Migdalul

Ultima modificare: 2011-05-11 | Primul publicat: 2010-11-15

1
2
3
4
5
(0/ 5)
Listeaza articol »Trimite articol »

Migdalul este un pom fructifer din familia Rosaceae,

care poate atinge peste 10 m inaltime. La noi in tara
este cultivat in zonele cu climat mai bland, respectiv
Banat, Oltenia si Dobrogea. Se cultiva pentru
samburii dulci sau amari ai fructelor sale, numite
migdale.

Cerintele migdalului la conditiile de mediu

Temperatura
Migdalul creste bine in zona de cultura a vitei de vie, cu temperatura medie anuala de 10,5 - 11 oC, peste 3400° suma temperaturii
anuale si 1700 -1800 ore lumina. Prefera pantele cu expozitie sudica, mai uscate si calduroase, adapostite de vanturi reci si de
ceturile din primavara. Ceata din perioada infloritului impiedica polenizarea; ceata si umiditatea in exces din perioada maturarii
migdalelor provoaca brunificarea acestora, ceea ce le va scadea valoarea.
De aceea, pentru plantare se vor alege terenurile expuse spre sud, adapostite de vanturi, ferite de ceata si brume. Intrucat brumele,
sunt mai frecvente pe vaile inguste ale raurilor, acestea se vor evita, folosindu-se numai treimea a doua a dealurilor si eventual
varful, precum si vaile largi, unde curentii reci de aer nu sunt frecventi.

Apa
Cantitatea minima de precipitatii necesara migdalului este de 300 mm anual. Cresterea si rodirea cea mai buna se observa in
zonele cu 400 - 500 mm precipitatii anuale. Desi rezistent la seceta, cultura rentabila a migdalului este posibila numai in conditii
de irigare. Doua momente de irigare sunt esentiale, in acest sens: perioada intaririi endocarpului si dezvoltarii semintei (miezului)
si la inceputul maturarii migdalelor, cand se favorizeaza craparea mezocarpului si scuturarea semintelor.

Solul
Migdalul nu are cerinte speciale fata de sol. Datorita sistemului radicular puternic dezvoltat, el poate sa creasca pe solurile
pietroase si cele cu prundis, cu conditia ca apele subterane sa fie la cel putin 3-4 m adancime. Cele mai bune soluri pentru migdal
trebuie considerate solurile adanci, argilo- nisipoase, bogate in humus si bine drenate, unde are posibilitatea sa exploreze un volum
mai mare de sol si este asigurat cu substante nutritive. Spre deosebire de toate celelalte specii pomicole de la noi, migdalul
foloseste cel mai bine solurile calcaroase, putand creste chiar si pe cele cu 50 - 60% var.
Pe locurile nisipoase, bogate, cu subsolul impermeabil el creste foarte repede, in primii ani, dar stagneaza mai tarziu. Pe nisipurile
uscate si adanci, pomul se dezvolta mult mai incet, dar are o viata lunga.
In cazul in care e plantat in locuri cu apa freatica mai la suprafata (1,5 -2,0 m) sau unde stagneaza mult timp apa din ploi si zapezi,
sistemul radicular sufera din lipsa de aer, incepe sa putrezeasca, iar frunzele se clorozeaza si cad repede, pomii incep sa secrete o
mare cantitate de clei si in final pier. In cel mai bun caz migdaliiisi prelungesc mult perioada de crestere a lastarilor, care degera
sistematic iarna.

Soiuri de migdal

Soiurile de migdal (Prunus dulcis sau Amygdalus

1
communis) sunt foarte diversificate ca forma si marime. Ele difera si in privinaa migdalelor produse: cei cu flori roz
produc migdale cu gust dulce, iar cei cu flori mai mari cu petale albe, roz la baza, produc migdale cu gust amar.

Iata principalele soiuri de migdal:

1. Bruantine
Este un soi francez de migdal de vigoare slaba. Infloritul are loc in limitele 3.II - 14.IV, iar maturarea fructelor in intervalul 2.IX -
12.IX. Fructifica predominant pe buchete de mai (75,1 %). Fructele de marime medie (2,4g), cu randament la decojire de 50,6%.
Miezul contine 19,6% substante proteice.

2. Mary Dupuy
Soi francez, viguros. Infloritul are loc in limitele 9.III - 8.IV, iar maturarea fructelor intre 5.IX - 20.IX. Fructifica predominant pe
buchete de mai (68,6% din totalul formatiilor fructifere). Se conduce usor ca vas. Migdala este de marime medie (2,6g), cu
randament la spargere de 52,2% miez. Continutul in grasimi este de 62,2%, iar in proteine de 20,6%.

3. H.1/9-lfa
Hibrid din Ungaria, cu pomul de vigoare medie, se conduce usor ca vas. Infloritul are loc in limitele 25.III - 7.IV, iar maturarea
fructelor intre 8.IX si 21.IX. Migdalede marime medie (2,4g), cu randament la spargere de 45,6% miez. Continutul in substante
grase este de 50,8%, iar in substante proteice de 21,6%.

4. Sudak
Soi originar din Crimeea, de vigoare medie. Infloritul are loc in limitele 11.IV - 21.IV, iar maturarea fructelor de la 20.IX la 28.IX;
fructifica pe buchete de mai (54,7% din total formatii fructifere), ramuri mijlocii (24,7%) si salbe. Fruct mare (4g) cu randament la
spargere de 25,9% miez. Continutul in grasimi = 54,4%, in proteine = 25,9%.

5. Primorski
Soi din Crimeea, cu pomi de vigoare
medie. Infloritul are loc in limitele 10.IV -
20.IV, iar maturarea fructelor de la 20.IX
la 7.X. Fruct mare (4g) cu randament la
spargere de 31 %.

6. Texas
Soi american, cu migdalide vigoare
medie. Infloritul are loc in limitele 7.IV - 22.IV, iar maturarea fructelor in intervalul 5.X - 20.X. Fructul este mic (2,5g), cu
randament la decojire de 49,8% miez. Continutul in substante grase = 56,7%, iar in substante proteice = 24%.

7. Pomorie
Soi bulgaresc, cu pomi de vigoare medie si fructificare pe buchete de mai in proportie de 76%. infloritul are loc in perioada 27.III -
20.IV, iar maturarea fructelor de la 28.IX la 11.X (tarzie). Fructul mic (2g) cu randament la decojire de 51 % miez. . Continutul in
substante grase = 41,9 %, iar in substante proteice = 27,5%.

8. Retsou
Soi grecesc, cu pomi de vigoare medie, fructifica pe buchete de mai in proportie de 63,7% si pe ramuri mijlocii 26%. Infloritul are
loc in limitele 28.III - 8.IV, iar maturarea fructelor de la 28.IX - 14.X (tardiv), fructul este mic (1,8g) cu randament la spargere de
52.8% miez. Contin 52,6% substante grase si 27,2 % substante proteice.

9. H(219-486)2
Hibrid francez, cu pomi de vigoare mica. Infloritul are loc in intervalul 1.IV - 16.IV (tarziu) iar maturarea fructelor in intervalul
15.IX -28.IX. Fructifica predominant pe buchete de mai (72,8%). Fructul este mijlociu (3,3g), cu randament la decojire de 31,4%
miez. Contine 48,9% substante grase si 29,3% substante proteice.
10. H(219-189)1
Hibrid francez, cu pomi de vigoare slaba, fructifica pe buchete (62,2%) pe ramuri mixte (22,3%) si pe salbe (15,5%). infloreste in
2
intervalul 2.IV - 16.IV, iar maturarea fructelor are loc intre 15 si 28 IX. Fructul mediu (3,4g), cu randament la spargere de 40,1 %
miez. Contine 27% substante proteice si 50,1% substante grase.

11. Marculesti 2/1

Soi romanesc cu pomi vigurosi si coroana semisferica. Rodeste pe ramuri buchet (56%), salbe (24%) si ramuri mixte (20%). Este
rezistent la ger, la seceta, la boli si daunatori. Infloreste timpuriu, iar maturarea fructelor are loc la inceputul lunii septembrie.
Fructul este mijlociu - (3,4g), cu randament la decojire de 27,1 % miez. Contine 55,9% grasimi si 24,6% proteine.
In conditiile din sudul tarii si in Dobrogea, foarte bune rezultate, in ceea ce priveste productia, rezistenta la ger si calitatea
fructelor, au dat soiurile: Teteny botermo, Preanai, Nikitski cu inflorirea tarzie (pozdnosfetuscii) si Nikitski 62, care au intrat in
sortimentul de migdal inca din anii 1970-1980.

Beneficii pentru sanatate

 Migdalelesunt bogate in fibre, vitamine si minerale, precum si multe fito-chimicale care ajuta la pastrarea sanatatii. Acest
tip de hrana bine echilibrata ofera protectie impotriva bolilor si a cancerului.
 Sunt o sursa importanta de energie si alti nutrienti. In special, sunt foarte bogate in acizi grasi mono-saturati cum este
acidul oleic si acizii palmitoleici, care ajuta la scaderea ‘colesterolului negativ'. Studiile au scos in evidenta ca dieta
mediteraneana, bogata in acizi grasi monosaturati ajuta la prevenirea bolilor arterelor coronariene si a infarctului prin
favorizarea profilului unui sange sanatos
 Sunt o sursa foarte buna de vitamina E, continand nu mai putin de 25g/100 grame ( 170% din DZR) din aceasta substanta.
Vitamina E este un puternic antioxidant solubil gras, necesar pentru mentinerea membranei mucoase la nivel celular si a pileii,
protejand-o de actiunea radicalilor liberi.
 Migdalele nu contin gluten, constituind o alternativa pentru persoanele care manifesta alergie la grau sau sufera de boala
celiac.
 Migdalele sunt ‘livrate' impreuna cu mai multe complexe de vitamina B cum este riboflavin, niacin, thiamin, acidul
pantothenic, vitamina B-6, si acid folic. Aceste vitamine functioneaza pe post de co-factori pentru enzime in timpul procesului
metabolic care are loc in substratul celulelor
 Constituie o sursa excelenta de minerale ca potasiu, fier, calciu, magneziu, mangan, zinc si seleniu.
 Uleiul de migdale este un emolient excelent, ajutand la hidratatrea pielii. Este folosit in gatit si ca un ulei de baza sau de
transmitere (carrier or base oil) in medicina traditionala, aromaterapie, si industria cosmetica sau farmaceutica.
Doar o mana de migdale pe zi va furnizeaza necesarul de minerale, vitamine si proteine.

Selectarea si depozitarea migdalelor

Migdalele pot fi cumparate din magazine pe parcursul intregului an, sub mai multe forme: cu sau fara coaja, sarate, indulcite sau
macinate. Incercati sa cumparati migdale neprocesate.
Atunci cand doriti sa achizitionati, cautati fructele de culoare maro deschis, compacte si cu o marime uniforma, ce sunt grele in
mana. Nu ar trebui sa aiba crapaturi, urme de mucegai sau miros ranced.
Migdalele invelite inca in coaja pot fi pastrate intr-un loc racoros si uscat penntru mai multi ani. Cele fara coaja trebuie puse spre
pastrare intr-un recipient inchis etans, in frigider, pentru a nu rancezi.

3
 Migdale prajite

Utilizarea in bucatarie:
Migdalele sunt de obicei procesate folosind masini pentru decojire. Exista si echipamente pentru uz casnic in acest sens.

Sugestii de servire:
 Pot fi consumate fie in forma bruta, fie sarate sau indulcite. Au un gust specific nucilor, insa dulceag in acelasi timp.
 Laptele de migdale dulci reprezinta o bautura foarte populara in India si tarile din Sudul Asiei.
 Pot fi utilizate alaturi de alte nuci in mai multe retete de preparare a orezului si curry-ului din Orientul Mijlociu.
 Pot fi presarate deasupra deserturilor, in special a inghetatelor si a altor retete pe baza de inghetata.
 Sunt des utilizate in productia de prajituri, biscuiti, dulciuri si torturi.
 Folosite in productia de unt de migdale, fiind populare in special printre persoanele cu alergie la migdalele obisnuite.