MINISTERUL EDUCATIE SI CERCETARII OrdinM.E.C.T.Snr.4434/29.08.

2015

LICEUL TEHNOLOGIC CRUCEA

Proiect pentru obținerea certificatului de calificare profesională nivel 4

Domeniul de pregatire profesională generală: AGRICULTURA

Calificarea profesională: TEHNICIAN AGRONOM

Tema proiectului

Lucrari specifice pentru obtinerea de productii

la planta - floarea soarelui
Coordonator proiect:
Absolvent:
Besleaga Danut- Marian ing.VRABIE MARILENA

An absolvire 2016
CUPRINS

ARGUMENT Imporțanta culturii……………………………………………………………..2

CAPAPITOLUL. I Condiții Pedoclimatice…………………………………………………….4

CAPAPITOLUL. II Particularitați morfologice si biologice……………………………………4

CAPAPITOLUL. III Tehnologia de cultura…………………………………………………….9

3. Rotatia culturii si asolamentul……………………………………………………..9

3. 2.Fertilizarea……………………………………………………………………….10

3.3.Lucrarile solului………………………………………………………………….12

3.4.Samanta si semanatul…………………………………………………………….15

3.5.Lucrari de ingrijire……………………………………………………………….15

3. 5.1 Combaterea buruienilor…………………………………………………15

3. 5.2 Boli si daunatori…………………………………………………..…….18

3. 5.3 Irigarea………………………………………………………………….20

CAPITOLUL. IV Recoltare si depozitare………………………………………………………20

CAPITOLUL. V Norme de securitate si sanatate in munca……………………………………22

Concluzie ……………………………………………………………….………………………24

Bibliografie……………………………………………………………………………….……..25

Anexe……………………………………………………………………………………………26

1
 ARGUMENT
Importanta culturii
Din semintele de floarea-soarelui se obtine un ulei comestibil de calitate superioara, de
culoare galbena deschis,cu gust si miros placut.
Uleiul este folosit direct in alimentatie sau la fabricarea margarinei, conservelor,
sapunurilor si vopselelor. Continutul de ulei in fructe (achene) este, la cele mai bune soiuri, de
50-52% din greutatea lor, iar in seminte (miezul fructelor) de 60-66%.
Turtele de floarea-soarelui constituie un excelent nutreț concentrat, conține circa 33%
proteina si 7% grasimi.
Inflorescențele de floarea-soarelui ramase dupa treierat pot fi folosite ca furaj întrucât
conțin circa 7% proteină.
Tulpinile constituie un bun material combustibil,iar cenusa rezultata se poate folosi ca
ingrasamant,continand 32% K₂O.Tulpinile pot fi folosite de asemenea pentru obtinerea unor
mase poroase,din care se pot fabrica placi foarte usoare,cu o buna capacitate de absorbtie a
sunetelor.
Cojile semintelor servesc pentru extragerea furfuroului, care este utilizat la obtinerea
maselor plastice, a fibrelor artificiale etc.
Floarea-soarelui este în același timp o valoroasă planta meliferă. Se apreciază că de pe 1/
ha de floarea- soarelui se poate obține o producție de peste 40 kg miere.
Floarea- soarelui reprezinta planta oleaginoasă de bază. Pentru a satisface consumul
crescand de ulei a populației și a crea un surplus pentru export, suprafețele cultivate cu această
plantă a fost continuu extinsă, crescand în același timp si productia la hectar.In prezent Romania
se situeaza in randul principalelor tari producatoare de floarea-soarelui din lume.
Seminţele de floarea soarelui conţin vitaminele E, B1, B5, precum şi magneziu, seleniu şi
fosfor, ele fiind considerate un izvor de sănătate.Vitamina E conţinută de seminţele de floarea
soarelui este considerată un antioxidant care anihilează radicalii liberi din organism, menţine
vederea bună şi este foarte importantă în scăderea simptomelor asociate artritei şi astmului.
Seleniul este esenţial pentru buna funcţionare a organismului sănătos. Regenerează
celulele, stimulează activitatea hormonilor tiroidieni şi păstrează elasticitatea ţesuturilor. De
asemenea anulează şi efectul substanţelor cancerigene şi are rol de regenerare a muşchiului
cardiac. Din această cauză alimentele bogate în seleniu sunt indicate în prevenirea şi tratarea
problemelor inimii şi a bolilor bătrâneţii.
Seminţele de floarea soarelui prin conţinutul lor de magneziu, au capacitatea de a
stabiliza tensiunea arterială şi de a preveni apariţia infarctului. Înlătură stresul, precum şi
migrenele.

2
 Persoanele care consumă regulat astfel de seminţe au nivelul colesterolului scăzut. În
acest sens, specialiştii americani înlocuiesc anumite tratamente pentru bolile cardiace cu
seminţele de floarea soarelui.

Metode de a le consuma
În pâinea feliată pune câţiva sâmburi de seminţe şi pune-o la cuptor. Astfel vei putea face un
obicei din acest lucru pentru a o servi în fiecare zi la masă în locul celei obişnuite.

Se pot adăuga seminţele în cereale şi se pot servi dimineaţa cu lapte la micul dejun sau pot fi
servite şi în iaurt.
Seminţele de floarea soarelui pot fi puse şi în salate. Vor oferi un gust minunat, iar salata va
avea nevoie de mai puţin ulei.
Se pot adăuga şi în deserturi, în clătite, cozonac sau pandişpanul preferat de copii.
Atât gustul dar şi beneficiile aduse organismului, seminţele de floarea soarelui ar trebui
incluse frecvent în alimentaţie, fie proaspete, fie adăugate în mâncare sau deserturi.

3
 CAPITOLUL I Conditii pedoclimatice
Floarea-soarelui cere, in general, o clima moderat de calda si umeda.
Cantitatea de caldura necesara pentru parcurgerea intregi perioade de vegetatie a florii-
soarelui este de aproximativ 2600°C.
Temperatura minima de germinare a semintelor este de 6°C.Plantele tinere rezista bine la
ingheturile tarzi de pana la -6°C,daca sunt de scurta durata.Dupa ce si-au format a cincea
frunza,plantele de floarea-soarelui devin sensibile la ger.
In timpul infloririi temperatura optima este de 18-20°C.Arsitele mari in aceasta perioada
influenteaza nefavorabil polenizarea si fecundarea.
Solurile favorabile pentru cultura floarei soarelui sunt cele lutoase, luto-nisipoase și luto-
argiloase profunde care favorizează pătrunderea adăncă a rădăcinilor.
Cele mai potrivite sunt cernoziomurile, cernoziomurile cambice, solurile
brune roșcate cu orizont superior profund, solurile aluviale permeabile și fertile.
Mai puţin favorabile sunt solurile brune cu orizont superior superficial, toate
tipurile de sol grele, argiloase, luvisolurile acide .
Floarea-soarelui consuma o cantitate mare de apa cu toate acestea rezista bine la
seceta,depasind in aceasta privinta chiar porumbul.Aceasta rezistenta deosebita la seceta se
datoreaza sistemului radicular bine dezvoltat,perisorilor desi de pe tulpina si frunze si posibilitati
de a-si micsora suprafata de evaporare prin desprinderea frunzelor bazale .Seceta este insa
pagubitoare in timpul formarii inflorescentei si a infloririi,ducand la marirea numarului de
seminte seci.

Pe de alta parte nici ploile nu-i priesc,favorizand aparitia bolilor si in timpul

infloririi,impiedicand zborul insectelor nemai avand loc polenizarea
Floarea-soarelui este, de asemenea,o planta iubitoare de lumina.Umbrirea in primele faze de
vegetatie duce la slabirea plantelor si formarea de calatidii mici.Este evident la floarea-soarelui
fenomenul de heliotropism,planta rotindu-si inflorescenta dupa soare.

În funcţie de condiţiile pedoclimatice, cerinţele plantei și însușirile soiurilor

(hibrizilor) de dată recentă s-a conturat o zonare ecologică cuprinzând
următoarele zone:
• zona I, foarte favorabilă, care include regiuni din vestul, sudul și sud-estul
ţării, cu precipitaţii de peste 300 mm/an sau amenajate pentru irigare, cu soluri
profunde, cernoziomice, soluri brune roșcate, aluviuni. Suma gradelor de

4
temperatură în această zonă este în jur de 2600 °C;
• zona II, favorabilă, care cuprinde, îndeosebi, silvostepa Olteniei, Munteniei,
precum și centrul Transilvaniei cu cernoziomuri cambice și soluri brune. Suma
gradelor de temperatură în această zonă este în jur de 1800-2000 °C;
• zona III, favorabilă, care se extinde în partea centrală și nord-estică a
Moldovei. Suma gradelor de temperatură în această zonă este în jur de 1800-
1900 °C.
Suprafaţa cultivată cu floarea soarelui a ajuns în unii ani la peste 450 mii ha,
însă, în interiorul zonelor menţionate se poate cultiva pe suprafeţe mult mai
mari.
CAPITOLUL II Particularitati morfologice si biologice

Floarea-soarelui face parte din familia Compositae,specia Helianthus annuus.

Planta are o radacină pivotanta, care patrunde pană la doi metri adancime, prevazută cu
numeroase ramnificatii laterale.Intregul sistem radicular este dotat cu o mare capacitate de
absorbție a apei si a elementelor nutritive din sol.

Tulpina la formele cultivate pentru ulei,este inalta de 1.5-2m (la formele furajere atinge 3-
5m), neramnificata, plină de maduva si acoperita cu perisori scurti si aspri.

5
 Frunzele sunt mari, pețiolate, oval-cordiforme si paroase.

Limbul foliar este, in general, neted, dar poate prezenta si diferite grade de gofrare.

Petiolul frunzelor este bine dezvoltat,latit la locul de prindere pe tulpina.In partea superioara
a plantei,petiolul frunzelor prezinta un jgheab prin care apa de ploaie colectata de frunze este
condusa spre tulpina si apoi jos spre radacina.

Frunzele florii-soarelui se misca in timpul zilei pentru a maximiza interceptia luminii solare,
fenomen numit diaheliotropism.

6
 Inflorescenta este un calatidiu,de forma unui disc cu diametrul de 10-40cm. In
inflorescenta se gasesc doua tipuri de flori:flori ligulate si flori tubulare.

Florile ligulate sunt mari sterile,sunt dispuse pe marginea calatidiului in numar de 1-2
randuri. Acestea sunt in numar de 30-70 si sunt asexuate sau unisexuate, fapt pentru care raman
intodeauna sterile.

Florile ligulate au o forma alungita, ovoidala sau rotunjita,cu partea superioara catifelata si
partea inferioara fin ciliata,au o culoare galbena cu diferite nuante.

Florile tubulare sunt fertile asezate in interior in cercuri concentrice.Florile tubuloase sunt
separate intre ele prin palei cu 2-3 lobi,de culoare galben-verzui care depasesc cu lobul cel mai
lung floarea inchisa.

Receptacul are forma unui disc circular,cu grosimea cuprinsa intre 1-4 cm, acesta fiind
inconjurat de cateva randuri de foliole de forma triunghiulara sau alungita,cu varfurile
ascutite,numite bractee.

Bracteele sunt frunze modificate,dispuse pe marginea receptacului si care pana la

desachiderea inflorescentei acopera florile.

7
 Numarul florilor intr-un calatidiu este de 600-1500 (uneori si mai mult).Inflorirea dureaza
10-15 zile si se desfasoara treptat, de la exterior spre interiorul inflorescentei.

Polenizarea este straina si se face cu ajutorul insectelor,in special,cu albine de aceea

fecundarea este favorizata de vreme uscata si insorita.Pentru a intensifica procesul de polenizare
este recomandata ca,in timpul infloririi,sa se aduca in apropierea culturii de floarea-soarelui
stupi de albine (1-2stupi la ha).

Fructul este o achenă- alungit-rombica, cu coaja groasa. Culoarea fructelor este

diferita:alba,cenusie,neagra,vargata.La formele ameliorate,in tegumentul fructului,intre suber si
sclerenchim se gaseste un strat tare,continand carbon(numit stratul carbonogen)care confera
rezistenta fructelor la atacul moliei (Homoeosoma nebulella).

In interiorul fructului se gaseste samanta propriu-zisa.Aceasta este invelita intr-o membrane

subtire (tegumentul seminal),sub care se gaseste embrionul,format din radicula tigela,gemula si
din doua cotiledoane mari,in care se depoziteaza substantele de rezerva.

Structura morfologica a semintei de floarea-soarelui

1-coaja; 2- tegument; 3- miez.

8
 Sistematica si Soiuri

Sistematica Floarea soarelui apartine familiei compositae genul Helianthus.

Formele cultivate pentru seminte apartin specie Helianthus annuus.

Hibrizi Uni hibrizi de floarea-soarelui cultivati in tara noastra sunt:

- Alex,Banat,
- Coril, Duna,
- Edeu,
- Flora,
- Fundulea 206,
- Romil,
- Select,
- Super,
- Felix.

CAPITOLUL III Tehnologia de cultura

3.1.Rotatia culturii si asolamentul

Pentru floarea-soarelui cele mai bune plante sunt plantele care elibereaza terenul
timpuriu,dand astfel posibilitatea, ca prin lucrarile solului,sa se acumuleze si sa se pastreze in sol
o cantitate cat mai mare de apa.

Bune premergatoare ,in conditiile din tara noastra, sunt cerealele paioase,in special graul de
toamna, plantele furajere precum si porumbul(neerbicidat cu triazine).

Nu sunt indicate ca premergatoare, plantele mari consumatoare de apa(lucerna, sparceta,

sfecla pentru zahar, sorgul, iarba de Sudan),plantele parazite de lupoaie(tutun, canepa),sau plante
atacate de boli comune(rapita, soia, fasolea,inclusiv culturile mixte porumb-fasole,din cauza
atacului de putregai alb,inul si cartoful din cauza atacului de putregai cenusiu).

Se va evita amplasarea florii-soarelui alaturi de culturi de grau,mazare,in si altele la care se

aplica erbicide fitotoxice pentru floarea-soarelui(Sare de amine,Basagran,Brominal flax
etc.).Purtate de vant erbicidele pot scadea productia cu 400-500 kg/ha,pe o distanta de pana la
300-400 in lan.

9
 Floarea-soarelui nu trebuie sa urmeze nici dupa ea insasi,cultura repetata ducand la imultirea
atacului de boli(putregaiul alb,putregaiul cenusiu si mai ales mana),plante parazite (lupoaie) si
daunatori(gargarita porumbului).

Aceasta revine pe acelasi teren dupa un interval de minim 6 ani.

La randul ei, floarea-soarelui este ca prasitoare,o buna premergatoare atat pentru culturile de
primavera cat si pentru culturile de toamna.

3. 2.Fertilizarea

Azotul favorizează cresterea vegetativa viguroasa a plantei care formeaza frunze mari si
o suprafata de asimilatie ridicata.

Dozele recomandate 60-120kg/ha N substanta activa.Jumatate din doza se administreaza la

pregatirea patului germinativ,iar cealalta jumatate la prima prasila mecanica.

Exemple de ingrasaminte pe baza de azot: Ureea, Azotat de amoniu, Amoniac , Sulfatul de

amoniu.

Fosforul influențează puternic formarea semințelor și a procentului de ulei din seminte.

Doze recomandate 40-90kg/ha P₂O₅.

Epoca de administrare este vara sau toamna inainte de aratura de baza cu incorporare sub
brazda.Circa 1/3 din doza se poate aplica pe rand odata cu semanatul, sub forma de ingrasaminte
complexe.Pe solurile acide se foloseste superfosfatul concentrat iar pe solurile neutre si alcaline
superfosfat simplu.

10
 Potasiul influenteaza favorabil utilizarea mai buna a apei de catre plante si marirea
rezistentei la frangerea tulpinilor si la atacul de mana si putregai alb.

Dozele recomandate 60-80kg/ha substanta activa K₂O.Epoca de administrare este toamna

sub aratura(sarea potasica) iar ingrasamintele complexe cu N-P-K inainte sau comcomitent cu
semanatul.

Gunoiul de grajd aplicat direct in cantitate de 20 tone la ha aduce sporuri de productie si este
eficient si aplicat la planta premergatoare.

11
 3.3.Lucrarile solului

Pregatirea solului la floarea-soarelui se face in doua etape:

- lucrari de vara – toamna;

- lucrari de primavara.

Lucrarile de vara se executa atunci cand floarea-soarelui este cultivata dupa o planta
premergatoare care se recolteaza timpuriu (cerealele paioase).

Aratura de vara

Pregatirea terenului se incepe imediat dupa recoltarea acesteia prin actiunea de dezmiristit, la
o adancime de 5 – 6 cm.

12
 La 15 – 25 de zile dupa dezmiristit, in functie de conditiile meteorologice si imediat ce
umiditatea solului permite, se efectueaza aratura, cu plugul in agregat cu grapa stelata sau grapa
inelara.

In cazul campurilor infestate, cu buruieni cu lastarire din radacina (palamida, susai, volbura,
crusatea sau barbusoara), se recomanda o dezmiristinire la adancimea de 6 – 8 cm.

Aratura efectuata vara are avantajul asigurarii celor mai bune conditii de pregatire a solului
pentru semanat in primavara, ceea ce favorizeaza cultura de floarea-soarelui.

Nelucrarea terenului la perioada optima, atrage dupa sine o serie de factori, precum
imburuienarea si pierderea apei din sol, care ingreuneaza acest proces si duce la cresterea
consumului de combustibil necesar lucrarilor.

Dupa efectuarea araturii de baza, se recomanda mentinerea terenului afanat si curat de

buruieni prin lucrari de intretinere efectuate cu grapa cu discuri in agregat cu grapa cu colti
reglabili, grapa rotativa, sau numai cu grapa cu colti reglabili, in functie de starea araturii si de
gradul de imburuienare a solului.

Pentru o mai buna eficienta, lucrarile de intretinere a araturii se efectueaza perpendicular sau
oblig pe directia acesteia, asigurand o nivelare uniforma.

Lucrarile de toamna se executa atunci cand floarea-soarelui este cultivata dupa o planta
premergatoare care se recolteaza tarziu (toamna).

Imediat dupa recoltarea acesteia se recomanda efectuarea lucrarii de dezmiristit.

Aratura se efectueaza cat mai repede cu putinta, cu plugul in agregat cu grapa stelata sau
grapa inelara.

13
 Aratura de toamna

Daca floarea-soarelui se cultiva dupa porumbul pentru boabe, dupa recoltarea acestuia,
campul se discuieste in doua directii, la o adancime de 6 – 8 cm si se ara la adancimea de 25 – 27
cm.

Aratura de baza atat cea de vara cat si cea de toamna se efectueaza la adancimea de 22 – 25
cm, iar pe terenurile imburuienate, cu cantitati mari de resturi vegetale si pe solurile compactate
se recomanda o aratura mai adanca.

Lucrarea de scarificare se impune ca urmarea a faptului ca floarea-soarelui este sensibila la

compactarea solului, manifestata prin cresterea densitatii aparente a solului si reducerea
porozitatii solului, ceea ce determina sporirea rezistentei la penetrare a radacinilor.

Lucrarile de primavera se efectueaza in scopul pregatirii patului germinativ prin 1-2

lucrari cu combinatorul.

In cazul in care lucrarile de vara sau toamna au fost executate corect si terenul a fost bine
nivelat, neimburuienat si fara resturi vegetale la suprafata se prezinta fara buruieni, acesta
ramane nelucrat pana in preziua sau ziua semanatului, evitanduse compactarea si pierderea apei
din sol.

Daca terenul nu a fost lucrat corespunzator in vara sau toamna prezentand buruieni si
denivelaturi, primavara imediat dupa zvantare se executa o lucrare cu grapa cu discuri si lama
nivelatoare in agregat cu grapa cu colti, sau grapa rotativa, dupa care se face pregatirea patului
germinativ in preziua sau ziua semanatului, cu combinatorul perpendicular pe directia de
semanat.

14
 Patul germinativ trebuie sa fie maruntit si afanat pe adancimea de semanat si „asezat” in
profunzime, pentru a se favoriza ascensiunea apei catre bobul de floarea-soarelui.

3.4. Samanta si semanatul

Pentru semanat,samanta trebuie sa aiba o capacitate de germinatie de minimum 85% si o

puritate de cel putin 98%,sa provina din loturi semincere certificare,din samanta hibrida F₁.

Samanta trebuie tratata cu fungicide (cu Apron 35 SD, 4-6 kg/tona de

samanta,pentru prevenirea manei la hibrizii nerezistenti, cu Fundazol 50, 2 kg/tona,seminte sau
Furadan,28l/tona).Toate aceste produse sunt compatibile,tratamentele putandu-se efectua
simultan.

Epoca de semanat. Semanatul la floarea-soarelui va incepe cand in sol,la adancimea de

semanat,se realizeaza temperatura de 6°C. Calendaristic, epoca de semanat se incadreaza intre 1
si 15 aprilie.Semanatul mai timpuriu nu este recomandabil, deoarece la temperature mai scazute
si in sol umed semintele mucegaiesc,rasarirea intarzie si este neuniforma,iar plantele se dezvolta
slab.Intarzierea semanatului dupa 15 aprilie este de asemenea nefavorabila,ducand la o scadere
apreciabila a productiei datorita deplasarii fazei infloritului in perioada de seceta.

Durata optima de semanat in fiecare an este de 5-6 zile.

Densitatea optima de semanat trebuie sa asigure realizarea densitatii optime de plante

recoltabile la hectar.Intervalul optim al densitatii variaza,in functie de zona,hibrid,gradul de
aprovizionare a solului cu apa si elemente nutritive,intre 40 si 60 mii plante recoltabile la hectar.

Cantitatea de samanta necesara este de 4-6kg/ha.

Semanatul se face cu semanatoarea SPC-6,la distanta de 70 cm intre randuri.

Adancimea de semanat, in functie de textura si umiditatea solului, este de 5-7 cm.

3.5. Lucrari de ingrijire

Principalele lucrari de ingrijire care se aplica in cultura de floarea soarelui sunt:combaterea

buruienilor,combaterea daunatorilor,polenizarea suplimentara si irigarea.

3. 5.1 Combaterea buruienilor

15
 Floarea-soarelui este foarte sensibila la imburuienare in special la inceputul vegetatiei. De
aceea,distrugerea buruienilor,inainte ca acestea sa devina periculoase pentru plantutele de
floarea-soarelui,constituie o masura hotaratoare pentru obtinerea de productii ridicate.

Prasitul este lucrarea de ingrijire cea mai importanta.In cazul cand nu s-a facut
erbicidarea,sunt necesare 2-3 prasile mecanice intre randuri si 2-3 prasile manual pe rand.

Prima prasila mecanica se va executa in momentul cand plantutele au format prima pereche
de frunze si randurile de plante se vad bine, folosind agregat cu cultivator pentru cultivatie
partiala.Imediat se aplica si prima prasila manuala pe rand,iar in caz de necesitate se efectueaza
si corectii de densitate.

16
 A doua prasila mecanizata se executa la un interval relativ scurt(10-12 zile),imediat ce apar
buruienile.Floarea-soarelui reactioneaza puternic cand aceste lucrari sunt efectuate in primele 3-5
saptamani dupa rasarire,formand un numar mai mare de flori si seminte in inflorescenta.Ultima
prasila trebuie terminata cand plantele au atins inaltimea de 60-70 cm.A doua prasila manuala se
face in functie de starea de imburuienare pe rand,la prasila a doua sau a treia mecanica.

La executarea prasitului mecanizat trebuie sa se lase o zona de protectie de fiecare parte a

randului.Zona de protectie este de 10cm la prima prasila si se mareste la 15cm la urmatoarele
prasile urmand a se lucra prin prasile manuale sau prin erbicidare.

Adancimea prasilelor este de circa 6cm.

Numarul prasilelor se reduce prin aplicarea erbicidelor,in acest caz mai sunt necesare 2
prasile mecanice intre randuri si eventual 1 pe rand.

Buruieni combatute Produsul comercial Doza Recomandari

Buruieni Diizocab 80 EC 6-10 l/ha 6- Administrate primavera inainte

monocotiledonate și Stomp 30 EC 8 l/ha de semanat.
unele dicotiledonate
anuale

Buruieni Afalon 1-2.5 kg/ha Preemergent sau postemergent

dicotiledonate și unele
monocotiledonate

Buruieni Frontier 720 EC 1.5-2 l/ha Preemergent sau inainte de

monocotiledonate și Guardian CE 1.75-2.5 semanat
unele dicottiledonate l/ha

Buruieni Focus Ultra 3-4 l/ha Cand plantele de costrei au 10-30

monocotiledonate cm;10-15 zile dupa administrare

17
 anuale si perene Gallant Super 1 l/ha nu se praseste

3.5.2 Boli si daunatori

Cea mai periculoasa boala,este mana florii-soarelui(Plasmopara helianthi) poate fi

combatuta prin tratament la seminte,cultivarea de hibrizi rezistenti si prin respectarea
rotatiei.Pentru prevenirea manei tratam samanta inainte de semanat cu Apron 35 SD,4-6kg/tona
de samanta.

Mana

Alte boli intalnite la floarea soarelui sunt patarea bruna si putregaiurile (alb si cenusiu) se
combat prin doua tratamente,in fazele de 8-10 perechi de frunze si preinflorit,cu
fungicidele:Benlate 50,Topsin 70(cate 1.5kg/ha)Rovral TS(2.5kg/ha).

Impotriva daunatorilor din sol se obtin rezultate bune prin tratarea semintelor inainte de
semanat cu Heptaclor si prin aplicarea unor insecticide granulate la sol(Furadan 5 G, Ecalux 5 G,
s.a.),pe rand odata cu semanatul.

Plantele de floarea-soarelui pot fi atacate de Tanymecus dillaticolis.Cand atacul acestei

insecte este foarte mare,se impune tratamentul cu insecticide (Lindatox 3 sau PEB+Lindan 5+3
in doza de 25-30 kg/ha), aplicate in momentul semnalarii atacului.

18
 Tanymecus dillaticolis

Boli Produs chimic Daunatori Produs chimic

Putregaiul Rovral 50 Gargarita Decis 300 3.5 (l/ha)

alb(Sclerotinia PU(1kg/ha) Ronilan porumbului(Tanym Lindatox 3 PEB+Lindan
sclerotiorum) 50 WP Benlate 50 ecus dillaticolis) 5+3(25-30kg)ha
Putregaiul cenusiu WP(1.5kg/ha)
(Botrytis cinerea)

Mana(Plasmopara Apron 35 SD(4kg/t) Ratisoara Furadan 35 ST 28 l/t

helianthi) Wakil Carbodan 35 ST 28 l/t
Diafuran 35 ST 28 l/t
Heptaclor 28 l/t

Patarea bruna Topsin 70(1.5kg/ha) Viermii sarma Furadan 35 ST 28 l/t

Carbodan 35 ST 28 l/t
Diafuran 35 ST 28 l/t
Heptaclor 28 l/t

19
 3. 5.3 Polenizarea suplimentara

Pentru a realize o polenizare cat mai buna si a avea cat mai putine seminte seci se aduc, la
inceputul infloririi, stupid cu albine(1-2 la ha),care se aseaza in imediata vecinatate a lanului.

3.5.4 Irigarea

Desi floarea-soarelui este rezistenta la seceta, reactioneaza foarte bine la irigare,dand sporuri
însemnate de productie.Eficiența irigării crește prin cultivarea unor hibrizi mai productivi și
rezistenți la mană,cum sunt Fundulea 206,Fundulea 80, Fundulea 82, Fundulea 305, Alex
Banat,Coril, Duna,Flora,Festiv.

Aplicarea udarilor urmareste mentinerea umiditatii solului la peste 50% din intervalul
umiditatii active( IUA).Calendaristic perioada in care se fac udarile este 15 iunie si 20
iulie(fazele critice pentru consumul de apa la floarea soarelui sunt inflorit-butonizare ,umplerea
semintelor).Se aplica 1-3 udari, norma pentru fiecare udare este de 500-600m³ apa la ha.

Se recomanda evitarea irigarii in timpul infloririi,deoarece,la udarea prin aspersiune se

impiedica zborul insectelor si polenizarea , favorizand raspandirea putregaiului alb,iar la udarile
pe brazda,in zone cu vant puternic,plantele cad.

CAPITOLUL IV Recoltare si depozitare

Epoca optima pentru recoltare mecanizata este atunci cand umiditatea semintelor este de
15%, ceea ce corespunde cu faza cand 75-80%din calatidii au culoarea bruna,iar restul sunt
galbene-brune.Intarzierea recoltarii peste aceasta faza duce la pierderi inseminate datorita
scuturarii semintelor si frangerii tulpinilor,de aceea recoltarea trebuie terminate in cel mult 10
zile(pana la umiditatea semintelor de 11%

20
 Recoltarea se face cu combina C 12 reglata corespunzator si echipata cu dispozitivul de
recoltat floarea-soarelui RIF S-6 M.Pentru a se evita spargerea si decojirea semintelor in timpul
treieratului turatia optima a batatorului va fi cuprinsa intre 420 si 500 rotatii pe minut,iar distanta
dintre batator si contrabatator se regleaza astfel incat la intrare sa fie 25-30 mm,iar la iesire 16-
18mm.Viteza de lucru a combinei este de 3,5-4,5km/ora.

Pentru o buna pastrare semintele trebuie sa aiba o umiditate sub 9%.

Floarea soarelui are o capacitate de productie ridicata si in conditii tehnologice

corespunzatoare ,poate da intre 2 500 si 3 500 kg seminte la hectar in cultura neirigata si 4 000-5
000 kg/ha in conditi de irigare.

Depozitarea Imediat dupa recoltare,semintele de floarea-soarelui se curata de resturile de

calatidii si de alte corpuri straine cu masini obisnuite de curatat,apoi se usuca bine prin
expunerea la soare si lopatare sau cu ajutorul unor sisteme speciale de uscare.

21
 CAPITOLUL V Norme de securitate si sanatate in munca

Norme de securitate a muncii la folosirea masinilor pentru lucrarile solului:

-se vor marca locurile periculoase pentru a fi ocolite

-bolturile de cuplare la tractor vor fi bine asigurate

-interventiile la masini se vor face cu masinile oprite si coborate pe sol

-inainte de pornire se verifica sa nu fie personae in jur

-curatirea, desfundarea, verificarea organelor in miscare se va face dupa oprirea

motorului

Norme de securitate a muncii la aplicarea ingrasamintelor:

-in timpul lucrului muncitorii vor purta echipament de protectie

-se va face intretinerea zilnica a masinilor de administrat ingrasaminte

-dupa terminarea lucrului,masinile se vor spala pentru a impiedica corodarea

Norme de securitate a muncii la semanat:

-masinile care lucreaza pe terenuri de ses,nu vor fi folosite pe terenurile in panta

-transportul semanatorilor purtate se face cu buncarul gol

22
 -nu se va interveni in timpul lucrului la organele in miscare

-nu se va lucra fara aparatori de protectie

-se vor verifica si asigura dispozitivele de cuplare la tractorNorme de securitate a

muncii la folosirea masinilor de combatere a bolilor si daunatorilor:

-personalul care lucreaza cu substante toxice va fi instruit

-muncitorii vor purta echipament de protective adecvat normelor in vigoare

-masinile trebuie sa fie in perfecta stare tehnica, imbinarile sa fie etanse, aparatele de
control in stare de functionare

-locul de preparare a solutiei va fi indicat vizibil ”LOC PENTRU PREPARAREA

SOLUTIILOR TOXICE”

-dupa terminarea lucrului masinile se golesc si se spala

Norme de securitate a muncii la recoltat:

-inainte de inceperea lucrului se va verifica starea combinei, starea aparatorilor, marcarea

pe teren a locurilor particulare

-reglarea curelelor de ventilator se va face cu motorul oprit

-personalul care deserveste combina va fi instruit cu normele de siguranta a muncii

-combina se va desfunda, regla, unge numai cu motorul oprit

-persoanele care deserves combina se vor feri de organele in miscare

-pe combina se va urca numai combinierul

23
 Concluzii

Uleiul de floarea-soarelui este preferat de romani datorita gustului si aromei

caracteristice.

Floarea-soarelui ocupa locul intai in tara noastra ca planta producatoare de ulei alimentar.

Valoarea uleiului de floarea-soarelui rezulta si din continutul bogat in provitaminele B4,

B2, vitaminele A, D, E, contribuind la scaderea colesterolului din sange si regland metabolismul.

Folosirea erbicidelor nu exclude efectuarea prasilelor mecanice si manuale care mentin

solul afanat, cu un coeficient aerohidric optim, prielnic dezvoltarii sistemului radicular.

Combaterea bolilor si daunatorilor este o lucrare de ingrijire ce contribuie la obtinerea

unor productii mari de floarea-soarelui.

Desi este o planta rezistenta la seceta, floarea-soarelui asigura sporuri insemnate la

recolta la aplicarea irigatiei.

Polenizarea suplimentara poate determina sporirea productiei cu 300-700 kg/ha seminte.

Dupa recoltare boabele se vor conditiona, deoarece raman cantitati mari de calatidi ce
maresc umiditatea boabelor existand pericolul de incingere.

24
 Bibliografie

1. Andrei M., 1997 – Morfologia generală a plantelor. Editura Encicloped. Bucureşti

2. Axinte M.- Fitotehnie Editura I.-Editura-Ion Ionescu de la Brad, Iasi, 2004

3. Boicu T. si Tatiana Eugenia Sesan- Manualul de Fitotehnie agricola Editura Ceres Bucuresti
1996

4. Costel Scarisoreanu si colaboratorii- Manual pentru cultura de specialitate- Agricultura –

editura Oscar Print- Bucuresti 2006

5. Costel Scarisoreanu si colaboratorii- Manual pentru pregatire practica- Agricultura – editura

Oscar Print- Bucuresti 2006

7. Gh. Balteanu Al. Salontai - Manual de Fitotehnie Editura Didactica si Pedagogica

Bucuresti 1991

8. Maria Popescu, Traian Popa- Manualul de Agrotehnica si fitotehnie Editura Didactica si

Pedagogica.

8. Viorel Iulian Pestean, Anisoara Insuratelul, Vasile Catarau,Elena Catarau, Maria Carp-
Manualul- CULTURA PLANTELOR DE CAMP. Editura Panfilius

www.agropataki.ro/produse/fitofarmacie/descrierea_culturilor-de-floarea-soarelui.ro

25
26