Sunteți pe pagina 1din 13

Tehnologia de cultură la salată pentru căpățâni

Proiect realizat de Teleanu Liviu Ioan


An IV Grupa 3 ID
CUPRINS

Memoriu descriptiv.....................................................................................................................3
Realizarea principalelor lucrări.................................................................................................3
Condiții fizico-geografice............................................................................................................4
Importanța alimentară și economică.........................................................................................7
Originea și aria de răspândire....................................................................................................7
Caractere biologice......................................................................................................................7
Relațiile plantei cu factorii de vegetație cu implicații însemnate în tehnologia culturii........8
Deviz pregătire teren...................................................................................................................9
Listă materiale - pregătire teren................................................................................................10
Deviz – înființarea culturii..........................................................................................................10
Listă materiale – înființare cultură............................................................................................12
Bibliografie...................................................................................................................................13

2
Memoriu Descriptiv
-cu referire la obiectivul de amenajare, înființare și întreținere a unei culturi de
salată pentru căpățâni

Suprafața pe care se relizează cultura de salată în sere se află pe raza


localității Murfatlar, județul Constanța.
Ecoclimatul acestei zone se caracterizează printr-o cantitate mare de radiație
globală si de resurse heliotermince, în condițiile unor resurse hidrice scăzute )este
necesar irigare). Din punct de vedere geologic, litologia podgoriei se caracterizează
prin predominanța depozitelor de loess întrerupte de apariîia în forma insulară a
calcalelor cochilifere sarmatice. Loessul prezintă o textură lutoasă in partea central
si estică (localitatile Murfatlar, Poarta Albă, Nazarcea și Castelu).
Tipurile de sol, cea mai mare parte a platformei este acoperită cu soluri
balane, care sunt predominante în partea de vest și cea centrală a zonei si cu
cernoziomuri mai des întâlnite în partea de est.
Hidrografia, cultura se va inființa într-o zonă deficitară în aprovizionarea cu
apă. Rețeaua apelor de suprafață este rară și prezintă debite si scurgeri
semipermanente, datorită alimentării sarace din precipitații și din subteran,
infiltrației rapide în substratul litopedologic permeabil și evaporației puternice.
Apele freatice din aluviunile sensurilor și deluvio-coluvinuilor de pe versant sunt la
mică adâncime (2-5m), discontinue calitativ, iar cele de la baza loessurilor de pe
platouri sau din placa
Realizarea principalelor lucrări.
1.Lucrări de pregătire a terenului.
-desființarea culturii anterioare,
-nivelarea terenului,
-mobilizarea solului,
-fertilizarea de bază,
-arătura solului la adâncimea de 25-30 cm,
-mărunțirea solului,

3
-erbicidarea preemergentă si mobilizarea solului pentru încorporarea
erbicidului la adâncimea de 5-7 cm.
2. Lucrări de înființare și întreținere a culturii.
- semănat în ghivece Jiffy pot 33mm,
- udat răsaduri,
- plantat răsaduri,
- udat după plantare,
- combatere boli și dăunatori,
Aspecte finale și organizatorice
Producția de salată ce se va obține annual va fi valorificată pentru consum în
stare proaspătă pe zona orașului Constanța.

Condiții fizico-geografice.
Relieful.
Din punct de vedere geomorphologic teritoriul studiat se încadrează în
Podișul Sudic Dobrgoean, Valea Carasu. Relieful se caracterizează prin pnate mici
cuprinse între 3% și 5%. Este o regiune de platform ( platforma Dobrogeană joasă,
cu altitudine mică, 60-80m) ce pare sa fi o campie, dar dupa structura sa
morfologică este un podiș tipic. În urma extinderii în cuaternar a întregii regiuni,
paltforma a suferit pe de o parte o acțiune de eroziune, iar pe de altă parte o
acumulare a loessului peste straturile transgresive ale paltformei.
Aceste două acțiuni contradictorii au imprimat regiunii cele doua trăsături de
câmpie și de câmpie ondulată specific zonei.
Litologia depozotelor de suprafată.
Suportul parental al solurilor este dat de formațiuni reprezentate prin calcare
sarmartiene și cretatice și material parental sub fromă de loess în amestec cu
material humifer. Solul dominant este cernoziomul calcaric, proxicalclaric cu
textură mijlocie, vloumul edafic mare, dranj global bun.

4
Hifrografia și hidrogeologia.
Teritoriul studiat are un regim hidrografic deficitar, apele freatice nu intervin
în procesul de solificare fiind situate la adâncimi de peste 10m. Vecinătatea
canalului Dunăre-Marea Neagră face posibila irigarea teritoriului.
Clima
Regiunea în care este situate perimetrul studiat are o climă de stepa,
temperature lunii celei mai calde de vară peste 22 oC so cele mai mari precipitații
cad la începutul verii.
Temperatura medie multianuală pe zece ani este de 11.2oC, temperatura
medie lunară cea mai scazută este de -0.3oC și se inregistreză în luna ianuarie, cea
mai ridicată este de 22.2oC în luna iulie. Prima zi de brumă se înregistrează în
decada a doua a lunii aprilie. Masele de aer deplasate prin circulația atmosferică cu
cea mai mare precvența în direcția Nord (21.5%) și Vest (12.7%), precipitațiile
medii anuale pe zece ani sunt de 398 mm cu tendință de creștere.

Vegetația și fauna
Din asociațiile floristice mai întâlnim pe alocuri paius (Festuca sp.), pir
crestat (Agropyron cristatum), pelinița ( Artemisia pontica), alior (Euphorbia sp.).
Fauna din teritoriu este variabilă, astfel întâlnim diferite rozătoare ca
șoarecii, Popândăii și iepurii de camp.
Rozătoarele, prin galeriile pe care le fac prin sol contribuie la afânarea
și structurarea acestuia.

Influența antropică
Datorită lucrărilor de desfundare orizonturile sunt amestecate. Înevoluția și
manifestarea proceselor pedogenetice, o influență deosebită o are activitatea
omului. În majoritatea cazurilor omul a intervenit în scopul îmbunătățirii însușirilor
solului și creșterea fertilitații lui.

5
Solurile
O trăsătură caracteristică a solurilor din reginea Murfatlar este data de faptul
că acestea fiind desfundate, profilul lor este modificat din pricina adâncirii prea
mari a stratului defundat care adesea depășește grosimea orizontului de humus. De
aceea descrierea morfologică și caracterizarea fizico chimică a acestor soluri nu
poate fi generalizată.
Caracterizarea morfologică a profilului de sol este prezentată mai jos:
- Textura este mijlocie pe toată adâncimea profilului, respectiv lutoasă.
- Gradul de tasare este slab.
- Volumul edafic util este mare.
- Conținutul de carbonat de calciu este mijlociu pe toata adâncimea
profilului (1.94-12-24%).
- Reacția solului este slab alcalină (8.1-8.2).
- Conținutul de humus este mijlociu (2.14-2.65%).
- Indicele de azot (IN) este mijlociu pe primii 30cm (2.31-2.54) și slab
pe următorii 19 cm (2.05).
- Aprovizionarea cu fosfor mobil pe primii 18cm este foarte bună
(78ppm) și slab pe următorii 31cm (48-59 ppm).
- Starea de asigurare cu potasiu mobil în primii 30cm este foate bună
(224-248 ppm) și bun ape următorii 18cm (187 ppm).
- Solul nu este afectat de salinizare (80.82-88.15 mh/100g sol).
- Indicele puetrii clorozante este mijlociu pe primii 30 cm (2.31-2.54) și
slab pe următorii 19cm (2.05).
- Conținutul de carbonat de calciu activ este mijlociu pe adâncimile
0.18 cm și 30-49 cm (6.87%) și mare pe adâncimea 18-30 cm
(8.12%).
- Conținutul de fier este mic pe primii 49 cm (77.25 – 93,62 ppm).
- Indicele puterii clorozante (IPC) este foarte mjlociu pe primii 49 cm
(9.26-11.51).

Importanța alimentară și economică.


Se cultivă pentru producția de căpățâni formate din frunze verzi, care se
consumă în stare crudă sau preparată. Prezintă importanță alimentară ridicată, în

6
special datorită conținutului în vitamine și săruri minerale, care sunt asimilate în
cea mai mare parte de către organismul uman.
Caracterizându-se printr-o perioadă de vegetație scurtă, cu ritm rapid e
creștere și rezistență la temperaturi scăzute, salata pentru căpățâni se cultivă în
teren neprotejat, în cadrul culturilor succesive și asociate, mai ales primăvara și
toamna. De la începutul iernii până primăvara se cultivă în sere și răsădnițe. Din
motivele menționate eficiența economică a culturii este ridicată.

Originea și aria de răspândire


Provine din Lactuca scariola L., care se întâlnește în flora spontană din
sudul Europeim nordul Africii și sud-vestul Asiei. Este o plantă veche în cultură. A
fost cultivată în Egipt, Grecia și Roma, încă din antichitate. În țările din Europa de
vest și est s-a răspândit în cultură din secolul al XVI-lea.
La noi în tară se cultivă în toate județele, în sistemul culturilor succesive și
asociate. La această cultură se urmărește realizarea concentrării producției și
specializarea unităților cultivatoare, creearea și extinderea în prducție a soiurilor și
hibrizilor cu un potențial productiv ridicat, cu rezistență sporită la ger, secetă și la
atacul bolilor și al dăunatorilor, pretabile la cultivarea în condiții de mecanziare
totală a lucărilor cu flux tehnologic.

Caractere biologice
Salata este plantă erbacee, anuală. Sistemul radicular are în sol repartizare
superficială, mai cu seamă în culturile înființate prin plantarea răsadului, dar cu un
ritm rapid de creștere și o mare capacitate de refacere.
La suprafața solului formează inițial o rozetă de frunze, scurt pețiolate ale
căror formă, mărime și culoare, depind de soi și de tehnologia de cultură aplicată.
Pe măsură ce rozeta crește, frunzele încep să se suprapună formând o căpățână, cu
o forma și grad de compactare diferit, în funcție de soi.
Tulpina floriferă, înaltă de 60-120 cm, are la noduri frunze întregi, sesile,
amplexicaule. Este ramificată, pe fiecare ramificație se află cate o inflorescență cu
flori hermafordite de culoare galbenă, care se deschid de obicei în două reprize,
motiv pentru care, formarea și maturizarea semințelor, nu este uniformă.

7
Fructele sunt achene mici, de formă alungită, colorate diferit, au o singură
sămânță. Sunt prevăzute cu dungi longitudinale și au perișori îm vârf.

Relațiile plantei cu factorii de vegetație cu implicații însemnate în


tehnologia culturii.
Temperaturile minime de germinare sunt de 2-3 oC și întrucâtunele soiuri
rezistă bine la temperaturi scăzute, ele se pot insămânța din toamna sau primăvara
timpuriu. Temperaturile optime de germinare sunt cuprinse între 15-20 oC. În faza
de rozetă cu 5-6 frunze, platele rezistă la -5, -6 oC, dar în fazele de formare a
căpățânii si de formare a tulpinilor florifere, temperaturile de -2, -3 oC devin
dăunătoare. Temperaturile optime în perioada de rozetă de frunze și până la
formarea deplină a căpățânilor variază în funcție de regimul de lumină, între 7-14
o
C iarna și între 15-22 oC vara. Pentru creșterea tulpinilor florifere, a
inflorescențelor, florilo, precum și pentru polenizare, temperaturile optime sunt de
20-22 oC.
Este o plată de zi lungă, pretențioasă la lumină, dar care se pretează la
cultura asociată, cu condiția ca aceasta să nu fie umbrită. Dacă se seamănă
primăvara târziu sau în condițiile unor regimuri necorespunzătoare de hrană și
umiditate, la plante pot să apară tulpini florifere, înainte de formarea normală a
căpățânilor.
Face parte din grupa plantelor legumicole pretențioase față de regimul de
umiditate, în sepcial în fazele de răsărire, de formare a rozetei de frunze și a
căpățânilor și în perioada înfloririi. Excesul de umiditate însă este dăunător și
provoacă putrezirea plantelor.
Prezintă pretenții mari fată de sol. Datorită acestui fapt, trebuie cultivată pe
soluri cu structură bună, cu un conținut ridicat de substanțe nutritive, ușor
accesibile plantelor și cu pH 6-6,5.

8
Deviz pregătire teren
Nr. Denumirea lucrării u.m Material Manoperă Utilaj Transport
Crt.
1 Defrișat cultură Ha 0,2
anterioară prin smulgere, Zo 0,8
0,25ha/om/zi
2 Mobilizare a solului la Ha 0,2
adâncimea de 10-12cm H.a.n 0,52
cu motosapa 0,2Ha x ct
2,6
3 Nivelarea de exploatare Ha 0,2
a terenului manual 0,08 Zo 2,88
Ha/zi/om
4 Necesar îngrășământ Kg 32
NPK16:16:16 160Kg/Ha
5 Aplicat îngrășământ Ha 0,2
manual 0,2Ha Zo 0,34
/0,58Ha/zi/om
6 Dezinfecția solului cu Kg 80
35 zile înainte de Ha 0,2
înființarea culturii, Zo 0,25
Basamid forte 400
Kg/Ha
0,2Ha x0,8Ha/zi/om
7 Desfundarea solului la Ha 0,2
adâncimea de 28-30 cm H.a.n 0,24
cu tractor de seră.
0.2 Ha x 1,17
8 Mărunțirea solului cu Ha 0,2
motosapă 0,2Ha x 3,2 H.a.n 0,65
9 Erbicidat manual 0,2Ha Ha 0,2
x 0,3Ha/om/zi Zo 0,66
Dual 1l/ha L 0,2
0,2Ha x 1l/Ha

9
10 Încorporat erbicidul la Ha 0,2
adâncimea de 5-7 cm H.a.n 0,65
0,2ha x 3,2
Tota Zo 4,93 2,06
l H.a.n

Listă materiale - pregătire teren


Nr. Denumirea materialului u.m Cantitate
Crt.
1 Îngrășământ NPK 16:16:16 Kg 32
2 Basamid Forte Kg 80
3 Dual l 0,2

Deviz – înființarea culturii

Nr. Denumire lucrare u.m Materia Manoperă Utilaj Transport


Crt. l
1 Necesar răsaduri +10%
rezervă.
Distanța de plantare
30/20 cm, 17
plante/mp
2000mp x 17
plante/mp=34000 Mii 37,4
x10%+34000=37,4mii Mii 37,4
Ghivece Jiffy Pot
Sămânță – soiul Oleole
2 Pregătit ghivece Mii 37,4
37,4 mii / 3 mii/zi Zo 12,45
3 Semănat în lădițe pe Mp 30
rând / distanța între Zo 1,5
rânduri 8cm,între
semințe 1 cm= 1250
plante/mp
37,4mii/1,25mii = 30
mp
30mp/20mp/om/zi
10
4 Udat răsad cu Miimp 0,09
stropitoare de 3 ori, Zo 0,45
0,09mii mp/0,2mii mp
5 Stropit răsad până la Mii 0,03
repicat, 0,03mii mp/2,5 Zo 0,012
mii/mp/zo ml 5
Previcur 1,5l/ha
1,5l/ha /10000mp x
30mp=5ml
6 Repicat răsad în Mii 37,4
ghivece Zo 17
37,4 mii / 2,2
mii/zi/om
7 Marcat terenul pentru
plantare, distanța de Mii/m 6,80
plantare 30/20 cm, l 2,27
34000mii Zo
plante/5plante/ml=
6880ml/
3mii/ml/zi/om
8 Făcut cuiburi pentru Mii 34
plantat Zo 14,17
34 mii / 2,4/zi/om
9 Transport răsad cu Mii 34
targa la locul de Zo 4,17
plantare
34mii/8,15mii/zi/om
10 Plantat răsaduri în Mii 34
ghivece 34mii / Zo 17
2mii/zi/om
11 Udarea plantelor de 3 Ha 0,6
ori Zo 0,3
0,6Ha / 2ha/zi/om
12 Înlocuit plante pierite Ha 0,2
10% Zo 0,1
2Ha/zi/om
13 Prășit manual Mp 2000
2000mp/600mp/zi/om Zi 0,33
14 Combatere boli și

11
dăunători
1.Dithane M45 0,2% Kg 0,4
mană
2.Ridomil 3kg/ha Kg 0,6
Putregai cenusiu:
Chorus 0,5kg/ha Kg 0,1
Karate zeon 0,25l/ha l 0,05
Pentru conbaterea
musculiței albe de seră
15 Pregătit soluție și Mii l 0,2
alimentat 500l/ha x2 Zo 0,09
tratamente = 1000 l/ha
0,2ha x 1000 l/ha =
200l
0,2 mii l/ 10,8mii
l/zi/om
16 Stropit cu vermorelul Ha 0,2
0,2 ha / 0,3ha/zi/om Zo 0,67
17 Recoltat salată Mii 34
capățână Zo 56,67
34mii / 0,6mii/zi/om
18 Transport paletizat a T 10,2
produselor până la 0,5 T/km 2,27
km
34000buc x 0,3kg/buc
10200kg =10,2 to /4,5t
19 Sortat și ambalat salată T 10,2
10,2t/ 0,5t/zi/om zo 20,4
Tota 154,38 2,27
l

Listă materiale – înființare cultură


Nr. Denumire material u.m Cantitate
Crt
.
1 Ghivece Jiffy Pot Buc 37400
2 Sămânță salata Oleole Buc 37400
3 Previcur Ml 5

12
4 Dithane M45 Kg 0,4
5 Ridomil Gold MZ Kg 0,6
6 Karate Zeon l 0,05

Bibliografie
H. Butnariu, D.Indrea, C.Petrescu, P.Savițchi și colab – Legumicultură.
Cursurile de pe http://curs.horticultura-bucuresti.ro/

13

S-ar putea să vă placă și