Determinari pentru soiul Chardonnay clon…..

I.Descrierea plantatiei
Pentru determinari am ales soiul Chardonnay , clon ….. , altoit pe portaltoiul SO4 ,
infintarea plantatiei s-a realizat in anul 2011, in localitatea Murfatlar. Distantele de plantare sunt
de 2.2 metri intre randuri , cu o distanta intre plante pe rand de 1.1 metri, care determina un
numar de 4132 butuci plantati pe hectar. Forma de conducere este una semi-inalta.
II.Date climatice pe perioada realizarii studiului
Temperatura joaca un rol important in dezvoltarea plantei, aceasta permite desfasurarea
proceselor biologice. Temperatura aerului determina calitatea si calitatea productiei la vita-de-
vie, aria de raspandire a culturii si totodata determiana declansarea si buna desfasurarea a
fenofazelor de vegetatie.
Vita de vie este o planta pretentioasa fata de caldura, ea se cultiva in zone cu temperatura medie
de 9°C, la temperaturi mai mari de 10°C se pot obtine produse viti-vinicole de calitate superioara
(Țârdea şi Dejeu, 1995).
In perioada realizarii experimentului (2018-2019), temperaturile medii corespunzatoare
fenofazelor de crestere si fructificare au fost de 21.21 ºC in luna iulie; 23.61 ºC in luna august si
24.46 ºC in luna septembrie a anului 2018. In anul 2019 s-au inregistrat temperaturi mai ridicate
doar in luna iulie 24.35 ºC , iar temperaturi usor scazute in august si septembrie au fost
inregistrate temperature medii de 25.38 ºC, respective 19.56 ºC.
Urmarid conditiile climatice ale aniilor 2018-2019 (tablele 1.1 , 1.2 , 1.3, 1.4) se poate observa
ca temperatura minima lunara din ambii ani a fost de ……….. Cele mai scazute temperaturi din
cei doi ani s-au inregistrat in lunile:
…………….
Temperatura maxima din cei doi ani de studiu s-a inregistrat in luna august a ambilor ani, cu
valori apropiate de 31.31 ºC in 2018, respective 31.61 ºC in 2019.
Temperatura aerului – medii lunare (°C), Murfatlar
Tabel 1.1
An I II II IV V VI VII VII IX X XI XII Media
2018 2.43 2.43 4.53 13.84 19.22 22.98 23.43 24.42 21.4 15.06 6.74 0.8 13.1
2019 1.20 4 9.01 10.45 18.19 23.89 24.11 24.46 20.14 14.82 12.04 5.56 13.98
Media 1.81 3.21 6.77 12.14 14.83 23.43 23.77 24.44 20.77 14.94 9.39 3.18 13.54
2018-
2019

Temperatura maxima lunara(°C), Murfatlar

Tabel 1.2
An I II III IV V VI VII VII IX X XI XII Media
2018 5.87 6.14 9.09 20.53 26.06 28.36 28.87 31.32 25.5 21.29 9.23 3.61 17.98
2019 4.70 8.53 15.38 16 23.22 30.06 31.06 31.61 26.33 19.90 15.96 9.67 19.36
Media 5.28 7.33 12.23 18.26 24.64 29.21 29.96 31.46 25.91 20.14 12.59 6.64 18,63
2018-
2019

Temperatura minima lunara (°C), Murfatlar

Tabel 1.3
An I II III IV V VI VII VII IX X XI XII Media
2018 -1.80 -1.28 -0.03 7.16 12.38 17.6 18 17.53 17.3 8.83 4.26 -2 8.16
2019 -2.29 -0.53 2.65 4.90 13.16 17.73 17.16 17.32 13.96 9.74 8.13 1.45 8.61
Media 2.04 0.9 1.30 6.03 12.77 17.66 17.58 17.42 15.63 9.28 6.19 -0.275 8.38
2019-
2019

Precipitatii lunare (mm), Murfatlar

Tabel 1.4
An I II II IV V VI VII VII IX X XI XII Suma
2018 24 33 40 0 26 109 188 30 2 5 41 20 515
2019 30 4 10 53 58 66 31 15 31 60 16 27 401
Suma 54 37 50 53 84 175 219 45 33 65 57 47 916
2018-
2019
III .Determinarea viabilitatii ochiilor de iarna
 Metoda de lucru:
Deoarece prin lastarii porniti din ochiul de iarna cresterea se reia de la an la an este
necesar sa sa cunoasca inainte de taiere , de obicei primavera numarul de ochi viabili ,
acest studio se aplica in deosebi plantatiilor neprotejate sau semiprotejate .
Pierderile de ochi pot aparea datoria unei multitudini de factori , cum ar fi :
o Temperaturilor foarte scazute din timpul iernii de sub pragul de -15° C, in functie
de soi si de perioadele cand survin , acestea sunt daunatoare vitei de vie , in
principal sunt afectati ochii , in cele din urma fiind atacat mugurul principal care
se adaposteste in acestia , de cele mai multe ori poarta rudiment de inflorescenta.

o Temperaturilor ridicate si a excesului de apa din stratul de sol, in randul viilor

“ingropate” , astfel pierderea ochilor se datoreaza efectului de asfixiere
(“clocire”).

Pentru a evita pierderile de ochi , acestea conducand direct la scaderea productiei , in

fiecare an , inainte de stabilirea taierii se controleaza stare de viabilitate a ochilor ,
luandu-se in cotinuare o serie de masuri. Pierderile de ochi sunt exprimate procentual ,
acest procent urmand a fi compensat pentru a nu influenta negativ productia.

Metodele de determinare a viabilitatii ochilor de iarna sunt :

 Metoda de fortare a pornirii ochilor .
 Metoda de sectionare longitudinala a ochilor de iarna .

 Modul de lucru:

Variantele vor avea cate 5 butuci fiecare , in total analizand un numar total de 20 butuci.
In data de 15.03.2019 s-a recoltat de la fiecare butuc cate o coarda de 12 ochi pentru a
determina viabilitatile acestora. Ele au fost asezate intr-un vas cu apa calduta , intr-o
camera de asemenea incalzita cu o temperatura de aproximativ 25° C timp de 3 zile .
Dupa aceste 3 zile s-au determiant viabilitatile ochilor dupa cum urmeaza :

Ochii viabili sunt notati in table cu + , iar cei pieriti sunt notati cu - .
Determinarea viabilitatii ochilor de iarna, la soiul Chardonnay, pentru incarcatura de
12 ochi/butuc
 Tabel 2.1
Nr. Pozitia ochiilor pe coarda Total ochi
Coarda. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. Analizat Viabili Pieirti
i
1. + + + + - + + + + + + + 12 11 1
2. + - + + + + + + - + + + 12 10 2
3. + + + + + - + + + + + + 12 11 1
4. + + + + + + - + + + + + 12 11 1
5. - + + + + + + + + + + - 12 10 2
Total ochi analizati (buc.) 60
Total ochi viabili (buc.) 53
Total ochi pieriti (buc.) 7
% ochi pieriti 11.67

Determinarea viabilitatii ochilor de iarna, la soiul Chardonnay, pentru incarcatura de

22 ochi/butuc
Tabel 2.2
Nr. Pozitia ochiilor pe coarda Total ochi
Coarda. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. Analizat Viabili Pieirti
i
1. + + + + + + + + + + + + 12 12 0
2. + + - - + + + + + + + + 12 10 2
3. + + + + - - + + + + + + 12 10 0
4. + + + + + - + + + + + + 12 11 1
5. + + - + + + + + + + + - 12 11 1
Total ochi analizati (buc.) 60
Total ochi viabili (buc.) 54
Total ochi pieriti (buc.) 6
% ochi pieriti 10
Determinarea viabilitatii ochilor de iarna, la soiul Chardonnay, pentru incarcatura de
30 ochi/butuc
Tabel 2.3

Nr. Pozitia ochiilor pe coarda Total ochi

Coarda. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. Analizat Viabili Pieirti
i
1. + + + + - + + + + + + - 12 10 2
2. + + + + + + + + + + + + 12 12 0
3. + + - + + + + + + + + + 12 11 1
 4. + + + - - + + + + + + + 12 10 2
5. + + + + - + + + - - + - 12 9 3
Total ochi analizati (buc.) 60
Total ochi viabili (buc.) 52
Total ochi pieriti (buc.) 8
% ochi pieriti 13.33

Determinarea viabilitatii ochilor de iarna, la soiul Chardonnay, pentru incarcatura de

42 ochi/butuc
Tabel 2.4
Nr. Pozitia ochiilor pe coarda Total ochi
Coarda. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. 12. Analizat Viabili Pieirti
i
1. + + + + + + + - + + + + 12 11 1
2. + + + + + + + + + + + + 12 12 0
3. + + + + + + - - + + + + 12 10 2
4. - + + + + + + + + + - + 12 10 2
5. + + + + + + + + + + + - 12 11 1
Total ochi analizati (buc.) 60
Total ochi viabili (buc.) 54
Total ochi pieriti (buc.) 6
% ochi pieriti 10

In urma testarii viabilitatii ochilor s-a constatat ca pierderile de ochi sunt sub 20% , din aceasta
cauza nu este nevoie sa se suplimenteze incarcatura de ochi pe butuc , ca atare s-a trecut la
executarea lucrarii de taiat via astfel :
Varianta V1 – 12 ochi, alcatuita din o coarda de 10 ochi fiecare si un cep de 2 ochi fiecare.
Varianta V2 – 22 ochi, alcatuita din doua corzi de 8 ochi fiecare si 2 cepi de 3 ochi fiecare.
Varianta V3 – 30 ochi, alcatuita din 3 corzi de cate 8 ochi fiecare si 2 cepi de 3 ochi fiecare.
Varianta V4 – 42 ochi, alcatuita din 3 corzi de cate 12 ochi fiecare si 3 cepi de cate 2 ochi
fiecare.

IV. Fenofazele vitei de vie

Tabel 3
Den. Fenofaza V1 -12 ochi V2-22 ochi V3-30 ochi V4-42 ochi
 Plans via 28.03.2019 28.03.2019 28.03.2019 28.03.2019

Dezmugurit 12.04.2019 12.04.2019 12.04.2019 12.04.2019

Cresterea 20.04.2019 20.04.2019 20.04.2019 20.04.2019

lastarilor
Inflorit via 01.06.2019 01.06.2019 01.06.2019 01.06.2019

Cresterea 10.06.2019 10.06.2019 10.06.2019 10.06.2019

boabelor
Cresterea 09.06.2018 09.06.2018 09.06.2018 09.06.2018
bobaelor
Parga 25.07.2019 25.07.2019 25.07.2019 25.07.2019

Maturarea 21.08.2019 21.08.2019 21.08.2019 21.08.2019

strugurilor

V.Coeficientii de fertilitate si a indicilor de productivitate pe fiecare butuc in parte .

Formulele folosite pentru fiecare coefficient in parte sunt urmatoarele:
nr . de inflorescente /butuc
coeficient de fertilitate relativ=
nr . total de lastari
nr .de inflorescente/butuc
coeficientul de fertilitate absolut=
nr de lastari fertili
indicele de productivitate absolut=cfa∗greutate medie strugure
indicele de productivitate relativ=cfr∗greutate medie strugure

Varianta 1 - 12 ochi/butuc
Tabel 4.1
Butu Nr. De Nr. Nr. CFA CFR Greutate IPA IPR
c inflorescent Total de medie
e de lastar strugure
lastari i
/butuc
fertili
1 19 14 12 1.583 1.3571 164 259.6666 222.5714
 3
2 17 11 11 1.545 1.5454 182 281.2727 281.2727
4
3 18 12 12 1.5 1.5 171 256.5 256.5
4 16 11 9 1.777 1.4545 171 304 248.7272
7
5 17 12 10 1.7 1.4166 282 479.4 399.5

Varianta 2 - 22 ochi/butuc
Tabel 4.2
Butuc Nr. De Nr. Nr. CFA CFR Greutate IPA IPR
inflorescent Total de medie
e de lastar strugure
lastari i
/butuc
fertili
1 27 23 19 1.421 1.1739 144 204.6316 169.0435
1
2 28 21 20 1.400 1.3333 141 197.4000 188.0000
0
3 26 20 18 1.444 1.3000 148 213.7778 192.4000
4
4 27 21 20 1.350 1.2857 144 194.4000 185.1429
0
5 28 20 19 1.473 1.4000 145 213.6842 203.0000
7
 Varianta 3 – 30 ochi/butuc
Tabel 4.3
Butuc Nr. De Nr. Nr. de CFA CFR Greutate IPA IPR
inflorescen Total de lastari medie
e lastari fertili strugure
/butuc
1 32 30 24 1.3333 1.066 135 180.000 144.0000
7 0
2 33 29 24 1.3750 1.137 135 185.625 153.6207
9 0
3 33 27 22 1.5000 1.222 133 199.500 162.5556
2 0
4 32 27 23 1.3913 1.185 134 186.434 158.8148
2 8
5 33 26 24 1.3750 1.269 136 187.000 172.6154
2 0

Varianta 4 – 42 ochi/butuc
Tabel 4.4
Butu Nr. De Nr. Nr. de CFA CFR Greutate IPA IPR
c inflorescent Total de lastari medie
e lastari fertili strugure
/butuc
1 39 35 30 1.3000 1.1143 116 150.8000 129.2571
2 37 34 29 1.2759 1.0882 116 148.0000 126.2353
3 38 34 28 1.3571 1.1176 115 156.0714 128.5294
4 37 33 29 1.2759 1.1212 115 146.7241 128.9394
5 38 32 27 1.4074 1.1875 114 160.4444 135.3750

VI. Lucrari in verde efectuate

Pe data de 05.05.2019 a vut loc plivitul lastarilor de la baza butucului si cei de pe semitulpina,
lucrarea s-a repetat in data de 10.06.2019.
Dirijatul s-a efectuat in doua perioade, prima a fost dupa perioada de inflorit pe data de
12.06.2019 si al doilea pe data de 27.06.2019.
Desfrunzitul partial s-a efectuat decat pe partea umbrita a randului, partea expusa mai putin la
soare ca durata si intensitate, parteaunde soarele actioneaza in primele ore ale zilei de dimineata
de cand rasare soarele pana la orele 11:00-12:00.
VII.Tratamente fitosanitare applicate in perioada de vegetatie 01.04.2019-06.09.2019
Tabel 5
Den. fenofaza T1 T2 T3 T4
Lastar 5cm 20.V.2019 Vertimec /////////////////////////// ///////////////////////////
Kumulus
3kg/ha 1l/ha ////////////////////////// //////////////////////////
Lastar 10-12 Dithane 45 Kumulus Cropmax 1 l/ha ///////////////////////////
cm 2kg/ha 3kg/ha //////////////////////////

Lastar de 20 - Folpan Kumulus /////////////////////////// ///////////////////////////

25 cm 1,5kg/ha 3kg/ha ////////////////////////// //////////////////////////
Inainte de Mikal 3kg/ha Sercadis 0,15 Coragen ///////////////////////////
inflorit l/ha 0,18 l/ha //////////////////////////
Dupa inflorit Ridomil Gold Kusabi Delfan 1 l/ha Cantus 1kg/ha
MZ 2,5kg/ha 0,25 l/ha
In fenofaza Pergado F Vivando Kumulus 3kg/ha ///////////////////////////
bob de mazare 2,5kg/ha 0,25kg/ha //////////////////////////
Inainte de Acrobat 2kg/ha Talendo Affirm 1,5kg/ha Teldor 1 l/ha
compactarea 0,225 l/ha
ciorchinilor Kumulus
3kg/ha
La intrarea in Champion Kumulus /////////////////////////// ///////////////////////////
parga 3kg/ha 3kg/ha ////////////////////////// //////////////////////////
Inainte de Zeama Kumulus Cantus 1,2kg/ha Coragen 0,18
recoltat bordeleaza 3kg/ha l/ha
5kg/ha
VIII. Recoltatul strugurilor si determinarea calitatii recoltei in data de 06.09.2019.

Determinarea productiei de struguri:

Varianta 1
Butuc Nr. de struguri Cantitate (kg) Cantitate/strugure(grame)
1 19 3.125 164
2 17 3.090 182
3 18 3.075 171
4 16 2.735 171
5 17 2.185 166

Varianta 2
Butuc Nr. de struguri Cantitate (kg) Cantitate/strugure(grame)
1 27 3.875 144
2 28 3.950 141
3 26 3.850 148
4 27 3.890 144
5 28 4.050 145

Varianta 3
Butuc Nr. de struguri Cantitate (kg) Cantitate/strugure(grame)
1 32 4.325 135
2 33 4.450 135
3 33 4.375 133
4 32 4.280 134
 5 33 4.480 136

Varianta 4
Butuc Nr. de struguri Cantitate (kg) Cantitate/strugure(grame)
1 39 4.520 116
2 37 4.300 116
3 38 4.380 115
4 37 4.250 115
5 38 4.350 114

Determinarea greutatii a 100 de boabe

Se aleg opt struguri pentru fiecare varianta in parte si se efectueaza 3 repetitii a masuratorilor.

Varianta 1
Repetitii Greutate Greutate Greutate Nr. boabe Greutate Greutate
struguri rahis boabe bob 100 boabe
(grame) (grame) (grame) (grame) (grame)
R1 1368 60 1308 930 1.406 140.60
R2 1392 62 1330 945 1.407 140.70
R3 1387 63 1324 914 1.449 144.90
Varianta 2
Repetitii Greutate Greutate Greutate Nr. boabe Greutate Greutate
struguri rahis boabe bob 100 boabe
(grame) (grame) (grame) (grame) (grame)
R1 1160 58 1102 815 1.352 135.20
R2 1145 57 1088 807 1.348 134.80
R3 1205 59 1146 812 1.411 141.10

Varianta 3
Repetitii Greutate Greutate Greutate Nr. boabe Greutate Greutate
struguri rahis boabe bob 100 boabe
(grame) (grame) (grame) (grame) (grame)
R1 1090 54 1036 865 1.197 119.70
R2 1067 53 1014 851 1.191 119.10
R3 1085 55 1030 872 1.181 118.10

Varianta 4
Repetitii Greutate Greutate Greutate Nr. boabe Greutate Greutate
struguri rahis boabe bob 100 boabe
(grame) (grame) (grame) (grame) (grame)
R1 935 51 884 871 1.015 101.50
R2 920 50 870 868 1.002 100.20
R3 927 53 874 859 1.017 101.70

Determinarea concentratiei de zaharuri - refractometrie

Varianta 1
Nr. Butuc Cantitate zahar (g/l) Procent zahar(%)
1 237 23.60
 2 234 23.31
3 232 23.11
4 241 24.01
5 238 23.71

Varianta 2
Nr. Butuc Cantitate zahar (g/l) Procent zahar(%)
1 229 22.81
2 231 23.01
3 227 22.61
4 228 22.71
5 226 22.51

Varianta 3
Nr. Butuc Cantitate zahar (g/l) Procent zahar(%)
1 224 22.31
2 225 22.40
3 221 22.01
4 226 22.51
5 224 22.31

Varianta 4
Nr. Butuc Cantitate zahar (g/l) Procent zahar(%)
1 219 21.81
2 221 22.01
3 223 22.21
 4 220 21.91
5 219 21.81

Determinarea zaharului din must s-a facut cu ajutorul refractometrului Brix. S-a pus must din
fiecare proba pe prisma aparatului si s-a facut citirea in Brix (unitate de masurare a continutului
de de zaharuri dintr-o solutie apoasa se presucrteaza % Brix) iar transformarea s-a facut cu
ajutorul unui table de transformare in grame zaharuri per litru (1 Brix = 10.04 g/l la 20 °C).

Valori ale zaharurilor din boabele folosite la determinarea greutatii a 100 de boabe:
Varianta 1 : 238 grame/litru.
Varianta 2: 230 grame/litru.
Varianta 3 : 225 grame/litru.
Varianta 4: 219 grame/litru.

Determinarea aciditatii mustului

Pentru aceasta s-a determinat aciditatea totala a mustului care este data de suma functiilor acide
ale acizilor liberi si semilegati care se pot titra cand ph-ul se adduce la o valoare de sapte (neutra)
prin adugarea unei solutii alcaline tritate. In aciditatea totala nu se include dioxidul de carbon si
dioxidul se sulf liber si combinat.
Aciditatea totala reprezinta suma dintre aciditatea fixa (nevolatila) si aciditatea volatila. La must
aciditatea este data de acizi organici nevolatili (acid tartric, malic, citric, oxalic). Aciditatea totala
se determina pentru:
-urmarirea evolutiei maturarii strugurilor .
-caracterizarea tehnologica a soiurilor de vita.
-corectarea aciditatii scazute.
-aprecierea calitatii vinului.
Pentru determinarea aciditatii s-a folosit metoda tritrimerica cu albastru de bromtimol ca
indicator. Metoda consta in tritrarea (neutralizarea acizilor) probei de must cu o solutie de
hidroxid de sodiu de normalitate si factor cunoscut in prezenta albastrului de brmtimol ca
indicator dupa determinarea prealabila a dioxidului de carbon. La aceasta metoda punctul de
neutralizare este indicat prin modificarea culorii indicatorului de la galben-portocaliu in mediu
acid la verde-albastrui in mediu neutru(pH=7).
Intr-un balon cotat de 1000 cm3 se introduce:
-4 grame albastru de bromtimol.
-200 cm3 alcool etilic neutru de 96% vol.
Dupa dizolvare se adauga 200cm3 apa distilata lipsita de CO2.
Se neutralizeaza cu NAOH solutie 0,1N pana la obtinerea unei culori albastru-verzui. Se agita
continutul si se completeaza cu apa distilata pana la semn.
Mod de lucru:
Intr-o butelie incolora goala de circa 250 cm 3 se introduce aproximativ 50 ml de must analizat,
dupa care aceasta se ataseaza la o trompa de apa prin intermediul fiolei de vid. Se agit proba si se
cantareste, dupa aceea se fierbe 1-2 minute pentru decantare.
Intr-un pahar conic din sticla incolora de 100 cm3 se introduc:
-25 ml apa fiarta si racita.
-1 ml solutie albastru de brotimol.
-10 ml din proba de must decarbonizata.
Se neutralizeaza cu solutie de NaOH 0,1 N pana la obtinerea unei culori verde-albastruie. Se
adauga 5ml de solutie tampon cu Ph=7 si se agita, dupa se lasa in stare de repaus.
Intr-un pahar conic de 100ml se introduce urmatoarele:
-25 ml apa fiarta si racita (lipsita de CO2).
-1 ml solutie albastru bromtimol.
-10 ml must pregatit pt analiza.
Se agita si se adauga dintr-o biureta picatura cu picatura solutie de NaOH 0,1 N pana cand se
obtine o coloratie cu cea e etalonului de culoare verde-albastrui.
Fie n nr. De ml de NaOH 0,1 N adaugati la titrare. Durata unei titrari nu trebuie sa depaseasca 5
minute.
Varianta Determinare 1 (g/l) Determinare 2 (g/l)
V1 5.8 5.7
V2 5.7 5.7
 V3 5.6 5.8
V4 5.9 5.8

Aciditatea totala a fost calculate in acid sulfuric g/l. Aceasta transformare s-a realizat ci ajutorul
formulei:
V∗0.0049∗1000
Aciditateatotala=
10
In care:
V- volumul solutiei de NaOH 0,1N utilizat la titrare in ml.
0,0049-cantitatea de acid sulfuric care corespunde unui ml de NaOH 0,1N in grame.