Iedera alba

Specie de arbust târâtor sau agatator, cu frunze verzi stralucitoare si cu flori mic
i, galbene-verzui, adesea cultivat ca planta decorativa (Hedera helix).Iedera al
ba = arbust cu tulpina întinsa pe pamânt, cu frunze pieloase si cu flori albe-galbui
, aglomerate în capitule (Daphne blagayana)
IEDERA ALBA - DAPHNE BLAGAYANA
Planta este un arbust pitic cu inaltimea de 15 - 35 cm. Tulpinile sunt taratoare
sau erecte, ramurile au frunze numai in varf. Frunzele sunt alungit - eliptice
sau ovate, stralucitoare. Florile sunt adunate intr-o inflorescenta (capitul) de
marimea unui pumn si sunt de culoare alba - galbuie. Infloreste in aprilie-mai.
Vegeteaza in luminisurile unor paduri de foioase sau conifere, pe povarnisuri p
ietroase si pe barnele stancoase din regiunea montana si subalpina a muntilor Bu
cegi, Ciucas, Bihor, Mehedinti si Cozia. Popular i se mai spune: blagaiana, floa
re de Sf. Ana, ghiocei de Postavar. Este o planta monument al naturii si este oc
rotita prin lege

Bulbuci de Munte
Perioada de înflorire a bulbucilor de munte este mai -iunie.Trollius europaeus (bu
lbucii de munte) Poiana Ponor, cresc în zone reci si umede, semnalati în Poiana Pono
r, Poiana Florilor
Bulbuci de munte.
Trollius europaeus Fam. Ranunculaceae.
Denumiri populare: balbor, belbor, bâlbor, bulbucei, calce, calcea calului, capra
nemteasca, gloanta, leusteanul broastei, mar auriu, ochiul boului, placintele, s
alci.
Descriere: planta erbacee, perena, spontana, întâlnita în livezi, tufisuri, etc, din e
tajul subalpin al Carpatilor. Este ocrotita de lege. Rizom scurt din care pornes
c numeroase radacini adventive. Tulpina erecta, glabra, simpla sau slab ramifica
ta. Frunze palmat sectate, pe tulpina sesile, cele bazale lung petiolate. Flori
mari globuloase (4-5cm în diametru), solitare sau mai multe. Periat cu 5-15 tepale
galbene, rar verzui, concave, ce se acopere una pe alta. Nectarii, 5 cu mai mul
te îngustate, aproape liniare. Androceu cu numeroase stamine. Înflorire luna VI-VII.
Fruct polifolicula.
În traditia populara: florile mari globuloase, galbene, se foloseau în Maramures si
Tara Oltului, contra galbinarii.
Toxicitate: contine protamina. Simptomele intoxicatiei constau în tremuraturi musc
ulare, colici puternice însotite de diaree, tulburari respiratorii, tulburari card
iace, hematurie. Se provoaca varsaturi si se da carbune medicinal. Este bine sa
se interneze în cazul intoxicatiei la spital pentru a preveni accidentele.
Actiune farmaceutica: se utilizeaza în unele zone la tratarea hepatitei virale.

Nufarul galben

Este o planta ierboasa perena, cu dimensiuni intre 1-1,5m, intilnita mai ales in
ape cu adancimi mici si medii, lin curgatoare, statute sau mlastinoase.
Frunze plutitoare pe suprafata apei, in forma ovala sau de inima, ce prezinta pe
tioli foarte lungi, de forma triunghiulara.
Radacina este sub forma de rizom repent, ramificat.
Floarea este solitara, mirositoare, bisexuata, prezinta intre 4 si 7 sepale peta
loide (frunze metarfozate ce reprezinta invelisul extern al florii), galbene - v
erzui, in interiorul carora se gasesc numeroase petale (10 - 20), de dimensiuni
mai mici ca sepalele si un petiol turtit. Nufarul galben infloreste in perioada
iunie-iulie.
Fructul este conic, de culoare verde, baciform.
Rizomii nufarului galben sunt folositi sub forma de cataplasme in tratarea unor
boli de piele. Florile sunt folosite pentru dulceata. Ca resursa turistica, nufe
rii galbeni atrag atentia turistilor din lumea intreaga.