Nucul este una dintre cele mai cultivate specii pomicole din Romania fiind intalnit de la mare pana

in zona dealurilor inalte. Incheiem in acest articol prezentarea soiurilor de nuc cultivate in tara noastra.

d) Nucile de lasi
1. Velnita Nucul este semiviguros, cu coroana globuloasa, rodeste si pe mugurii laterali si este productiv, cu rezistenta mai slaba la atacul de antracnoza si bacterioza. Epoca de inflorire este semitarzie, de tip protogin. Fructul este de forma rotund ovoida, cu greutate medie de 13,5 g si randamentul in miez de 50,6%, de culoare galben deschis si gust placut. Epoca de coacere este in partea a doua a lunii septembrie. Principalele insusiri: precocitate timpurie, productivitate, fruct mare si cu fructificare si pe lastarii laterali.

2. Miroslava Pomul este de vigoare mijocie, cu coroana globuloasa productiv, cu rezistenta buna la ger si la atacul de boli. Epoca de inflorire este semitarzie, de tip protogin. Nucile sunt de forma rotund-elipsoidala, cu greutate medie de 14,1 g, cu procent in miez de nuca de 52,6 %, se extrage intreg si este de culoare galben deschis cu gust placut. Epoca de coacere este timpurie, in prima parte a lunii septembrie. Principalele insusiri: timpurietate, productivitate, precocitate, rezistenta la boli si ger.

e) Nucile de Valcea
1. Valcor Pomul este viguros, intra pe rod timpuriu, produce constant, este rezistent la ger seceta si boli. Coroana este globuloasa cu port etalat. Infloritul este semitardiv, de tip protandru, florile masculine (amentii) infloresc inaintea celor femele si produc mult polen. Polenizatorii recomandati sunt soiurile : Geoagiu 65, Germisara, Jupanesti, Mihaela si Orastie. Fructul are forma larg eliptica, cu orificiu peduncular bine inchis, coaja de nuca este subtire si neteda, greutatea medie de 1213 g; miezul se extrage intreg, are culoarea galbuie, gust placut si aromat, calitate buna. Miezul reprezinta 51-52% din greutatea totala a fructului si contine 72,23 % lipide si 26,57% protide. Maturitatea fructelor are loc in decada a doua a lunii septembrie. Principalele insusiri: este un soi cu fructe de calitate buna, productiv si rezistent care merita sa fie extins in zona dealurilor subcarpatice.

Nuc negru
2. Valmit Nucul are vigoare mare, este precoce, produce constant, este rezistent la ger seceta si destul de rezistent la boli. Coroana este globuloasa cu port etalat. Infloritul este semitardiv de tip protogin, florile femele infloresc inaintea celor mascule.

Fructul este aspectuos, de forma larg eliptica, cu coaja neteda, subtire, de culoare galbuie, greutatea medie 12,6 g; miezul se extrage usor, intreg, are culoarea galbuie si gustul placut, de calitate buna, detine 52% din greutatea fructului si contine 62,9% lipide si 30,36 % protide. Maturarea fructelor are loc in a doua decada a lunii septembrie. Productia poate fi valorificata atat ca miez cat si ca fruct intreg in coaja. Principale insusiri: soi cu fructe de calitate, aspectuoase, care merita sa fie extins in cultura, in zona dealurilor subcarpatice.

2. Valrex Nucul este de vigoare mijloc precoce, produce constant, rezista bine la ger, seceta boli. Coroana este globuloasa, etalata. Infloreste semitardiv, florile fiind de tip protandru, cu mult polen. Principalii polenizatori sunt soiurile Jupanesti, Germisara, Geoagiu 65, Mihaela si Orastie. Fructul are forma larg eliptica, orificiul peduncular bine inchis, coaja subtire si neteda, de culoare galben-maronie, greutatea medie este 14g; miezul de nuca se extrage intreg, are culoarea alb galbuie, gustul placut aromat.

Alte soiuri de nuc cu perspectiva de a fi cultivate in Romania

Pe langa soiurile romanesti de nuc, in conditiile din zona subcarpatica, sunt testate si soiuri provenind din Franta, Germania, S.U.A.

In articolul Soiuri de nuc (I) vi-am prezentat cateva dintre soiurile de nuc cultivate in Romania. Va prezentam in continuare si alte soiuri, cultivate in special in partea de sud a tarii noastre.

b) Nucile din Gorj

1. Novaci Nucul este de vigoare mijlocie, productiv, cu rezistenta buna la ger si atacul bolilor specifice. Perioada de inflorire este semitimpurie, de tip protogin. Fructul de forma sferica, cu greutatea medie de 11,7 g, randamentul in miez de 47 %, se extrage din valve ca jumatati, este de culoare alb-galbui si de buna calitate. Epoca de maturare este semitimpurie, in a doua parte a lunii septembrie. Principalele insusiri: rezistent la ger si atacul bolilor specifice, insa nuca este de marime submijlocie.

2. Susita Pomul este de vigoare mijlocie, intra de timpuriu pe rod si este rezistent la ger si bolile specifice. Perioada de inflorire este semitarzie, de tip protandru. Nuca este de forma ovoida, are greutate medie de 12 g, se extrage intreg cu randamentul 50,6% , de culoare alb-pai si calitate foarte buna. Principalele insusiri: este un soi productiv, rezistent la ger si la atacul bolilor specifice, cu miez de foarte buna calitate.

Nuc cenusiu
3. Victoria Nucul este de vigoare mijlocie, cu rezistenta buna la atacul bolilor specifice si foarte buna la ger. Perioada de inflorire este semitarzie, de tip protandru. Fructul este de forma ovoida, cu greutate medie de 11,4 g si cu un randament de miez de 44%. Perioada de maturare este semitimpurie. Principalele insusiri: rezistenta sporita la ger si buna la atacul de antracnoza si bacterioza.

4. Pestisani Pomul este viguros, productiv, cu rezistenta foarte buna la ger si la atacul bolilor specifice. Perioada de inflorire este semitarzie, de tip protandru. Fructul este de forma ovoidala, cu greutatea medie de 10 g, cu un randament in miez de 46,4 %, de culoare alb galbui si cu gust placut. Epoca de maturare este semitimpurie, in partea a doua a lunii septembrie. Principalele insusiri: este productiv, cu rezistenta foarte buna la ger si la atacul bolilor specifice.

c) Nucile de arges
1. Jupanesti Pomul este de talie mijlocie, productiv, cu rezistenta buna la atacul bolilor specifice si foarte buna la ger. Perioada de inflorire este semitimpurie, de tip protogin. Fructul este de forma ovala-alungita, cu varf proeminent, cu greutatea medie a fructului de 11,2 g si cu randamentul in miez de 51,9 %, de culoare galbuie si cu gust placut. Epoca de maturare este semitarzie, in prima parte a lunii octombrie. Principalele insusiri: soi productiv, cu rezistenta la ger, cu fructul de calitate superioara si un randament in miez de 51,9%.

2. Bratia Pomul este viguros, cu rezistenta buna la ger, atacul bolilor specifice si productiv. Perioada de inflorire este semitimpurie, de tip protogin. Fructul este de forma ovoida, cu greutatea medie de 13,8 g si cu randamentul in miez de nuca de 48%, de culoare galbuie si gust placut. Epoca de maturare este semitarzie, in prima parte a lunii octombrie. Principale insusiri: productiv, cu fructul mare si cu rezistenta la ger si boli specifice.

3. Roxana Pomul este viguros, productiv, cu rezistenta foarte buna la ger si buna la atacul bolilor specifice. Perioada de inflorire este semitarzie, de tip protandru. Fructul este de forma sferica, cu greutatea medie de 12 g si cu un randament in miez de 49 %, de culoare galbuie si gust placut. Perioada de maturare este semitarzie, in prima parte lunii octombrie. Principale insusiri: soi productiv, cu rezistenta la ger.

4. Mihaela Pomul este viguros, productiv, cu rezistenta foarte buna la ger si buna la atacul de antracnoza si bacterioza. Perioada de inflorire este semitarzie, de tip protandru. Nuca este de forma sferica, cu grutate medie de 12 g, cu randamentul in miez de 50%, de culoare galbuie si gust placut. Perioada de maturare este semitarzie, in decada intai a lunii octombrie. Principale insusiri: soi productiv, cu randament de 58 % in miez si cu rezistenta sporita la ger.

4. Musceleana Pomul este viguros, cu coroana viguroasa, productiv, cu fructificare si pe lastarii laterali si cu rezistenta foarte buna la ger si la atacul bolilor specifice. Perioada de inflorire este semitarzie, de tip protandru. Fructul, de forma sferica, putin alungit, cu greutatea medie de 14,5 g si randamentul in miez de 51,2%, se extrage intreg; este de culoare alb-galbui, cu gust placut. Perioada de maturare este semitimpurie, in partea a doua a lunii septembrie. Principalele insusiri: fructificare si pe lastarii laterali, soi productiv, cu fructul mare si rezistent la ger si bolile specifice.

5. Argesean Pomul este viguros, cu coroana globuloasa, productiv cu rezistenta foarte buna la ger si bolile specifice. Perioada de inflorire este semitarzie, de tip protandru. Fructul este de forma rotunda, cu greutate medie de 14 g, cu un randament in miez de 51,8%; acesta se extrage intreg si este de culoare galbui-pai, cu gust placut. Epoca de maturare este semitimpurie, in partea a doua a lunii septembrie. Principalele insusiri: productivitate ridicata, randament mare in miez si rezistent la ger si bolile specifice.

Citeste partea a III a articolului "Soiuri de nuci"

Nucul creste, cultivat sau semicultivat, aproape pretutindeni in tara noastra, din campie pana in zonele de munte, asa ca fructele lui sunt folosite in mod curent de populatie.

Miezul nucilor contine : apa (3-5%), grasimi (52,0-77,|)%), substante proteice (12-25%), saruri minerale (nuca este fructul cel mai bogat in cupru si zinc), provitamina A, vitamine din complexul B, vitaminele C, E, F, P. Valoarea energetica a miezului de nuca este de 560-857 (in medie 700) calorii la 100 g. Miezul detine aproximativ 26-60% din greutatea nucii. Un tip valoros de nuci trebuie sa contina minimum 45% miez. Miezul de nuca se consuma proaspat sau usor prajit in care caz devine mai digerabil. Este utilizat in diferite produse de cofetarie. Din nucile verzi, inainte de intarirea cojii, se poate prepara dulceata. Nucile trebuie pastrate intr-o camera aerisita, la intuneric, in strat gros de 15-20 cm. In primele doua saptamani dupa recoltare se rascoleste zilnic, pentru a preveni mucegairea fructelor. Nucile se mai pastreaza in saci de panza de circa 20 kg, feriti de rozatoare (sobolani, soareci) si de veverite. In conditii optime nucile pot fi pastrate in jur de 1 -1,5 ani; dupa aceea, miezul nucilor incepe sa rancezeasca.

La ce se folosesc nucile?
In scopuri terapeutice se utilizeaza miezul nucilor, uleiul de nuca si coaja verde a fructelor si frunzele.

Miezul de nuca

Este foarte energetic si are efect laxativ indeosebi cand este prajit usor si consumat dupa un compot de prune sau de mere. Intrucat contine tocoferol ( vitamina E), care contribuie la scaderea continutului de zahar din sange si are o cantitate foarte redusa de hidrati de carbon, miezul de nuca este admis in regimul diabeticilor. Substantele grase din miezul de nuca se formeaza prin transformarea zaharurilor si de aceea, pe masura ce ele se acumuleaza, scade continutul miezului in zaharuri.

Uleiul de nuca Contine peste 50% acid linoleic si este indicat in alimentatia dietetica pentru prevenirea aterosclerozei. El mai contine inozitol, vitamina cu rol vital in cresterea parului. Uleiul de nuca se mai foloseste pentru frectionarea corpului la copiii rahitici, anemici, precum si in dermatoze (are efect emolient). Consumat in cantitate de 50--60 g intr-o salata de cartofi, seara, timp de 3 zile, are efect vermifug (combate tenia).De asemenea, acest ulei combate enurezisul (scaparea involuntara si inconstienta a urinei). Pentru aceasta se inmoaie o felie de paine prajita cu o lingurita de ulei de nuca si se consuma in fiecare seara, timp de 15 zile.

Coaja verde a nucilor (mezocarpul)

Contine foarte multa vitamina C. Are efecte asemanatoare cu ale frunzelor de nuc.

Frunzele de nuca

Frunzele de nuc contin tanin complex, ulei volatil, vitamina C, substante minerale. Pentru scopuri medicinale, frunzele de nuc se recolteaza in iunie. Se folosesc numai foliolele frunzelor (fara petiol), care se usuca la umbra, in strat subtire. Zilnic se amesteca stratul de frunze pentru a preveni mucegairea frunzelor si pentru a grabi procesul de uscare. Din frunze de nuc se prepara si unguiente pentru rani. Iata mai jos o astfel de reteta: Se folosesc 15 g frunze maruntite care se macereaza timp de 7 zile in 100 ml ulei de floarea -soarelui, la temperatura camerei. Dupa macerarea continutului, vasul in care se afla acest amestec se pune pe baia de apa in fierbere si se lasa timp de 3 ore la foc incet. Apoi se strecoara lichidul prin tifon sau panza, i se adauga 15 g ceara de albine, se mai tine inca 30 de minute pe baia de apa si apoi se amesteca bine.