MINISTERUL EDUCATIEI SI CERCETARII

Ordin nr.4321/22.05.2020

ŞCOALA PROFESIONALĂ GROPNIŢA

Proiect pentru obținerea certificatului de

calificare profesională nivel III
Calificarea:Agricultor culturi de câmp

PROFESOR ÎNDRUMĂTOR:
PĂTLĂGICĂ MIRELA

Candidat: Știrbăț Ionela

Iunie 2020
 TEMA PROIECTULUI
COMBATEREA BOLILOR ȘI
DĂUNĂTORILOR ÎN CULTURA
SFECLEI DE ZAHĂR
 Cuprins

1. Importanța culturii la sfecla pentru zahăr

2. Importanța lucrărilor de îngrijire aplicate în culturile de sfeclă pentru zahăr

3. Bolile specifice culturii de sfeclă pentru zahar

4. Dăunătorii specifici culturii de sfeclă pentru zahar

5. Metode de prevenire și combatere chimică a bolilor și dăunătorilor din
cultura de sfeclă pentru zahăr
6. Norme de securitate și protectie a muncii la combaterea bolilor și
dăunătorilor
7. Concluzii și Bibliografie
 1. Importanța culturii de sfecla pentru zahăr
Familia botanica: Chenopodiaceae , denumirea științifică: Beta vulgaris
Sfecla de zahăr este singura materie primă folosită la obținerea zaharului
ce poate fi produsă în Uniunea Europeană. Astfel sfecla de zahăr constituie
pentru Europa și implicit pentru tara noastră o cultură de foarte mare interes.

Sfecla de zahar, formand majoritatea, productiei principale in sol, pentru

realizarea careia necesita mari cantitati de apa si hrana, are nevoie de un sol
bine maruntit si nivelat la suprafata, afanat pe strat cat mai adanc, in scopul
de a favoriza tuberizarea si cresterea normala a radacinii. Frunzele si cotletele
care reprezintă 40-45% din recolta totală a sfeclei de zahăr, se utilizează ca
furaj verde ,murat sau uscat ,în alimentația taurinelor având o valoare furajera
apropiată de cea a porumbului pentru masa verde.

Importanța deosebită au si rezidurile industriale:melasa, taiteii si namolul de

la filtrele presei care rezultă în urma extragerii zaharului din sfeclă. Aceste
reziduri sunt folosite cu succes in hrana animalelor puse la îngrășat.

Sfecla pentru zahăr este o cultură ce contribuie la marirea

gradului de intensivitate economică a unităților cultivatoare.

2. Importanța lucrărilor de îngrijire aplicate în cultura de sfeclă pentru zahăr

Cultura sfeclei de zahar este atacata de numeroase boli care pot provoc pagube
mari daca nu se aplica tratamente preventive si curative .

În general, sfecla este cunoscută ca fiind o specie sensibilă la un număr însemnat

de boli, ceea ce impune necesitatea cunoaşterii aprofundate atât a simptomatologiei
acestora cât şi a celor mai eficiente metode de prevenire şi combatere.

Mai periculoase sunt bolile care survin în cea de-a doua parte a perioadei de
vegetaţie, întrucât acestea influenţează acumularea zahărului.

Combaterea bolilor și daunatorilor ca lucrare de îngrijire la sfecla pentru

zahăr reprezintă punctul forte de obținere a unei producții de calitate.

3. Bolile specifice culturii de sfeclă pentru zahăr

Cultura de sfeclă pentru zahăr este sensibilă la boli. Tratamentele preventive
sunt importante. Cultura de sfeclă pentru zahăr este atacată de numeroase
boli care pot provoca pagube mari daca nu se aplica tratamentele preventive
si curative.
Cultura sfeclei de zahar este atacata de numeroase boli care pot provoca
pagube mari daca nu se aplica tratamente preventive si curative .
În general, sfecla este cunoscută ca fiind o specie sensibilă la un număr însemnat
de boli, ceea ce impune necesitatea cunoaşterii aprofundate atât a simptomatologiei
acestora cât şi a celor mai eficiente metode de prevenire şi combatere.

Mai periculoase sunt bolile care survin în cea de-a doua parte a perioadei de
vegetaţie, întrucât acestea influenţează acumularea zahărului.

Cercosporioza- Cercorspora beticola

Simptomatologie

Boala este prezentă în fiecare an în culturile de sfeclă de zahăr, producând mai

multe pagube în anii călduroşi şi cu umiditate ridicată. La început boala apare sub
formă de pete izolate, care se înmulţesc în condiţii favorabile, confluează şi
acoperă toată suprafaţa foliară. Importanţa economică a bolii este diferită de la un
an la altul şi de la o parcelă la alta. În cazul apariţiei precoce a bolii, randamentul
de acumulare a zahărului poate scădea cu cel puţin 10%.

Cercosporioza-Cercorspora beticola

Mana sfeclei- Peronospora farinosa

Boala este produsa de ciuperca Peronospora farinosa

Frunzele tinere din rozeta infectate sistematic, au culoarea verde deschis sau galbui
si pot fi deformate.

Frunzele bolnave au marginile rasucite in jos si sunt casante.

Masuri de prevenire si combatere:
-folosirea de samanta sanatoasa si tratata
-folosirea de soiuri rezistente
-cultivarea de samanta sanatoasa
-tratamente cu Funguran (4 kg/ ha).
 Pătarea frunzelor, produsă de ciuperca Phoma betae
Simptomatologie

Boala apare pe frunzele de sfeclă din luna mai până la sfârşitul perioadei de
vegetaţie.

Atacul se manifestă prin apariţia unor pete mari asemănătoare ochilor de păun, de
culoare brun-deschis. Boala este mai periculoasă dacă atacul apare pe semincerii
de sfeclă. Agentul patogen este o ciupercă ce se dezvoltă în condiţii calde. O plantă
provenită din sămânţă contaminată poate părea la început sănătoasă, dar boala se
manifestă la nivelul tijelor semincere. Daunele sunt de cele mai multe ori
nesemnificative deoarece ciuperca se instalează când planta de sfeclă este deja
matură, iar frunzele atacate sunt deja îmbătrânite. În cazul în care sunt atacate
frunzele mai tinere din mijlocul rozetei, dezvoltarea şi acumularea zahărului pot fi
afectate.

Făinarea sfeclei(Erysiphe communis var. betae)

Boala se instalează în perioadele de secetă cu temperaturi mai mari de 20°C.
Atacul se manifestă pe organele aeriene ale plantelor, sub forma unor pete mari
neregulate, cu aspect pudrat. Frunzele rămân un timp verzi apoi se îngălbenesc şi,
în caz de atac masiv, se usucă. Pe semincerii de sfeclă atacul produs de făinare
este frecvent şi contribuie la reducerea randamentului şi a calităţii seminţei de
sfeclă.

Făinarea sfeclei(Erysiphe communis var. betae)

 Principalele boli intalnite frecvent la sfeclei de zahar si produsele fungicide
folosite pentru combaterea lor

Denumirea Simptome Fungicidul Doza kg,l/ha Observatii

bolii

Pythium sp Pete brune in Tiradin 70 8 Tratament la

(putrezirea dreptul PUS samanta
plantelor ) coletului ce se
extind , Dithane M45
8
plantutele se
ofilesc si
putrezesc

Cercospora Iunie-agust Abest 0,5 1-3 tratamente

apar pe frunze
beticola pete colturoase Baycor 300
rotunjite EC
2
galbene-brune
Pennsuc
apoi cenusii 7
marginite de o Sumi 8 12,5wc
dunga brun- 0,5
rosiatica

Erysiphe Aparitia pe Tilt 250EC 0,3

frunze a unei Eficace si
betae (fainarea) pasle prafoase sau Alert impotriva
albicioase Impact cercosporiozei

Rizoctonia Decolorarea Masuri

nervurilor preventive
boala este desecarea si
favorizata de nivelarea
temperaturi de terenului
peste 20grade reducerea
C pe terenuri normelor de
cu exces de udare
apa

Putregaiul in Radadacini Tecto 450 Tratament

silozuri putrezite inainte de
insilozare
Fuzarium sp.
Botrytis sp.
 4. COMBATEREA DAUNATORILOR
Combaterea daunatorilor la sfecla de zahar trebuie efectuata in primul rand prin
masuri preventive iar tratamentele curative se vor efectua numai cand se depaseste
pragul economic de daunare(P.E.D).

In primaverile secetoase cei mai periculosi daunatori sunt Tanymecus palliatus ,

Tanymecus dilaticolis si Bothynoderes punctiventris pentru combaterea lor pe
langa tratarea semintei se pot facesi tratamente pe vegetatie atunci cand se
manifesta densitati crescute.

 Daunatorii specifici intalniti in cultura sfeclei de zahar

Daunatorii radacinii.

 Carabusul de mai
 Viermele sarma (Agriotos lineatus).
 Nemotozii, viermele sarma sau Filoxera sfeclei (Heterodera Schachtii).
 Coropisnita
 Miriapodul (Sullus gutullatus).

Daunatorii ai frunzelor si coletului sfeclei.

 Buha semanaturilor (Agratis Euxoa).

 Molia sfeclei
 Soarecii de camp
 Puricii de pamant sau de frunze
 Gandacul testos
 Gandacul negru al sfeclei
 Musca sfeclei
 Plosnita frunzei sfeclei (Piesma gradrata).
 Gargarita porumbului sau ratisoara
 Gargarita sfeclei
 Paduchii de frunze

PĂDUCHELE NEGRU
Este o specie polifagă care atacă mai multe culturi, cum ar fi: sfecla, salata, macul,
floarea-soarelui etc.

Acestea se răspândesc pe lăstari şi frunze şi se hrănesc înţepând şi sugând sucul

celular din aceste organe. Începând de la a doua generaţie apar şi forme aripate
care, se răspândesc şi colonizează frunzele şi tulpinile diferitelor plante-gazdă. Pe
planta-gazdă, păduchele negru al sfeclei se înmulţeşte tot timpul verii.
Combatere

 Rotaţia culturilor
 Arătura adâncă de toamnă
 Tratarea radăcinilor de sfeclă
o Afidele pier mai mult din cauza temperaturilor ridicate decât a celor joase,
nimfele suferind mai mult decât adulţii.
o Vremea rece şi mohorâtă reduce populaţia afidei, chiar dacă iniţial se
înregistrează o densitate mare.
o Avertizarea tratamentelor se face la depistarea primelor colonii de afide în
culturile de sfeclă. Tratamentele se fac cu produse chimice autorizate.

PURICELE (Chaetocnema tibialis)

Puricele sfeclei iernează ca insectă adultă sub frunzele uscate de sfeclă.
Prin luna aprilie, insectele apar mai întâi pe diferite chenopodiacee spontane, de
unde trec în culturile de sfeclă, hrănindu-se cu frunzuliţele abia apărute, spontane
până în luna august, după care se hrănesc cu frunze de plante mature.
Combaterea

o Se face prin distrugerea buruienilor din culturile de sfeclă

o Prin lucrări de întreţinere,
o Cultivarea de benzi capcană din sfeclă,
o Insămânţarea cu două-trei săptămâni mai târziu.

GĂRGĂRIŢA (Bothypoderes punctiveniris)

 Adulţii apar din sol când temperatura aerului este de 10-12 grade.

 La început ele se hrănesc cu lobodă, de pe care migrează apoi pe culturile de

sfeclă.
 Deplasarea insectelor are loc prin mers şi zbor, putându-se astfel răspândi până
la 30-40 km/oră.
 Larvele care apar în apropierea coletului pătrund în pământ, se dispun lateral pe
pivotul rădăcinilor şi rod vârful acestora sau sapă cavităţi laterale.
 Larvele de gărgăriţă se hrănesc timp de 65 de zile, perioadă în care ele
năpârlesc de 4 ori

Combatere

o Arături adânci de toamnă,

o Rotaţia culturilor,
o Praşile repetate pentru distrugerea larvelor.
o Curativ se aplică tratamente la avertizare cu produse fitosanitare autorizate,
conform Codexului.

5. Metode de prevenire și combatere a atacului de boli și

dăunători
 Crearea de soiuri rezistente la atacul bolilor si al daunatorilor,
folosindu-se practica de ameliorare.
 Folosirea asolamentului cu ierburi perene si alternarea rationala a
plantelor ne dau posibilitatea sa evitam inmultirea daunatorilor si agentilor
patogeni din sol.
 Executarea la timp si in bune conditii a lucrarilor solului inlatura atacul
daunatorilor si parazitilor si da plantelor posibilitatea sa creasca si sa se
dezvolte repede. Lucrarile solului au ca efect distrugerea cu agenti patogeni
crearea de conditii favorabile cresterii plantelor
 Respectarea epocii optime de semanat, da posibilitatea semintelor sa
incolteasca repede si la timp, plantele avand timp sa se dezvolte mai
repede, sa se fortifice pana la momentul cand daunatorii si parazitii apar in
numar mare.
 Alegerea potrivita a terenului pentru amplasarea culturii evitandu-se
terenuri care au conditii favorabile care au conditii favorabile pentru agentii
patogeni
 Respectarea rotatiei culturilor
 Aratura adanca impedica baltirea apei sii impedica imbolnavirea cu unu
agenti patogenti patogeni , care produc spori cu cili (mana vitei de vie)
 Alegerea semintei –samanata trebuie sa fie sanatoasa fara spori sau micelii
derezistenta pe ea (la taciuni fainare )
 Lucrari de intretinere a culturilor au ca efect impedicarea raspandirii
agentilor patogeni sau crearea de conditii favorabile cresterii si dezvoltarii
plantelor : combaterea buruienilor , irigarea ,etc.
 Conditionarea semintelor si depozitarea coresponzatoare evita aparitia
multor boli in timpul depozitarii sau transmiterea unor boli prin seminte .
Mijloace mecanice de combatere.
Prinderea si strangerea daunatorilor cu ajutorul capcanelor si santurilor, a
curselor si a diferitelor dispozitive.
Mijloace fizice – cuprind tratamentul termic al semintelor contra agentilor
patogeni care se transmit prin samanta.
 Mijloace biologice de combatere – se bazeaza pe folosirea animalelor si
microorganismelor care distrug daunatorii. Astfel graurii, pitigoii,
codobaturile, ciorile etc. distrug un numar foarte mare de daunatori ai
sfeclei.

Masuri preventive de combatere a daunatorilor

 Executarea la timp si in bune conditii a lucrarilor solului inlatura atacul

daunatorilor , duc la ditrugerea oualelor si larvelor oprind astfel dezvoltarea
acestora si da plantelor posibilitatea sa creasca si sa se dezvolte repede.
 Administrarea ingrasamintelor cu fosfor si potasiu maresc rezistenta
plantelor la atacul daunatorilor
 Folosirea de material semicer liber de viroze da garantia ca acesta a fost
controlat din punct de vedere fitosanitar si nu prezinta suspiciuni de a fi
infestat cu oua sau larve de daunatori
 Folosirea asolamentului cu ierburi perene ne dau posibilitatea sa evitam
inmultirea daunatorilor si agentilor patogeni din sol
 Respectarea epocii optime de semanat da posibilitatea semintelor sa
incolteasca repede si la timp, plantele avand timp sa se dezvolte mai repede,
sa se fortifice pana la momentul cand daunatorii si parazitii apar in numar
mare.
 Mijloace mecanice de combatere-prinderea si strangerea daunatorilor cu
ajutorul capcanelor si santurilor, a curselor si a diferitelor dispozitive.
 Aplicarea mijloacelor fizice – cuprind tratamentul termic al semintelor
contra agentilor patogeni care se transmit prin samanta.

Principalii daunatori intalniti in cultura sfeclei de zahar si produsele utilizate in

combaterea lor

Daunatorul Insecticidul Daza kg /ha Modul de atac Masuri

agrotehnice

Gargarita Tratamente la Adultii reteaza Semanatul

sfeclei ei samanta plantutele de timpuriu
Botynoderes sfecla de la
punctivetris Tratamente pe colet . Araturi adanci
PED =0,7-0,8 vegetatie cu Laplantele mai
Azodrin Santuri
ex/m dezvoltate rod
capcana
frunzele si
40WS
1,2 petiolul Tratare
Ultracid 20EC
1,5 semintelor
Lebacid 50Ec
1,5
Ratisoara Tratamente la Gandacii rod
sfeclei samanta complet
frunzele
Tanhynoderes Tratamente pe plantelor
vegetetie cu Semanat de
tinere sau
Palliatus Azodrin epoca optima .
reteaza
PED=0,7-0,b
tulpinile de la Tratarea
ex /m 40WS
1,5 colet . semintelor
Ultracid 20EC
1,5 Santuri
Lebacid 50EC capcana
1,5

Molia sfeclei Sumicidin Larvele in Aratura

ultimele stadii adanca de
Phthoimaea 20EC 0,250 isi fac galeri in toamna .
nervurile
Ocellatella Sumi Combi 0,750 Strangerea
principale ale
limbului si resturilorde la
30EC 0,600
petiolului decolare si
Alha Combi 4 utilizare in
Radacinile se hrana vitelor .
Bext 0,300 dezvolta slab.
Ataca si in Irigarea
Decis silozuri . culturii.
 6. Tehnica securitatii muncii la folosirea masinilor pentru
combaterea bolilor si daunatorilor
Deoarece majoritatea materiilor cu care se lucreaza in chimizarea agriculturii sunt
toxice pentru om si animale , masurile de protectie a muncii , de asigurare
securitatii celor de deservesc utilajele trebuie sa inlature posibilitatea accidentelor
ce le pot provoca atat masinile cat si produsele chimice cu care se lucreaza .

Masinile si aparatele care folosesc substante chimice trebuie sa fie in perfecta stare
tehnica , sa fie prevazuta cu toata aparatura de protectie , sa aiba toate imbinarile
montate entas .
Muncitorii folositi la lucrarile de protectie a plantelor vor purta obligatoriu
echipament de protectie indicat de norme de vigoare

Uneltele folosite la pregatire solutiilor ( galeti , masuri , butoaie , palni ,cantare

etc.) nu vor fi folosite in alte scopuri .
Locul de preperare a solului de stropire va fi marcata cu o placa de inscriptia ``
LOC PENTRU PREPARAREA DE SOLUTII TOXICE INTRAREA STRICT
OPRITA

7. Concluzii
 Sfecla de zahăr este singura materie primă folosită la obținerea zaharului.

 Mai periculoase sunt bolile care survin în cea de-a doua parte a perioadei
de vegetaţie, întrucât acestea influenţează acumularea zahărului.
 Combaterea bolilor și daunatorilor ca lucrare de îngrijire la sfecla pentru
zahăr reprezintă punctul forte de obținere a unei producții de calitate.
Combaterea daunatorilor la sfecla de zahar trebuie efectuata in primul rand
prin masuri preventive iar tratamentele curative se vor efectua numai cand
se depaseste pragul economic de daunare(P.E.D).

 Deoarece majoritatea materiilor cu care se lucreaza in chimizarea agriculturii

sunt toxice pentru om si animale , masurile de protectie a muncii , de
asigurare securitatii celor de deservesc utilajele trebuie sa inlature
posibilitatea accidentelor ce le pot provoca atat masinile cat si produsele
chimice cu care se lucreaza .

13
BIBLIOGRAFIE
1. Fitotehnie – Editiura Didactica si Pedagogica – Bucuresti 1979

2. Fitotehnia II – Ministerul Agriculturii si Silviculturii – Editura

Agrosilvica de stat

3. www.agropataki.ro/produse/fitofarmacie/descrierea_culturilor-de-
plante radacinoase si tuberculifere.ro

14