PAJIȘTEA DE

STEPĂ
-VEGETAȚIA-

IFTEMIE EVA MARIA

CLASA a V-a D
 Coada Șoricelului

Coada șoricelului (Achillea

millefolium) este o plantă erbacee,
perenă, din familia Asteraceae, cu frunze
penate, păroase și flori albe sau
trandafirii, originară din Europa și din
vestul Asiei. Este întâlnită din câmpie
până în regiunile subalpine.
Plantă ierboasă perenă, înaltă de 20-
80 cm, cu tulpina ramificată spre vârf,
frunze de 2-3 ori sectate cu lacinii
înguste, inflorescenţele cu flori albe, sau
mai rar roz, grupate în vârful tulpinilor.
 Păpădie

Papadia (Taraxacum officinale L.)

este o specie erbacee, perenă, cu latex
albicios, rădăcină pivotantă, frunzele
lanceolate cu lobi inegal sectaţi grupate
în rozetă bazală; tulpina aeriană
cilindrică, goală în interior, fără noduri,
se termină cu o inflorescenţă formată din
flori ligulate galbene.
Păpădia este găsită pretutindeni,
unde se află vegetație, de la câmpie până
în zona subalpină, prin locuri necultivate
și pe marginile drumurilor. Ea nu crește
în locuri umbroase, ci în locuri cu soare.
 Pir

Pirul (Agropyrum repens sau

Elymus repens) plantă erbacee perenă
din familia gramineelor. Are rizom
subteran tarator, ramificat, galben la
exterior, alb la interior, lung pana la 1-2
metri, cu noduri la anumite intervale, de
unde cresc radacinile adventive.
Tulpina este puternica, rotunda,
creste pana la 80- 100 de cm in inaltime,
neteda, cu noduri pronuntate si are
culoarea verde intens. Frunzele sunt
lineare, adesea putin rulate, canelate, au
lungime de pana la 20 cm. Florile sunt
grupate in spice mici. Inflorirea are loc in
lunile iunie-august.
 Bărboasă

Echinochloa crus-galli (iarba

barboasa) este o graminee anuala
iubitoare de caldura.
Predomina pe soluri umede,
humifere, bogate in elemente nutritive
luto-nisipoase. Paiele sunt verticale si au
o inaltime maxima de 80 de centimetri,
nodurile prezinta aglomerari de peri.
Floarea este de dimensiuni mici,
circa 2-3 milimetri. Perioada de inflorire
are in lunile iulie-octombrie, iar o
singura planta poate produce intre 200 si
1000 de seminte.
 Trifoi

Trifoiul (Trifolium) este un gen de

aproximativ 300 de specii de plante din
familia leguminoaselor, Fabaceae. Cea
mai mare diversitate apare în zonele
temperate din emisfera nordică, dar
există specii care trăiesc și în America de
Sud și Africa, incluzând altitudinile
înalte de la tropice.
Sunt plante erbacee mici anuale,
bienale sau plante perene cu viață scurtă.
Frunzele sunt trifoliate (rareori 5- sau 7-
foliate), cu stipelele adnate pe pețioluri,
florile sunt grupate în inflorescențe mici
albe, roșii, violet sau galbene; păstăile
mici, cu puține semințe, sunt închise în
caliciu.
 Lucernă

Lucerna, sau lucerna, este o planta

erbacee perena care poate creste de la 30
la 80 cm inaltime. Frunzele sale au trei
pliante dințate în partea de sus, de
culoare verde-cenușie. Florile sunt mov
și grupate în ciorchini densi. Fructele
sunt păstăi curbate.
Rădăcinile de lucernă pot merge
mai adânc de 2 m.
Frunzele sale contin 300 de
nutrienti si fitonutrienti, intre care
aproape toate vitaminele, minerale
variate, aminoacizi esentiali.
 Salvie de câmp

Salvie de camp (Salvia pratensis).

Este o plantă perenă din familia
Lamiaceae. O intalnim pe pajisti, la
marginea drumurilor si a potecilor, in
locuri luminoase si relativ uscate. Prefera
solurile bogate in substante nutritive. Are
frunze ovale iar florile sunt albastru-
violaceu. Daca este atinsa, emana un
parfum puternic, asemanator cu cel al
salviei cultivate. Crește până la 80 cm
înălțime. Mirosul este de asemenea mult
mai puțin aromat decât la salvia
cultivata. De la sfârșitul lunii aprilie până
la sfârșitul verii, salvia de camp
infloreste, florile cresc în grupuri pe
partea de sus a tulpinii. Salvia de camp
este una dintre cele mai frumoase plante
de pe marginea drumurilor și a pajiștilor.
 Cicoare

Cicoarea comună (Cichorium

intybus) este o plantă erbacee, perenă,
comestibilă, care aparține genului
Cichorium din familia Asteraceae. Este o
plantă larg răspândită pe pășuni și fânețe,
în locuri necultivate, pe marginea
drumurilor. Are rădăcină groasă ce se
continuă cu un rizom scurt, lignificat.
Tulpina ramificată are înălțimea de 50-
150 cm. Frunzele bazale sunt lanceolate,
crestate, frunzele superioare sesile, cu
margine dințată. Florile sunt ligulate,
albastre, mai rar albe sau de culoare roz,
înfloresc una sau câte două în axila
frunzelor superioare.
 Ciulin

Ciulinul (Carduus nutans), este o

plantă erbacee bienală din familia
Asteraceae, care poate atinge până la 1
metru înălțime. Tulpina este ramificată și
spinoasă, rădăcina este pivotantă,
frunzele sunt și ele spinoase, florile au
culoarea roșu purpuriu, sunt globuloase
și au terminații ascuțite, iar fructele
achene sunt umflate (semințe cu gust
amărui) şi bogate în ulei.
Planta este foarte răspândită în
locuri necultivate, pe câmpuri și pășuni
uscate, pe marginea drumurilor, în zona
deluroasă și în cea subalpină. Înflorește
începând din iunie și până în august.
 Porumbar

Porumbarul face parte din familia

Rosaceae, subfamilia Prunoideae. Este
un arbust care creşte până la înălțimea de
1-2 metri la marginea pădurilor, pe
terenuri defrișate sau pășuni, formând
tufişuri cu ramificații dese, spinoase.
Florile albe, mici, apar înaintea
frunzelor, fructele au 10-12 mm în
diametru, sunt de culoare albastră-
cenușie cu un sâmbure tipic drupelor și
se culeg de obicei după ce au fost atinse
de ger.
Este o plantă tipică pentru Europa
și Asia Mică, în Transilvania este una
dintre cele mai frecvent întâlnite fructe
sălbatice.
 Păducel

Păducelul (Crataegus monogyna)

este un arbust spinos din familia
Rosaceae și subfamilia Maloideae, cu
flori albe, parfumate, și fructe mici de
culoare roșie cu câte o sămânță mare, și
pulpă de culoare galbenă. Frunzele sale
sunt profund lobate. Aria de răspândire
este mare, fiind o plantă iubitoare de
cald. Crește spontan pe marginea
drumurilor, deseori sub formă de tufișuri,
la marginea pădurilor începând din zona
de câmpie și până în cea de
munte.Supranumit ca planta inimii, pe
meleagurile noastre păducelul se mai
numește și ’’Fructul lui Dumnezeu’’ .
Este una dintre cele mai răspândite
plante în medicina populară.
 Măceș

Este un arbust peren, înalt de 2-3

m, ramificat la bază, pe tulpini și pe
ramuri se găsesc numeroși spini.
Frunzele sunt penate, cu 5 frunzulițe.
Florile sunt de obicei roz pal, dar pot fi și
albe sau roz închis. Fructele sunt
globuloase sau elipsoidale și au în
interior numeroase achene. Fructele sunt
de culoare verde la început, apoi
portocalie, iar la maturitate completă
roșu-cărămizie, sunt de cca 1,5-3 cm, și
au un gust acru, aromat. Crește în zonele
de șes, câmpie și deal, până în zonele
sub-montane, la marginea pădurilor,
fânețelor sau pe marginea drumurilor.
 Salcâm Pitic

Amorpha fruticosa, denumit

popular și salcâm pitic, este un arbust
foios ce crește până la 2-3 m, cu lățimi ce
depășesc mult înălțimea. Prezintă frunze
compuse, impare, de până la 30 cm
lungime, formate din câte 11 până la 35
frunzulițe cu vârf ascuțit, de culoare
verde deschis.
Florile parfumate sunt tubulare,
înfloresc în mai-iunie în ciorchini deși.
Fiecare floare are o corolă purpurie și 10
stamine proeminente galben-portocalii.
Florile sunt urmate de fructe în formă de
păstăi, cu semințe, care se maturizează în
iulie și august.
Stânjenel de stepă
 Iris sau stânjenel de stepă (Iris
aphylla ssp. Hungarica) este una dintre
cele mai frumoase specii din flora
noastră, fiind foarte asemănător dar ceva
mai scund decât stânjenelul cultivat în
grădini (Iris germanica), cu care dealtfel
este foarte strâns înrudit. Tulpinile înalte
de 50- 100 cm ies dintre frunzele late în
formă de sabie și poartă 1-5 flori mari,
violete, cu peri (barbule) albi sau
portocalii la baza tepalelor (petale lipsite
de sepale) inferioare, care se adaugă la
cromatica frumoasă a speciei.
Infloreste la inceputul lunii aprilie
prin poieni din silvostepa dobrogeana.
Colilie
 Colilie sau Nagara, sau Iarba cu
parul carunt, (Stipa pennata) este o
planta erbacee perena care o intalnim si
in flora spontana a tarii noastre. In natura
insa este amenintata cu disparitia, in
principal pentru ca se gaseste pe pajistile
uscate, care sunt din ce in ce mai rare.
Creste pana la 80 de cm inaltime, si
infloreste in luna iunie, iulie.
Creste foarte bine in soluri
stancoase, de deal si munte, nu are
nevoie de umiditate ridicata.
Se inmulteste prin diviziune
primavara si prin seminte ce se seamana
in luna iunie.