte o cantitate de precipitaţii mai mare de 400 mm. Relieful determină
însă, o repartiţie inegală de precipitaţii. Astfel, în Câmpia Siretului, treapta de relief cea mai
joasă, cantitatea medie de precipitaţii este mai mică de 600 mm, în regiunea dealurilor
subcarpatice, însă ea nu depăşeşte decât local 800 mm, pe când în regiunea muntoasă această
cantitate ajunge până la 1200 mm.
Intervalul cel mai ploios este mai – iunie, iar cel mai uscat decembrie – februarie, cu
prelungiri până în luna martie. Căderile de precipitaţii în cantităţi mai mari de 30 mm în 24 ore
sunt foarte frecvente pe întreg teritoriul judeţului. Cea mai mare cantitate de precipitaţii, 199.5
mm în 24 ore, a fost înregistrată în depresiunea intra-deluroasă Mera. Foarte frecvente sunt
cantităţile cuprinse între 40 şi 80 mm în 24 ore, ceea ce arată agresivitatea mare a precipitaţiilor
şi, implicit, rolul important pe care îl are scurgerea superficială, fie în pânze, fie concentrată, în
eroziunea solurilor de pe întinsul teritoriului judeţului, în special a celor din regiunea dealurilor
şi glacisului subcarpatic. Referitor la căderile de zăpadă şi păstrarea lor pe sol, în regiunea
muntoasă şi în dealurile subcarpatice înalte aceasta persistă 80 – 120 de zile, pe dealurile joase,
iar pe dealurile Tutovei rămâne între 60 – 80 zile.
Solurile
Judeţul Vrancea are o cuvertură de soluri foarte variată şi complexă, datorită diversităţii
condiţiilor geografice. În Câmpia Siretului, ele sunt constituite din cernoziomuri levigate şi
compacte, precum şi cernoziomuri freatice-umede levigate, ce ocupă partea mai joasă a câmpiei
3
înalte. O caracteristică pentru câmpia joasă şi luncile râurilor este existenţa solurilor aluvionare
cu carbonaţi. Glacisul subcarpatic şi dealurile înalte estice sunt acoperite cu soluri brune-gălbui,
soluri brune tinere de grohotişuri. În văile principale se găsesc soluri aluvionare nisipoase
crude, necarbonate, superficiale, poduri de terase cu soluri brune de pădure, soluri luto-
nisipoase, luto-argiloase sau brune podzolite cu pseudoglei. Culmile dealurilor din partea înaltă
a depresiunii şi culmile dealurilor sud-estice, unde procesul de eroziune este foarte activ, au un
înveliş de soluri brune, brune-gălbui tipice şi divers podzolite, în mare parte cu caracter
scheletic. În regiunea dealurilor înalte vestice, terenurile sunt acoperite cu soluri brune, brun-
gălbui tipice şi brun-gălbui crude superficiale, cu soluri brune în diferite stadii de eroziune. Pe
suprafeţe întinse apar : roca de bază şi materialele de pantă. În depresiunile submontane, pe
podurile teraselor, predomină solurile brune tipice, mai uşor podzolite sau pseudogleizate.
Solurile ce acoperă suprafeţele luncilor sunt superficiale şi scheletice, în părţile mai stabile
tinzând către un sol brun. Culmile muntoase mai joase au un înveliş de soluri montane brune de
pădure, predominant uşoare, sau predominant grele, în funcţie de roca parentală, formată din
soluri montane brune de pădure, precum şi din soluri montane podzolice şi din podzoluri.
Culmile montane mai înalte au soluri montane brune acide podzolice, podzoluri humio-
feruginoase, humus brut şi podzoluri turboase. Cu excepţia regiunilor de câmpie, ce se
încadrează în domeniul silvostepei, vegetaţia judeţului Vrancea aparţine în întregime zonei de
pădure.
Hidrografia
Teritoriul judeţului Vrancea este străbătut de mai multe cursuri de apă. Siretul formează
limita estică a judeţului, fiind din punct de vedere economic cel mai important. Râul Putna
curge de la vest la est pe o lungime de 144 km. Cu ajutorul principalilor săi afluenţi, Putna îşi
adună apele din zona Curburii Carpaţilor prin intermediul Zăbalei ( cu o lungime de 64 km ),
Milcovului ( 68 km ) şi a Râmnei ( 56 km ) . Ea mai primeşte direct un număr de 15 afluenţi, a
căror lungime variază între 5 şi 25 km. Milcovul primeşte, la rândul său, 9 afluenţi, iar Râmna
numai 5. Partea sudică a judeţului este străbătută, în parte, de cursul Râului Râmnic, având
afluenţi pâraiele Râmnicelul, Motnăul şi Coţatcu. Zona nordică a judeţului este dominată de
pârâul Suşiţa, lung de 68 Km, ce adună apele a 7 afluenţi. Acest curs de apă traversează, ca şi
Putna, cele trei principale trepte de relief, mulţi, dealuri şi câmpie. Variaţiile condiţiilor
climatice, de la o treaptă de relief la alta, a determinat o variaţie a valorii scurgerii medii
multianuale, în aceeaşi direcţie. În timpul primăverilor şi a verilor se scurge 10 – 25 % din
volumul anual de apă. Cea mai mică cantitate de apă, 3 – 7 % din volumul anual, se scurge în
intervalul toamnă-iarnă. Când viiturile, frecvente primăvara, au origine pluvială, scurgerea
minimă se produce iarna, cât şi în intervalul vară-toamnă, când rezervele subterane sunt în mare
măsură epuizate.
4
II. MEMORIU JUSTIFICATIV
Portaltoiul franc de piersic este cel mai bun pentru cultura piersicului .
5
II.2. SCURTA DESCRIERE A SOIURILOR SI A PORTALTOILOR
Cultura piersicului a luat amploare mare in tara noastra datorita calitatii deosebite a
fructelor, compozitiei lor chimice foarte complexe si a productiilormari care se pot obtine, fara
eforturi foarte mari. Piersicul este o specie putin adaptata la conditiile noastre climatice, sufera
iarna de pe urma gerului, dar poate asigura productii constante si mari 10-15 ani.
Piersicul este un arbore cu o inaltime de 3,0-5,0 m si cu coroana in forma de vas sau de
piramida. Frunzele sunt simple lanceolate, lucioase, ascutite la varf. Florile sunt mari,
hermaphrodite, cu 5 petale de culoare roza sau rosie.
Fructul este o drupa mare, cu forma sferica, de obicei asimetrica. Sunt soiuri cu fructe
ovoidale, alungite sau turtite, cu pulba alba-galbuie sau galbena portocalie, aderenta sau
semiaderenta la sambure, suculenta. Samburele este foarte tare, avand forma ovoid-rotunjita
sau alungita. Infloreste in luna aprilie.
Persicul este foarte precoce, intra pe rod din anul 2-3 de la plantare, are o fertilitate
mare, diferentiaza foarte bine, etc. Prin sortimentul foarte variat, se pot produce si consuma
fructe proaspete o perioada lunga de timp, de la sfarsitul lunii iunie, la sfarsitul lunii octombrie,
asigurand atat piata cat si fabricile de conserve.
In compozitia piersicilor intra urmatoarele substante: 10,4-16,2 % substanta uscata, 5,4-
11,9 % zahar total, 0,36-0,44 % aciditate totala, 12,6-21,5 mg % acid ascorbic, 0,3-0,6 g %
pectine, 0,7- 0,9 g % proteine, 0,07-0,16 g % substante tanoide, 0,03 mg % vitamina B1, 0,05
mg % vitamina B2, 0,90 mg % vitamina B6, 0,30 mg % vitamina A, 0,43 mg % vitamina E, o
serie de ioni minerali: K, P, Mg, Ca, Na, Mn, Fe, Cu, Zn, etc., au o valoarea energetica de 29-
64 calori la 100 g.
Redhaven
Un soi foarte raspandit, productiv, are fructul mijlociu, sgeric, uneori cu conturul usor
neregulat, galben-portocaliu dungat cu rosu-deschis. Pulpa este galbena, fina, suculenta, dulce
si fin aromata, considerat cel mai bun soi de masa. Matureaza la inceput de august.
Flacara
Este un soi deosebit, cu fructul mare, sferic, galben-portocaliu acoperit cu rosu aprins pe partea
insorita si dungi longitudinale mai inchise. Pulpa este galben-portocalie, cu infiltratii rosii in
jurul samburelui, este consistenta, suculenta si gust placut. Matureaza in decada a doua a lunii
septembrie.
Superba de toamna
Un soi foarte productiv, rezistent la ger. Fructul este mare, sferic-alungit, alb-galbui cu pete si
dungi rosii de circa 70% din suprafata, pulpa este alb-galbuie, consistenta, suculenta si gust
placut. Matureaza in a doua jumatate a lunii septembrie.
PORTALTOIUL:
In tara noastra, piersicul se altoieste in principal pe portaltoi franc de piersic si in masura mult mai
mica, pe migdal si pe corcodus.
6
Portaltoi franc de piersic are un sistem radicular bogat, si imprima pomilor o crestere uniforma si
destul de viguroasa, fara ca acestia sa prezinte pieire prematura
Prunul constituie una din culturile pomicole de baza, care gaseste conditii de crestere si
fructificare pe tot cuprinsul tarii.A fost cultivat din cele mai vechi timpuri pentru calitatea
fructelor folosite in alimentatie la nivel familial, ca materie prima pentru industrie, iar lemnul
are o serie de utilizari in industria mobilei, industria chimica si in artizanat.
Se adapteaza usor la conditii variate de mediu, avand capacitatea de a valorifica o gama
larga de soluri, cu grade diferite de fertilitate, unde alte specii nu dau rezultate corespunzatoare.
Fructele se pot valorifica in cele mai diverse moduri, de la fructe de desert, la fructe
uscate, compot, dulceata, marmelada, magiun, avand o compozitie chimica foarte completa 7-
18 % glucide, 0,16-2,30 % acizi organici, 0,15-1,5 % substante tanoide, 0,65 % substante
pectice, 0,5 % albumina, 6 % celuloza, vitaminele A, B, C, saruri minerale de Fe, Ca, P, Mg, K,
Na, Mn, etc.
Anna Spath
Soi de vigoare mijlocie cu coroana invers piramidală. Fruct mare 45-60 g, de formă globuloasă,
de culoare roşie-vânătă, negricioasă, cu pulpa neadarentă la sâmbure, de calitate foarte bună
pentru masă si industrializare. Pomul este destul de pretenţios la sol şi căldură, rezistent la ger,
la boli şi dăunători. Matureaza la sfarsit de septembrie, inceput de octombrie.
Agen
Pom de vigoare mijlocie, partial autofertil. Se pot folosi ca polenizatori soiurile: Anna Spath,
Stanley. Fructele mijlocii cu pielita de culoare roz-rosiatica, acoperita cu pruina groasa albastra
violacee, continut mare de zahar. Pulpa este galbena-aurie, soi pentru industrializare mai ales
pentru tuica. Se recolteaza la inceputul lunii Septembrie.
Centenar
Soi romanesc, de vigoare mica spre mijlocie, unul dintre cele mai productive. Formeaza o
coroana globuloasa si are nevoie de polenizator pentru a lega. Fructele sunt foarte mari(50 gr),
in forma de ou, de culoare rpsu-violacee, cu pruina cenusie. Pulpa este alb-verzuie, cu gust
foarte bun, dulce si nu se lipeste de sambure. Fructele ating maturitatea in prima jumatate a
lunii august. Un pom la maturitate poate produce 40-60 kg de fructe.
Ciresul face parte din genul taxonomic Prunus, familia Rosaceae. Acesta este un pom
fructifer ce atinge inaltimea de 15m. Coroana ciresului este circulara, sferica. Ciresul are crengi
scurte si groase, robuste. Scoarta este cenusiu-roscata, tulpinile tinere au in primii ani scoarta
neteda, urmand ca apoi aceasta sa devina zgrunturoasa.
Frunzele ciresului sunt alungite, zimtate pe margine si ascutite la capat. Florile albe sunt
grupate cate doua, sau cate patru.
7
Fructele au culori cu nuante de la rosu inchis la rosu deschis, fiind de forma sferica.
Ciresul nu este un pom pretentios, dar pentru o crestere rapida si fructificare abundenta
are nevoie de indeplinirea anumitor conditii de mediu.
Ciresul prefera solurile luto-nisipoase, de aceea se dezvolta foarte bine in zonele de
deal. Ciresul are nevoie de un regim de udare adecvat nevoilor sale. Apa in exces, va distruge
in timp sistemul radicular, de aceea se recomanda udarea moderata.
Fiind un pom fructifer acesta are nevoie de lumina corespunzatoare pentru ca altfel, nu va
fructifica.
De asemenea, distanta intre pomi este esentiala pentru o productie de calitate. O distanta
mica va duce la umbrirea pomilor si la dezvoltarea tarzie si redusa a fructelor.
Bigarreau Burlat
Pomul este de vigoare medie, cu coroana largă, globuloasă, frunziș bogat, verde închis, foarte
productiv, cu înflorire medie – tardive, rodește preponderent pe buchete de mai, este un soi
autosteril și intră pe rod, în anul 5 de la plantare. Fructul este mare de 6-7 g, cordiform, cu
epicarpul de culoare roșu – viu, lucios, pulpa este cărnoasă, semipietroasă, de culoare roșie,
este potrivit de dulce, plăcut acidulată, sâmburele nu aderă la pulpă. Perioada de maturare este
la sfarsitul lunii mai.
Urias de Hedelfinger
Pomul este viguros, cu coroana sferica sau larg conica, rara, cu ramuri divergente. La varsta
inaintata, din cauza ramurilor subtiri, coroana capata forma caracteristica, cu ramuri pendente.
Rezistent la ger. Fructe de marime mare (6-7 g), forma cordiforma usor alungita. Coaja de
culoare rosu inchisa, la maturitate rosu negricios. Pulpa este rosie, zemoasa, neaderenta la
sambure. La maturitate gustul este aromat, placut, dulce acrisor. Perioada de recoltare: la
inceputul lunii iulie.
Stella
Pom de vigoare mare, coroana larga ramificata, bine garnisita cu ramuri de rod. Fructul este
mare, cordiform, cu pielita de culoare rosie stralucitoare. Pulpa pietroasa, fermitate medie,
suculenta, dulce si acidulata, neaderenta la sâmbure de calitate foarte buna pentru masa,
dulceturi si compoturi.Fructele sunt rezistente la transport si pastrare. Maturare incepe la
jumatatea lunii iunie.
Portaltoiul folosit: Mahaleb.
Altoit pe mahaleb, cireșul formează un sistem radicular profund, cu rădăcini ce pot ajunge la 3-
4 m adâncime, ceea ce-i conferă o bună rezistență la secetă, deci reușește bine în zone cu
precipitații mai puține
8
I. SCHITA DE AMPLASARE A PARCELELOR
5m
1ha
2ha 5m
1ha
5m
▼N
ORGANIZAREA TERITORIULUI
Distantele de plantare la speciile ce urmeaza a fi folosite pentru infiintarea plantatiei sunt stabilite
in functie de vigoarea soiului ales si de portaltoi.
Piersic - Dxd=5x4m
Cires - Dxd=5x5m
Prun - Dxd=4x4m
9
Latimea parcelelor VI, VII si VIII = 100 m
Lungimea parcelelor VI, VII si VIII = 125 m
S drumuri = 9.400 m2
Distanta de
Nr. pomi
Nr. Supraf. Supraf. % plantare (m) Rezerva Total
Soi / portaltoi
parcela (ha) pe soi soi intre in 3% pomi
pe rand la ha
randuri parcela
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
I 2.5 1.75 Springcrest 70 5 4 500 875 26 901
0.75 Cardinal 30 5 4 500 375 11 386
Total / I 1287
II 2.5 1.5 Springcrest 60 5 4 500 750 23 773
1 Cardinal 40 5 4 500 500 15 515
Total / II 1288
III 2.5 1.75 Collins 70 5 4 500 875 26 901
0.75 Cardinal 30 5 4 500 375 11 386
Total / III 1287
12
DEVIZ DE PLANTARE
PIERSIC
Nr. Materiale ( Utilaj ( Transport (
Denumire lucrare U.M. Manopera
crt. t; kg; buc) ha.a.n.) t/km)
Necesarul de material saditor
= 4752 + 140= 4892 pomi
1. 4892x 100000 = 489200000
buc 4892
lei
Pichetat teren in vederea
plantarii, teren plan
2. 9,512ha x 0,66= 6,2 Z.O.
ha 6,2
6,2x 150000 = 930000 lei
Necesar picheti 30% din
numarul total de pomi
3. 30% x 4752 pomi= 1425
buc 1425
picheti
Confectionat si ascutit picheti
– lungimea pichetilor 1m;
mii
4. diametrul 2-3cm 0,95
1,425 x 0,67= 0,95 Z.O. buc
0,95 x 150000 = 142500 lei
Incarcat, transportat si
descarcat picheti
confectionati din crengi,
5. transportati pana la 2-5km t 0,28
(0,77t) (cod 3384)
0,77t x 0,370 = 0,28 Z.O.
0,28 x 150000 =42735 lei
Sapat gropi in teren desfundat
cu burghiu cu diametrul de
60cm, cu MSG1 buc.
6. 4752 gropi x 0,008 = 38
38
gropi
ha.a.n.
38 x 2mil. = 76000000 lei
Mranita – 5kg/groapa
7. 5kg x 4752= 23760kg = 23,7t t 23.7
23,7 x 50000 =11850000 lei
Incarcat mranita in remorca si
descarcat in camp, distanta de
transport pana la 2 km (cod
8. 3223)
t 4,2
23,7t x 0,18= 4,2 Z.O.
4,2 x 150000 = 630000 lei
Transport material saditor pe
distanta de 10km
4892 pomi x 0,5kg = 2446kg
9. = 2,4t
t/km 24
2,4t x 10 km = 24t/km
24 x 50000 = 1200000 lei
10 Sapat santuri de stratificare ml 2,4
de 50/50cm- 48ml
13
48 ml x 0,05 =2,4 Z.O.
2,4 x 150000 = 360000lei
Stratificarea pomilor cu
coroana in santuri gata
facute mii
11. 4,8mii buc x 1,81 = 8,68
8,68
buc
Z.O.
8,68 x 150000 = 1302000lei
Fasonarea materialului
saditor inainte de plantare mii
12. 4,892 x 1 = 4,892 Z.O.
4,89
buc
4,892 x 150000 = 733800lei
Facut mocirla si mocirlit
pomii mii
13. 4,892 x 0,52= 2,54
2,54
buc
2,54 x 150000 = 381000lei
Repartizarea pomilor la gropi
mii
14. 4,752 x 3,13 = 14,8 14,8
14,8x 150000 =2220000 lei buc
Plantat pomi obisnuit –
lucrare completa
15. 4752 x 0,02 = 95,04 Z.O. buc 95,04
95,04 x 150000 =
14256000lei
Transportat cu caruta apa in
butoaie pe distanta de pana in
2 km
16. 4752 x 10 l =47520 l = 47,5 t
t 14,24
47,5t x 0,3 = 14,25
14,24 x 150000 = 2137500lei
Udarea pomilor dupa plantare
cu cate 10 l apa nr.
17. 4752 x 0,01 =47,5
47,5
pomi
47,5 x 150000 = 7125000 lei
TOTAL 201,72 38 24
NECESAR MATERIALE
Nr.
Materiale U.M. Cantitate
crt.
1. Material saditor buc 4892
2. Picheti buc 1425
3. Mranita t 23,7
4. Apa pentru udat t 47,5
14
PAR
Stratificarea pomilor cu
coroana in santuri gata facute mii
11. 2,4mii buc x 1,81 =4,34Z.O 4,34
buc
4,34x 150000 = 651000lei
Fasonarea materialului
saditor inainte de plantare mii
12. 2,446 x 1 = 2,446 Z.O.
2,446
buc
2,446 x 150000 = 366900lei
Facut mocirla si mocirlit
pomii mii
13. 2,446 x 0,52= 1,27
1,27
buc
1,27 x 150000 = 190500lei
Repartizarea pomilor la gropi
mii
14. 2,376 x 3,13 = 7,4 7,4
7,4 x 150000 =1110000 lei buc
Plantat pomi obisnuit –
lucrare completa
15. 2376x 0,02 = 47,56 Z.O.
buc 47,56
47,56 x 150000 =7134000 lei
Transportat cu caruta apa in
butoaie pe distanta de pana in
2 km
16. 2376 x 10 l = 23760 l = 23,7
t 7,11
23,7t x 0,3 =7,11
7,11 x 150000 = 1066500 lei
Udarea pomilor dupa plantare
cu cate 10 l apa nr.
17. 2376 x 0,01 = 23,76
23,75
pomi
23,76 x 150000 = 3562500 lei
NECESAR MATERIALE
Nr.
Materiale U.M. Cantitate
crt.
1. Material saditor buc 2446
2. Picheti buc 712
3. Mranita t 11,88
4. Apa pentru udat t 23,75
16
CAPSUN
Plantat capsun
mii
12. 278.4 x 2,35 = 654.2 654,2
654.2 x 150000 =98136000lei buc
NECESAR MATERIALE
Nr.
Materiale U.M. Cantitate
crt.
1. Material saditor buc 24612
2. Mranita t 94,65
3. Apa pentru udat t 556,8
18
DEVIZ DE INTRETINERE ANUL I
PIERSIC
19
Tratament fitosanitar in
timpul repausului
9. 4,8 x 4,16 = 20 Z.O.
mii l 20
20 x 150000 = 3000000 lei
Sapat pentru completat goluri
10. 245 x 0,1=24,5 buc 24,5
24,5 x 150000=3675000
Fasonarea materialului
saditor inainte de plantare mii
11. 0,245 x 1 = 0,245Z.O.
0,245
buc
0,245x 150000 = 367501 lei
Facut mocirla si mocirlit
pomii mii
12. 0245 x 0,52= 0,12
0,12
buc
0,12x 150000 = 18000 lei
Repartizarea pomilor la gropi
mii
13. 0,245x 3,13 = 0,77 0,77
0,77x 150000 = 115500 lei buc
Plantat pomi obisnuit –
lucrare completa
14. 245x 0,02 = 4,9 Z.O.
buc 4,9
4,9 x 150000 = 735000 lei
Transportat cu caruta apa in
butoaie pe distanta de pana in
2 km
15. 245 x 10 l = 2450 l = 2,4 t
t 0,72
2,4 t x 0,3 = 0,72
0,72 x 150000 = 108000 lei
Udarea pomilor dupa plantare
cu cate 10 l apa nr.
16. 245 x 0,01 = 2,45
2,45
pomi
2,45 x 150000 = 439500 lei
Taierea vergii
mii
17. 4,75 x 2,08 =9,88 9,88
9,88 x 150000 = 1488000lei buc
Discuit in livada de 2 ori in
cursul vegetatiei
Suprafata lucrata mecanizat =
80% din suprafata cultivata =
18. 76096mp =7,6ha
ha 7,6
7,6 x 0,5 =3,8ha.a.n.
3,8 x 2mil = 7600000lei x 2 =
15200000lei
Prasit cu sapa intre pomi de 4
ori in timpul vegetatiei
Suprafata lucrata manual =
20% din suprafata cultivata = mii
19. 19024mp
29,6
mp
19 mii mp x 1,56 = 29,6Z.O
29,6 x 150000 = 4440000lei x
4 = 17760000 lei
Cultivatie totala de 2 ori in
timpul vegetatiei, cu CPU 4,2
pe suprafata de 7,6 ha
20. 7,6 ha x 0,35 = 2,66ha.a.n. x
ha 5,32
2 = 5,32 ha.a.n
5,32 x 2 mil = 10640000 lei
Taieri in verde
mii
21. 4,75 x 2,06 = 9,8 9,8
9,8 x 150000 =1470000lei pomi
Adunat in gramezi ramuri
rezultate in urma taierilor
22. 9,5 ha x 0,067 = 0,63 Z.O.
ha 0,63
0,63 x 150000 =94500 lei
Incarcat ramuri taiate din
gramezi, in remorca si
23. descarcat la 1 km t 3,18
2,5 t x 1,275 = 3,18
3,18 x 150000 = 478125 lei
24. Deschis/ inchis rigole pentru ha 22,8
irigatie de 3 ori, cu
CCPT+rarita, pe latimea de
2,8 m
20
9,5 ha x 0,4 =3,8 ha.a.n. x 3 =
11,4x 2 = 22,8
22,8 x 2mil =45600000lei
Irigat prin brazde de 3 ori
9,5ha x 3,32 =31,54 x 3 =
25. 94,6 Z.O.
ha 94,6
94,6x 150000 = 14193000lei
Protectie fitosanitara +
fertilizare foliara de 3 ori in
cursul vegetatiei + unul dupa
caderea frunzelor
Primavara:
Captadin 0,25% 11,8 kg
Talstar 0,04 % 1.9 kg
26. Vara (2 tratamente): Kg 58,35
Metoben 0,07% 3.3 kg x 2
Carbetox 0,3% 28.5 kg x 2
Dupa caderea frunzelor:
Turdacupral 0,2% 9.5 kg
TOTAL pesticide = 58.35 kg
58.35 x 100000 = 5835000lei
Fertilizant foliar:
Megafol 0,3% 14.25 l x 3
27. =42.75 litri
l 42,75
42.75 x 100000 = 4275000 lei
Necesar apa pentru
prepararea solutiilor
28. 4752 l x 4 tratamente = 19008
mii l 19
litri =19
Transportat apa pentru
preparat solutie la dist de 1-2
29. km cu RCU-4 t 1,71
19 t x 0,09=1,71
1,71 x 2mil.=3420000 lei
Pregatirea solutiei
30. 19 x 0,1=1,9 mii l 1,9
1,9 x 150000 = 285000 lei
Stropit cu vermorelul de 20l
31. 19 x 1,25 = 23,75 mii l 23,75
23,75 x 150000 = 3562500lei
NECESAR MATERIALE
Nr.
Materiale U.M. Cantitate
crt.
1. Material saditor buc 245
4. Pesticide kg 58.35
21
PAR
Taierea vergii
mii
17. 2,376 x 2,08 =4,94 4,94
4,94 x 150000 = 741000lei buc
Discuit in livada de 2 ori in
cursul vegetatiei
Suprafata lucrata mecanizat =
80% din suprafata cultivata =
18. 38048mp =3,8ha
ha
3,8 x 0,5 =1,9 ha.a.n. x 2 =
3,8
3,8 x 2mil = 7600000 lei
Prasit cu sapa intre pomi de 4
ori in timpul vegetatiei
Suprafata lucrata manual =
20% din suprafata cultivata mii
19. =9512mp
59,2
mp
9,5 mii mp x 1,56 = 14,8 x 4
= 59,2 Z.O.
59,2 x 150000 = 8880000lei
Cultivatie totala de 2 ori in
timpul vegetatiei, cu CPU 4,2
pe suprafata de 3,8 ha
20. 3,8 ha x 0,35 = 1,33ha.a.n. x
ha
2 = 2,66 ha.a.n
2,66 x 2 mil = 5320000 lei
Taieri in verde
2.376 x 2,06 = 4,8 mii
21. 4,8 x 150000 =720000 lei
4,8
pomi
23
Primavara :
Captadin 0,25% 6 kg
Talstar 0,04 % 0.95 kg
Vara:
Metoben 0,07%x2= 3.36 kg
Carbetox 0,3%x2=14.4 kg
Dupa caderea frunzelor:
Turdacupral 0,2% 4.8 kg
TOTAL pesticide = 29.5 kg
29.5 x 100000 = 2950000lei
Fertilizant foliar:
Megafol 0,3% 7.2 l x 2 =
27. 14.4 litri
l 14.4
14.4 x 100000 = 1440000lei
Necesar apa pentru
prepararea solutiilor
28. 2376 l x 3 tratamente = 7128
mii l 7.1
litri = 7.1t
Transportat apa pentru
preparat solutie la dist de 1-2
29. km cu RCU-4 t
7.1 t x 0,09= 0,6
0,6 x 2mil.=1200000 lei
Pregatirea solutiei
30. 7.1 x 0,1= 0,7 mii l 0,7
07 x 150000 =105000 lei
Stropit cu vermorelul de 20l
31. 7.1 x 1,25 =8.9 mii l 8.9
8.9x 150000 = 1335000lei
NECESAR MATERIALE
Nr.
Materiale U.M. Cantitate
crt.
1. Material saditor buc 122
3. Oleoekalux 1,5% l 36
4. Pesticide kg 29.5
24
CAPSUN
26
NECESAR MATERIALE
Nr.
Materiale U.M. Cantitate
crt.
1. Material saditor buc 1231
4. Pesticide kg 102
27
DEVIZ DE INTRETINERE ANUL II
PIERSIC
28
Udarea pomilor dupa plantare
cu cate 10 l apa nr.
16. 146 x 0,01 = 1,46
1,46
pomi
1,46 x 150000 = 219000 lei
Taieri de formare la piersic,
anul II mii
17. 4,752 x 2,22 = 10,5 Z.O.
10,5
pomi
10,5 x 150000 = 1575000lei
Taieri in verde
mii
18. 4,752 x 2,59 = 12,3 Z.O. 12,3
12,3 x 150000 = 1845000 lei pomi
Strangerea in gramezi a
ramurilor taiate (de 2 ori)
19. 9,5 ha x 1,25 = 11,9 Z.O. x 2 ha 23,8
= 23,8
23,8x 150000 = 3570000 lei
Incarcat ramuri taiate din
gramezi, in remorca si
descarcat la 1 km (de 2 ori)
20. 5 t x 1,275 = 6,37 Z.O. x 2 =
t 12,75
12,75
12,75 x 150000 = 1912500 lei
Discuit in livada de 2 ori in
cursul vegetatiei
Suprafata lucrata mecanizat =
80% din suprafata cultivata =
21. 76100mp =7,6ha
ha 7,6
7,6 x 0,5 =3,8 ha.a.n.
3,8 x 2mil = 7600000lei x 2 =
15200000lei
Prasit cu sapa intre pomi de 4
ori in timpul vegetatiei
Suprafata lucrata manual =
20% din suprafata cultivata = mii
22. 19024mp
29,6
mp
19 mii mp x 1,56 = 29,6Z.O
29,6 x 150000 = 4440000lei x
4 =17760000 lei
Cultivatie totala de 2 ori in
timpul vegetatiei, cu CPU 4,2
pe suprafata de 7,6 ha
23. 7,6 ha x 0,35 = 2,66ha.a.n. x
ha 5,32
2 = 5,32 ha.a.n
5,32 x 2 mil = 10640000 lei
Deschis/ inchis rigole pentru
irigatie de 3 ori, cu
CCPT+rarita, pe latimea de
24. 2,8 m ha 22,8
9,5 ha x 0,4 =3,8 ha.a.n. x 3 =
11,4 x 2 = 22,8
22,8 x 2mil =45600000lei
NECESAR MATERIALE
Nr.
Materiale U.M. Cantitate
crt.
1. Material saditor buc 146
4. Pesticide kg 124
5. Cropmax 0,3% l 77
PAR
NECESAR MATERIALE
Nr.
Materiale U.M. Cantitate
crt.
1. Material saditor buc 74
4. Pesticide kg 50
5. Cropmax 0,3% l 30
33
6. Intretinere par anul I 154,25 18,55 0,61
V. BIBLIOGRAFIE