Echinoderme

 animale exclusiv marine, majoritatea de pradă

 au simetrie pentaradiară
 scheletul – plăci calcaroase, libere/sudate, formează un
endoschelet; majoritatea au spini
 mișcarea și sensibilitatea sunt asigurate de sistemul
ambulacral (sistem de tuburi) – inel tubular de la care
pornesc 5 canale radiare, legat de o placă ciuruită (placă
madreporică) prin care pătrunde apa; de la acest sistem
pornesc numeroase tubușoare prevăute cu ventuze cu care
se fixează (picioare ambulacrale)
 locomoția – prin târâre/înot; majoritatea sunt fixe
 SN – inel periesofaginian + 5 cordoane nervoase radiare,
fără ganglioni nervoși
 respirația, circulația, excreția – prin sistemul ambulacral
 nu au inimă
 înmulțirea – sexuată; sexele separate
 stelele de mare au putere de regenerare
 clasificare:
Crini de mare
- corpul – formă de cupă, cu un peduncul pentru fixare

Castraveți de mare
- corpul – formă cilindrică, moale
- brașele sunt bifurcate
- prezintă tentacule în jurul gurii

Arici de mare
- corpul – formă sferică/ovoidală, cu țepi
- aparatul masticator – lanterna lui Aristot

Șerpi de mare
- corpul – turtit
- au 5 brațe lungi, subțiri
 Cordate

 sunt cele mai evoluate animale

 au schelet axial intern (coardă
dorsală/notocord) așezat dorsal, deasupra
tubului digestiv și sub tubul neural
 SN – tubular, situat dorsal
 regiunea anterioară a tubului digestiv se
transformă în sistem respirator
 inima – musculoasă, situată ventral
 reproducerea sexuată
 clasificare: urocordate, cefalocordate, vertebrate

Urocordate (Tunicate)
- cordate primitive, exclusiv marine, majoritatea
sedentare (larvele libere)
- notocordul prezent numi la larvă, în regiunea cozii
- formă – de butoiaș cu 2 deschideri (sifoane – bucal și
anal)
- epiderma secretă o substanță care formează o tunică
- respirație branhială
- înmulțirea prin înmugurire
- ex.: ascidia

Cefalocordate (Acraniate)
- trăiesc în nisipurile zonei litorale
- notocordul prezent tot timpul vieții
- corpul – pisciform, cu trunchi și coadă
- în jurul gurii – ciri cu care îdepărteză particulele de nisip
- respirație branhială
- ex.: amfioxus
 Vertebrate
- populează toate mediile de viață
- notocordul se găsește numai la embrion, la adult este înlocuită prin coloana vertebrală
(excepție ciclostomii)
- scheletul axial – coloană vertebrală (cartilaginoasă/osoasă) + craniu
- corpul – cap, trunchi, coadă și membre
- SN diterențiat în SNC (encefal și măduva spinării) + SNP (nervi și ganglioni nervoși)
- organele de locomoție: înotătoare, membre perechi, aripi
- sistemul digestiv: tub digestiv + glande anexe
- respirația: branhială, cutenee, pulmonară
- sistemul circulator: inimă + plămâni
- sistemul excretor: rinichi + căi urinare
- sexele separate
- clasificare:

Agnate (fără fălci) - Ciclostomi

 anumale acvatice, ectoparazite
 corp cilindric, lipsit de înotătoare
 tegument lipsit de solzi, bogat în celule mucoase
 gura rotundă, prevăzută cu dinți cornoși
 respirația branhială
 ex.: chișcarul

Gnatostomate (cu fălci)

 pești
 amfibieni
 reptile
 păsări
 mamifere
 Pești

Pești cartilaginoși (rechini) Pești osoși și cartilaginoși-osoși

 trăiesc în mări, oceane  trăiesc în mări, oceane, ape dulci
 au schelet cartilaginos  au schelet osos/cartilaginos-osos (sturioni)
 solzii sunt prevăzuți cu un ghimpe  solzi/plăci osoase (sturioni)
 gura situată sub bot, prevăzută cu dinți  gura situată în vârful botului (sub bot – sturioni)
 înotătoarea codală are lobi inegali  înotătoarea codală are lobi egali (inegali - sturioni)
 au 5 fante branhiale  branhiile acoperite de opercule
 nu au vezică înotătoare  au vezică înotătoare
 pisica de mare - pești osoși:
 vulpea de mare  crap
 rechinul albastru  păstrăv
 rechinul-ciocan  somn
 peștele ferăstrău  țipar
- pești cartilaginiți-osoși:
 morun
 nisetru
 cegă
 păstrugă

Amfibieni
 vertebrate adaptate atât la mediul acvatic cât și la mediul terestru
 de mediul acvatic rămân legate prin modul de respirație și prin reproducere
 corpul alcătuit din: cap, trunchi, membre și la unele coadă
 sunt animale terapode – au 4 membre poziționate lateral (membrela anterioare au 4
degete, cele posterioare 5 degete unite printr-o membrană interdigitală)
 locomoția: pe uscat prin salturi, în apă prin înot
 pielea – subțire, umedă, bogat vascularizată, cu rol în respirație
 sistemul digestiv: ultima parte a intestinului formează cloaca în care se deschid
ureterele și conductele genitale
 respirația: pulmonară (dar plămânii sunt slab dezvoltați) și cutanată (prin piele);
mormolocii au respirație branhială
 inima este tricamerală (2 atrii și 1 ventricul); circulația este dublă și incompletă
(sângele oxigenat se amestecă cu cel neoxigenat)

 fecundația externă; sunt ovipare și majoritatea prezintă metamorfoză

 sunt animale poichiloterme (au tempertura corpului variabilă); iarna intră în amorțire
 clasificare:

Urodele
- amfibieni cu coadă
- au membrele scurte și egale
- ex.: salamandra, tritonul

Anure
- amfibieni fără coadă
- membrele posterioare sunt mai lungi ca cele anterioare
- ex.: broasca de lac, broasca de pădure, broasca râioasă, brotăcelul

Apode
- amfibieni fără picioare (asemănători șerpilor)

Amfibienii sunt tetrapode care trăiesc atât în apă cât și pe uscat; ele au
pielea subțire, umedă, bogată în glande, cu rol în respirație.

Reptile
 sunt tetrapode, majoritatea terestre
 au tegument îngroșat, uscat, acoperit cu solzi cornoși sau plăci osoase
 au 4 membre (cu excepția șerpilor), scurte, dispuse lateral, terminate cu 5 degete cu
gheare
 se deplasează prin târâre
 sistemul digestiv: ultima parte a intestinului formează cloaca în care se deschid ureterele
și conductele genitale
 respirație pulmonară (la șerpi este funcțional un singur plămân)
 inima tricamerală (tetracamerală la crocodilii); circulție dublă, incompletă
 fecundație internă; sunt ovipare (rar vivipare), cu dezvoltare fără metamorfoză
 sunt animale poichiloterme
 clasificare:
Lacertinienii (șopârle)
- au corpul fusiform, coadă lungă, ascuțită, care se poate rupe (autotomie)
- ex.: șopârla cenușie, gușterul, șăpârla de munte
Ofidienii (șerpi)
- au corpul cilindric, lipsit de membre (apode)
- ex: șarpele de casă, vipera, vipera cu corn, șarpele cu clopoței, pitonul
Chelonienii (broaște țestoase)
- au corpul adăpostit în țest (carapace și plastron), format din plăci osoase (exoschelet),
acoperite de plăci cornoase
- ex.: broasca țestoasă de uscat, broasca țestoasă de apă, caretul
Crocodilienii (crocodili)
- au coada turtită lateral
- au caractere de superioritate: dinți înfipți în alveole, inimă tetracamerală
- ex.: crocodilul de Nil, gavialul, aligatorul

Reptilele sunt animale tetrapode (excepție șerpii), care au tegumentul uscat,

acoperit cu solzi cornoși sau plăci osoase.
 Păsări

 sunt vertebrate adaptate la zbor, având corpul aerodinamic

 sunt animale homeoterme (au temperatura corpului constantă – 42 C)
 membrele anterioare transformate în aripi
 tegumentul – lipsit de glande, acoperit cu pene, fulgi, puf; la păsările acvatice, deasupra
cozii, se află glanda uropigiană cu rol în ungerea penelor
 pe picioare se găsesc solzi
 oasele – subțiri, pline cu aer (pneumatiece); sternul bine dezvoltat, prezintă carena, care
mprește suprafața de inserție a mușchilor pectorali
 fălcile – alungite, acoperite cu o tecă cornoasă care formează ciocul; dinții lipsesc
 hrana parcurge următorul traseu: esofag - gușă (dilatare a esofagului) - stomac glandular
(produce sucul gastric) - stomacul triturator (pipotă, care mărunțește alimentele) – intestin
 sistemul digestiv, excretor, genital se deschid în cloacă
 respirația – pulmonară; plămânii sunt în legătură cu sacii aerieni, prelungiri ale bronhiilor
 organul fonator – sirinxul
 lipsește vezica urinară; prezintă cloacă
 inima tetracamerală; circulația dublă, completă (sângele oxigenat nu se amestecă cu cel cu
CO2)
 fecundația internă; sunt ovipare
 clasificare:

Acarenate (lipsește carena) – struții

- aripi slab dezvoltate
- oase pline cu măduvă
- picioare cu musculatură bine dezvoltată, terminate cu 2/3 degete, fiind adaptate pentru alergat
- ex.: struțul african, struțul american (nandu), struțul australian (casuarul), pasărea kiwi
Carenate
- paseriforme: rândunica, vrabia
- galiforme: găina, prepelița, potârnichea
- ciconiforme: barza
- falconiforme (răpitoare de zi): uliul, șoimul
- strigiforme (răpitoare de noapte): bufnița, cucuveaua
- cuculiforme: cucul
- pisciforme: ciocănitoarea
- anseriforme: rața, gâsca
 Mamifere

 sunt cele mai evoluate vertebrate

 sunt animale homeoterme, adaptate la toate mediile de viață: terestru, acvatic, aerian,
subteran
 tegumentul are structură comlexă, cu 2 feluri de producții: cornoase (părul, ghearele,
coarnele, copitele) și glandulare (glande sudoripare, sebacee, mamare)
 dentiția se diferențiază în: incisivi, canini, premolari, molari
 respirația – pulmonară
 circulația – dublă, completă
 ureterele se deschid în vezica urinară (excepție monotremele)
 sexele sunt separate; fecundația internă; vivipare (cu excepția monotremelor –
ovipare)
 după naștere, puii sunt hrăniți cu laptele secretat de glandele mamare
 clasificare:
Monotreme
- mamifere primitive care prezintă caractere de reptile și mamifere
- au cloacă în care se deschid intestinul, conductele genitale și urinare
- fălcile formează un cioc cornos
- temperatura corpului scăzută (27-32 C)
- înmulțirea prin ouă; puii sunt hrăniți cu lapte, care se prelinge pe firele de păr
- ex.: ornitorincul, echidna
Marsupiale
- au glande mamare bine dezvoltate în interiorul unei pungi (pliu al pielii) – marsupiu
- apare uterul în care se dezvoltă embrionul; nasc pui vii
- la naștere puii sunt incomplet dezvoltați; ei trăiesc în marsupiu până la dezvoltarea
completă
- ex.: cangurul, ursulețul Koala, veverița marsupială (toate trăiesc în Australia)
Placentare
- mamifere superioare, vivipare
- embrionul se dezvoltă complet în uterul mamei
- dinții sunt specializați pentru un anumit regim alimentar
 insectivore – dinții numeroși, ascuțiți, adaptați pentru perforare chitinei
insectelor (cârtița, ariciul)
 chiroptere – adaptate la zbor, au oase subțiri, ușoare și carenă sternală (lilieci)
 rozătoare – au incisivi cu creștere continuă, caninii lipsesc, măselele au creste
transversale (iepure, veveriță, popândău)
 carnivore – au 4 carnasiere, canini lungi, ascuțiți (pisica sălbatică, lulul, râsul)
 pinipede – carnivore acvatice, cu membrele transformate în înotătoare (foca,
morsa)
 cetacee – mamifere exclusiv acvatice, cu pielea nudă, sub care se află un strat
gros de găsime; nu au dinți ci lame cornoase – fanoane; (balena, delfinul,
cașalotul)
 proboscidieni – au talie mare, degetele învelite în copite, trompă cu multiple
funcții, iar 2 incisivi au creștere continuă – fildeși (elefanții)
 paricopitatele – erbivore, au copite perechi pe degetele 3 șă 4 (porcul,
mistrețul, cerbul, oaia, vaca, hipopotamul, cămila)
 imparicopitatele – erbivore, cu degete neperechi (mai dezvoltat degetul
mijlociu), claviculele lipsesc (calul, zebra, rinocerul)
 primatele – mamiferele cele mai evoluate (maimuțele, omul)