Bilet 1

1. Cerintele pomilor fata de temperatura

 Temperatura influenteaza direct pornirea in vegetatie a pomilor , infloritul, maturarea
fructelor si alte procese fiziologice. Temperatura este un factor limitativ pentru cultura
pomilor.
 Pornirea in vegetatie a pomilor si a arbustilor fructiferi are loc la un anumit nivel al
Temperaturii , nivel cunoscut sub numele de prag biologic.
 Pragul biologic pentru pomi este de 68°C .
 Pragul biologic pentru arbustii fructiferi este de 45°C.
 Pomii pornesc in vegetatie atunci cand se acumuleaza un numar de grade celsius :
Marul porneste in vegetatie cand se acumuleaza 80°C .Inflorirea marului are loc cand se
acumuleaza 370380°C.
 Pentru speciile pomicole sunt conditii favorabile de crestere si dezoltare cand se
inregistreaza o suma de 3600-3900°C
 In perioada de repaus pomii sunt rezistenti la temperaturi scazute: caisul -26-28°C Marul
-32°C, Prunul -40°C
 Rezistenta la frig este influentata de mai multi factori: varsta pomului, incarcatura de rod,
agrotehnica aplicata.
 Daca temperaturile scazute survin lent pomii nu sunt afectati, daca survin brusc sunt
afectati.
 Cei mai sensibili la frig sunt mugurii de rod, apoi cei vegetativi, ramurile anuale si
multianuale.
 In stadiul de boboc floral, mugurul sporta -5-6°C , floare deschisa -2°C
 Periculoase sunt temp scazute care se inregistreaza toamna in timpul maturarii fructelor-
productia poate fi compromisa
 Temperaturile ridicate >35°C amplifica consumul de apa, blocheaza fotosinteza si face
fructe mici.

2 Pom Propriu-zis si arbustoizi

P.P sunt specii lemnoase care prezinta la suprafata solului o singura tulpina este un pom
propriuzis:Mar, cires , prun , cais.

 Lasati sa creasca in mod natural (fara taieri) pot ajunge la 2025 m , in cultura inaltimea
pomilor este limitata prin taieri 2.53 m .Inaltime pom 56m in plantatii clasice
 Longevitatea pomilor propriu-zisi este mare : marul 60 ani, nucul 150200 ani, maslinul
pana la 1000 ani .
 Inmultirea: se inmultesc foarte usor prin samburi si seminte . Marea majoritate a
pomilor se obtine pe cale vegetativa (altoire).
 Unii P.P. pot creste si sub forma de arbustoizi( gutuiul, nucul, visinul , marul paradis
(mallus paradisiaca)
Arbustoizii sunt plante lemnoase care formeaza la suprafata solului mai multe tulpini, de varste
si dimensiuni diferite. In faza de tinerete fiecare tulpina are o coroana proprie , ulterior acestea
se unesc si formeaza o singura coroana. Alunul de padure, visinul arbustoid, smochinul.

 Inaltimea arbustoizilor 710m.

 Longevitatea arbustoizilor 2530 ani
 Inmultirea arbustoizilor se realizeaza foarte usor pe cale vegetativa( butasi sau
despartirea tufei)se inmultesc si prin marcote (se detaseaza dupa ce a inradacinat)

Bilet 2.

1. Tipuri de plantatii pomicole

Sistemul extensive

 zona Montana 60-80 pomi la hectar, teren cu panta > 20-24%

 in gradinile oamenilor, au vigoare mare
 intrarea pe rod la 6-8 ani de la plantare, cu productii mici 4-6t/ha

Sistemul clasic

 zona plana dar si pe terenuri cu panta >14% , 400-500 pomi ha (mar, prun), 80 pomi/ha
(nuc, cires)
 Pomi vigurosi, diametrul coroanei 5-6m la fel si distanta intre radacini
 Mecanizarea lucrarilor redusa, lucrari de taiere, aplicare a tratamentelor si recoltare se
face cu mare dificultate, productii de 6-12 t/ha

Sistemul Intensiv

 630-1600 de pomi la hectar,

 Pomi cu vigoare medie, 2,5-3 m
 Mecanizarea lucrarilor este aproape integral, productii 20-25 t/ha, mar 35-40 t/ha

Sistemul superintensiv

 1800-3000 de pomi/ ha
 5000-6000 pomi/ha si se cultiva in benzi
 Se folosesc terenuri plane, netede, pomi cu vigoare redusa
 Este necesara montarea unui spalier; pomul intra pe rod chiar din anul plantarii
 Necesita instalatii de irigat(picurare), si sistem de protective impotriva grindinei
 Productie foarte ridicata: mar 60-70 t/ha

Sistemul pajiste 60.000 de plante/ ha ,lucrari mecanizate ,productia odata la 2 ani

2. Clasificare pomi
Arbustii fructiferi specii lemnoase care au aspect de tufa cu mai multe tulpini ,inaltimea 1.5-
2m . Coacazul negru, rosu , agris , afinul de cultura.Longevitate 1215 ani.Inmultirea lor se face
pe cale vegetativa ( butasire, marcotaj)Tulpinile dupa varsta de 68 ani

.Subarbusti plante care nu sunt lignificate si la care tulpina are o durata de viata de 2 ani :
zmeurul, murul fara ghimpi (tulpina 46m) Planta are o longevitate de 1012 ani si se reface de
fiecare data prin drajoni.

Plante semilignificate sunt plante detalie mica, impreuna cu frunzele maxim 40 cm : fragul de
padure, capsunul.Longevitate 68 ani capsunul. Prezinta in sol o tulpina scurta de 12 cm care se
ramifica dichotomic Inmultirea capsunului prin seminte , vegetativ stoloni

Liane sunt specii relativ lemnoase la care tesuturile de sustinere sunt slab dezvoltate din
aceasta cauza, cultura lianelor necesita un sistem de sustinere (spalier) : Kiwi( Actinidia
deliciosa ) tulpinile lianelor pot creste la o lungime de 2025 m . Trunchiul poate atinge in
diametru 2530 cm. Longevitate 2530 ani

Bilet 3

1.Cerintele pomilor fata de sol.

Solul influenteaza cresterea si dezvoltarea pomilor prin insusirile sale fizicochimice .Solul
destinat culturii pomilor trebuie sa indeplineasca anumite cerinte:

1.compozitie chimica:

 Soluri cu 2,3% humus,dar si soluri nisipoase cu humus <1%

 Solurile montane cu continut mic de humus: mar, par, prun
 Prunul valorifica solurile cu argila de 40-50%, marul suporta pana la 23%, gutui+ par
altoit-8%
 Ph neutru aprox 7, mar pe sol cu ph usor acid (4.5-8)
 Arbustii fructiferi- solurile acide
 Calcarul impiedica absortia de Mg
 Al mobil impiedica absortia altor elemente.

2.adancime apa freatica:

 adancime > 3-4 m

 utilizarea solului un nr mare de ani duce la “Oboseala solului”, din cauza elementelor
nutritive,sau acumularea in sol de substante toxice.- amigdalina prin descompunere
 Dupa defrisarea plantatiei se recomanda plantarea 2-3 ani cu cereal+ subst de comb
nematozilor
2.Grupa pomaceae
Specii pomicole la care fructul se numeste poama si acopera in interior mai multe seminte
situate in formatiuni denumite loje seminale: mar, par , gutui, scorus.

 Fructul este considerat fruct fals- se form din ingrosarea ovarului care concreste cu
receptacul floral
 Grupa pomaceae sunt specii rezistente la temperaturi scazute din iarna, specii care intra
relativ tarziu pe rod.
 Productiile sunt relativ mari 3040t/ha.
 Repausul de iarna este de lunga durata, pomii pornesc tarziu in vegetatie, infloresc
tarziu iar florile nu sunt afectate de ingheturile tarzii de primavara.
 Intalnim muguri micsti si din aceasta cauza degarnisirea coroanei este lenta.
 Suporta foarte bine ranirile cu foarfece si fierastraul

Bilet 4
1 Sistemul classic de cultura al pomilor
 zona plana dar si pe terenuri cu inclinare >14% , 400-500 pomi ha (mar, prun), 80
pomi/ha (nuc, cires)
 Pomi vigurosi, diametrul coroanei 5-6m la fel si distanta intre radacini
 Mecanizarea lucrarilor redusa, lucrari de taiere, aplicare a tratamentelor si recoltare se
face cu mare dificultate, productii de 6-12 t/ha

2.Grupare drupaceae
Specii pomicole cu fruct numit drupa care are in interior un sambure, fructul se formeaza numai
din dezvoltarea ovarului.

 Sunt specii cu o crestere rapida care intra repede pe rod , dar care au o durata de viata
mai mica.
 Repausul de iarna este scurt astfel incat la sfarsitul lunii Decembrie drupaceele sunt
capabile sasi reia vegetatia
 .Sunt specii sensibile la ranile efectuate cu foarfecele si fierestraul si din aceasta cauza
se recomanda aplicarea taierilor de fructificare numai in perioada de vegetatie .
 Dupa recoltare pe ramura ramane doar cicatricea lasata de pedunculul fructului.
 Sensibile la ingheturile din timpul iernii cu exceptia prunului care suporta -40°C.
 Bilet 5
1.Sistem intensive
 630-1600 de pomi la hectar,
 Pomi cu vigoare medie, 2,5-3 m
 Mecanizarea lucrarilor este aproape integral, productii 20-25 t/ha, mar 35-40 t/ha
 Intre pomi distantele sunt de 45m

2.Grupa speciilor Nucifere, Bacifere ,tropicale si subtropicale

Cuprinde specii pomicole de la care se consuma samanta: nucul, alunul, castanul comestibil,
migdalul , fisticul,fructele cad pe sol.

 Sunt specii care au cerinte ridicate fata de temperature

 Unele specii sunt unisexuat monoice- flori femeiesti si barbatesti dispuse separate pe
acelasi individ
 Migdalul are flori hermaphrodite- se polenizeaza cu propriul polen
 Fructele cad pe sol cand ajung la maturitate

Specii bacifere fac parte: coacazul negru, rosu, agrisul, afinul, zmeur, capsun Plante de talie
redusa iar uneleau tulpini care pot creste intrun sezon de vegetatie 46 m lungime. Fructe
perisabile

Grupa plantelor tropicale si subtropicale :Citricele ( lamai , portocal, grapefruit), smochin ,

maslinul, ananasul

Bilet 6
1. Sistemul superintensiv
 1800-3000 de pomi/ ha
 5000-6000 pomi/ha si se cultiva in benzi
 Se folosesc terenuri plane, netede, pomi cu vigoare redusa, mecanizarea lucrarilor
posibila
 Distanta dintre pomi pe rand 80 cm-1m
 Este necesara montarea unui spalier; pomul intra pe rod chiar din anul plantarii
 Necesita instalatii de irigat(picurare), si sistem de protective impotriva grindinei
 Productie foarte ridicata: mar 60-70 t/ha
 2. Radacina
Radacina este organul adaptat sa traiasca in sol

Functii:

 ancoreaza planta in sol

 absorbtie a apei si substante nutritive,
 functie de stocare a substantelor de reserve (glucide, amidon),
 rol de inmultire- muguri adventivi din care se formeaza drajoni,
 rol in sinteza de N
 functie de desorbtie

Bilet 7
1.Alegerea locului de infintare
Se tine seama de o serie de factori:

 Factorii climatici
 factorii legati de relief,
 sol si subsol,
 adancimea panzei freatice ,
 apropierea sau departarea de mari intinderi de apa,
 paduri si de zone poluate.

Factori climatici:

 Temperatura medie anuala de 910 C este favorabila dezvoltarii majoritatii speciilor

pomicole.
 Precipitatii medii 600 mm,iar sub 500 mm arbusti,
 Daca precipitatii > 800mm- plantatii cu specii rezistente la exces de umiditate (gutui, par)
 Daca precipitatii < 500mm – irigarea culturilor ( cais, piersic, migdal)
 Pentru plantatii pomicole sunt indicate terenuri plane sau cu inclinatie usoara de 15%
 Toate tipurile de sol recomandate cu exceptia celor : gleizate, saraturate, calcaroase,
marnoase (pietre) si puternic acide
 Apa freatica 2,5-3 m ,iar arbusti sub 1 m
 In apropierea intinderilor de apa, creste umiditatea care impiedica polenizarea si
favorizeaza bolile foliare
 Boli si daunatori migreaza din paduri in planatie ( 1 iepure distruge 10 000 pomi)
 H2SO4- usuca pomii
2.Clasificare radacini dupa origine
Radacinile embrionare sunt intalnite la pomii rezultati din samburi si seminte ,

 Radacinile embrionare exploreaza o cantitate mare de sol

 Plantele cu astfel de sistem radicular sunt forte bine ancorate in sol, sunt rezistente la
seceta, rezistente la temperaturi scazute.
 O radacina embrionara poate patrunde in sol 24 m adacime.

Radacinile adventive le intalnim la butasi , marcote si drajoni

 se formeaza din muguri adventivi ,

 nu este foarte ramificata
 volum mic de sol 1540 cm ,
 pomii care prezinta radacini adventive sunt foarte usor dezradacinati de vant , sensibili la
seceta si ger.
 In cultura pomii care prezinta sistem radicular adventiv au nevoie de spalier.

Bilet 8
1. Pregatirea terenului in vederea infiintarii unei plantatii
1.Defrisarea terenului

 Indepartarea resturilor culturii anterioare, si a vegetatiei lemnoase spontane

 Se face cu cu tractoare+ defrisor

2.Modelarea si nivelarea terenului.

 Pentru a preveni stagnarea apei in zonele depresionare si se executa mecanizat

3.Desfundatul terenului reprezinta o aratura adanca.

 Se realizeaza pe o adancime de 60 cm si pe soluri nisipoase-80cm

 In zone cu strat fertil – la 1m adancime
 Pe soluri cu roca mama la suprafata nu se face lucrarea si se face lucrare de
scarificat
 Se face cu 2-3 luni inainte de plantare

4.Fertilizarea de baza,

 gunoi grajd 40-50 t/ha

 inainte de scarificare sau dupa
  ingrasaminte cu P SI K 300-400 kg/ha si cu N – 100-150 kg/ha

5.Dezinfectia si dezinsectia terenului prin aplicarea de produse fitosanitare ( larve de

carabusi de mai, nematozi, viermi sarma)

6.Pichetatul terenului,

 marcarea pe teren a locului de plantare a fiecarui pom folosind un tarus de 40 cm

 Se recomanda sa se faca o trecere cu grapa pentru nivelare

2.Clasificare radacini dupa vigoare

-Radacini de schelet si semischelet

 Radacinile groase care ajung la lungime de 24 m , 1520 cm diametru,

 functie de ancorare a plantei in sol si de conducere a sevei brute
 Sunt reprezentate de pivot si ramificatiile lui
 La unele specii pe radacini apar si drajoni

-Radacini fibroase

 sau radacini de garnisire se gasesc la periferia sistemului radicular , sunt radacini de

ordin superior>3 ,
 radacinile fibroase au lungime pana la 45 cm si diametru redus 0.134 mm.
 Principala functie a radacinii fibroase este absorbtia apei si a sarurilor minerale si
sinteza N organic.
 Se clasifica in:
 radacini axiale: asigura cresterea in lungime
 radacini active : apar pe r. axiale si au perisori absorbanti cu rol in absortie
 radacini intermediare: se formeaza In urma evolutiei r.axiale si preia H2O
absorbit de r.active
 radacini conducatoare: fac legatura intre radacinile de schelet si semishelet a
radacinilor groase

Bilet 9
1.Pichetare teren-

 Pichetatul in patrat ( distanta intre randuri = cu distanta dintre pomi pe rand 4x4))
 P. in dreptunghi Distanta intre randuri este mai mare decat distanta dintre pomi pe
rand
  Pichetatul in triunghi echilateral este metoda care se foloseste pe terenuri inclinate ,
panta >14% si are rolul de a preveni eroziunea de suprafata ; forma geometrica este
triunghi .

2.Micorizele

 reprezinta o simbioza intre radacina si o ciuperca.

 Micoriza ectotrofa- Se formeaza la exteriorul radacinii si formeaza o membrana
protectoare de culoare alba
 Micoriza endotrofa – Se form in interiorul radacinii
 Micoriza ectoendotrofa- micoriza cu ciuperca patrunde in radacina in primele 2-3
straturi de celule
 Micoriza intalnim la specia Alun(ecto), nuc(endo), mar.
 Citricele prezinta micoriza pe radacina.
 Ciuperca este cea care absoarbe apa si sarurile si o pune la dispozitia plantelor , in
schimb primeste hrana si vitaminele
 Absortia de tip micotic este mult mai intense decat cea prin perisori absorbanti
 Radacinile cu micorize sunt sensibile la lumina si la radiatiile solare- ciuperca moare in
maxim 20 min

Bilet 10
1.Importanta cultivarii marului
 Marul se cultiva pentru fructele care au valoare alimentara si terapeutica.
 Merele au continut ridicat in apa , 8085 H2O.
 Continut ridicat de acizi organici
 Au continut ridicat in zaharuri 7% 4042% zaharuri.
 Continut ridicat de vitamina C.
 Continut ridicat de fibre si saruri pe baza de Ca , K

Efecte terapeutice:

 Contribuie la buna functionare a tubului digestive

 Combate afectiunile de stomac ( gastrit, ulcer)
 Efect cicatrizant
 Elimina toxine din sange
 Combate insomniile
 Otet de mere cu miere- intareste inima, slabire
2.Clasificare ramuri dupa vigoare

In coroana unui pom intalnim: ramuri de schelet, semischelet si anuale( de rod)

Ramuri schelet

 Acele ramuri care odata formate insotesc pomul pana in momentul defrisarii
 Ax si ramificatiile groase ale acestuia
 Sunt cunoscute sub numele de brate, la pomi care nu au fost taiati de rodire
 Sunt cunoscute sub numele de sarpante, la pomi care au fost taiati pt fructificare
 Are frunctie de sustinere a elementelor de semischelet si rod.

Ramuri semischelet

 Se formeaza in urma evolutiei ramurilor de rod

 Se numeste semischelet pentru ca se mentine in pom 2-6 ani
 Semischeletul este principal component asupra careia se fac taieri de fructificare

Ramuri de rod

 Ramuri purtatoare de muguri, care fructifica

 Pot fi in functie de pozitia mugurilor din care se formeaza:
 Ramura terminal- se form din mugurul terminal= asigura cresterea in lungime a
axului
 Ramura concurenta- se form pe partea superioara a unei ramuri de rod din
mugurele subterminal
 Ramuri laterale – se form din mugurii aflati in partea mijlocie a ramurii de rod
 Ramuri anticipate- se form cu 1 an mai devreme decat normal si mugurii intra in
repaus si pornesc in vegetatie anul urmator
 Ramura lacoma- se form din mugurii dorminzi si isi are originea in menul batran
in mugurii adventivi, apar la batranete sau la taieri puternice

Bilet 11
1.Originea si aria de raspandire a marului = Asia si Europa.Raspandire : 35 grade Lat S
65 grade Lat N , cateodata coboara si sub 35 (Noua Zeelanda)

2.Clasificarea ramurilor dupa pozitia mugurilor

Vezi ramuri de rod mai sus.

 Bilet 12
1.Cerintele pomilor fata de lumina:
Lumina influenteaza direct procesul de fotosinteza , respiratie si transpiratie.

In functie de cerintele fata de lumina pomi :

 cerinte ridicate: piersic , cais , nuc , cires.

 cerinte medii fata de lumina: prun, visin, mar.
 cerinte reduse :capsunul, coacazul negru/rosu, zmeurul , mur.

Lumina influenteaza cresterea si dezvoltarea plantelor prin intensitatea acesteia si lipsa.

In conditii optime:

 pomii formeaza cresteri normale cu Frunze de dimensiuni normale, bine colorate si

fotosinteaza se desfasoara corespunzator
 mugurii se transforma in muguri de rod
 fructele au dimensiuni normale, acumuleaza zaharuri, este determinate si acumularea
aromelor

In conditii insuficiente:

 lastarii se alungesc si vor fi subtiri, frunzele se vor dezvolta foarte mult si vor fi subtiri
 mugurii de rod, ai florilor si fructelor nu se mai formeaza

Speciile pomicole au indice foliar cu valoare medie 46.,marul cel mai mare indice foliar(5-6).

2.Lastarii,mugurii pomilor
Mugurii vegetativi sunt muguri care intotdeauna formeaza lastari.

Mugurii floriferi: sunt acei muguri care in urma evolutiei pot forma o floare: cais , piersic ; sau o
inflorescenta : cires, visin , prun.

Mugurii micsti :sunt muguri care formeaza o rozeta de frunze cu o inflorescenta in varf : mar,
par.Pot forma un lastar cu o singura floare in varf ( gutui), un lastar cu o inflorescenta in varf(23-
5) mai multe flori : nuc, alun.

Mugurii adventivi se gasesc pe radacini si din ei se formeaza drajonii.

Mugurii dorminzi incomplet dezvoltati, sunt acoperiti de scoarta an de an si se gasesc de
obicei pe ramurile foarte groase. In functie de pozitia lastarilor terminali , concurenti, anticipati,
lacomi.

Lastarii se formeaza din mugurii vegetativi, Un lastar reprezinta o formatiune erbacee sau
semilignificata care poarta mugurii aflati in diferite stadii de evolutie.

Bilet 13
1.Perioada de diminuare a rodirii si a batranetii pomilor
Perioada de diminuare a rodirii incepe cand productia scade vizibil de la un an la altul si se
termina cand pomul nu mai rodeste 568 ani.

 Cresterile anuale sunt slabe (1520 cm) , iar numarul ramurilor de rod care se usuca este
mult mai mare decat a ramurilor de rod care se formeaza
 .Fenomenul de uscare cuprinde aproape toate ramurile , iar uscarea incepe de la
exteriorul ramurilor catre baza .
 Fructele care se obtin sunt mult mai mici decat marimea specifica soiului.
 Daca fenomenul de uscare este sesizat la timp, perioada de fructificare poate fi
prelungita cu cel putin 10 ani.

Perioada de batranete-este perioada in care pomul nu mai formeaza fructe iar energia de
crestere este 23 cm iar uscarea cuprinde intregul pom .Pe trunchi si pe ramurile groase apar
ciuperci lignicole care descompun lemnul in aceasta situatie se recomanda defrisarea
plantatiei . 23 ani.

2. Floriile speciilor pomicole

La pomi intalnim flori hermafrodite ( cais, prun , cires, visin) si flori unisexuate la nuc, alun,
castan, florile barbatesti sunt dispuse intro inflorescenta numita ament.

Florile femeiesti sunt dispuse separat , se gasesc in varful lastarilor si pe acelasi individ , in
acest caz vorbim despre plante unisexuat monoice (nuc, castan, alun).

Exista si specii la care florile sunt dispuse pe indivizi separate: distingem exemplare barbatesti
si ex femeiesti: unisexuat dioice.
 Bilet 14
1.Importanta cultivarii pomilor
Cultura pomilor fructiferi reprezintă o importanţă deosebită din punct de vedere alimentar şi
farmaceutic.Materie prima pentru industria prelucratoare =gem,dulceata,bauturi
,sucuri,siropuri ,alcool=afinata,visinata.

2.Perioada embrionara si juvenila

1.Perioada embrionara incepe din momentul fecundarii ovulului si se termina odata cu
germinarea samburelui sau semintei.

 Conditiile climatice in care se formeaza embrionul influenteaza evolutia ulterioara a

acestuia. In acest stadiu planta prezinta o plasticitate ecologica ridicata
 Morfologic, semintele si samburii nu sunt capabili sa germineze, nu sunt mature
fiziologic.
 Temperatura este de 46°C iar umiditatea atmosferica 6080%.Stratificarea in nisip
dureaza in functie de specie 13 luni. Aceasta perioada este cunoscuta sub numele de
perioada de postmaturare.

2.Perioada juvenila incepe odata cu germinarea semintei sau cu pornirea in vegetatie a

altoiului si se termina odata cu aparitia primelor flori si fructe.

 Pomii tineri pornesc devreme in vegetatie iar toamna vegetatia se termina tarziu, din
aceasta cauza uneori sunt afectati de Temperaturile negative din iarna.
 In functie de specie perioada poate sa dureze 23 ani sau poate dura 68 ani (marpar).
 Cresterile anuale depasesc 6080 cm lungime.
 Coroana evolueaza de la an la an ca urmare a formarii in coroana de noi ramuri care
poarta numai muguri vegetativi
 Catre sfarsitul acestei perioade in coroana se diferentiaza mugurii de rod intr-o cantitate
mica.
 Bilet 15
1.Cerintele pomilor fata de umiditate
Speciile pomicole sunt plante mezofite dar in cadrul lor exista cerinte diferite , astfel exista
plante pomicole:

 Cu cerinte foarte mari fata de apa: arbustii fuctiferi

 Cu cerinte mari fata de apa , zone in care precipitatiile ~~700 mm anual :gutuiul.
 Cu cerinte medii ~600 mm prun, nuc, cires, mar.
 Relativ reduse fata de apa: piersic , cais, migdal. ~500550 mm.

 Necesarul de apa se exprima cu ajutorul unui indicator numit coeficient de transpiratie.

 Coeficient de transpiratie= cantitatea necesara unui pomp t a produce 1kg de substanta
uscata
 Apa influenteaza cresterea si dezvoltarea plantelor prin insuficienta/lipsa si prin exces

Lipsa apei (seceta) influenteaza negative cresterea si dezoltarea:

 Lastarii nu se mai dezvolta

 Frunzele raman mici si se ofilesc
 Nu se formeaza muguri de rod
 Fructele sunt lipsite de suculenta, se zbarcesc si raman mici,pulpa se lignifica
 Radacinile se dezvolta puternic cautand apa, consumand astfel o parte din subst de
rezerva
 Pomii sun epuizati si nu mai au rezistenta in fata temperaturilor scazute iarna

Excesul:

 Fructele crapa in stadiul de parga in sezoane ploioase

 Apa elimina aerul din spatiile capilare favorizant asfixierea radiculara.
 Singura specie care suporta exces de umiditate si temporar baltirea (gutui)

2.Perioada de maxima productie a pomilor

 Incepe atunci cand se obtin productii maxime si constante de la an la an si se termina
cand productia inregistreaza scadere de la un an la altul.
  In viata pomului apare fenomenul de uscare , uscarea este de slaba intensitate ,
numarul ramurilor de rod care se formeaza este in general mai mare decat numarul
ramurilor de rod care se ususca.
 O atentie deosebita trebuie acordata protectiei recoltei impotriva grindinei , bolilor si
daunatorilor prin aplicarea de tratamente fitosanitare.
 Taierile de fructificare care se aplica in aceasta perioada au rolul de a stimula aparitia a
noi ramuri de rod.Catre sfarsitul perioadei de maxima productie, ramurile de rod incep sa
se usuce de la baza catre exterior.

Bilet 16

1. Plantarea pomilor ?
2. Cerintele marului pt factorii de mediu
Fata de lumina:

 are cerinte medii, insuficienta luminii determina formarea unor lastari subtiri si nu
form mugurii de rod
 fructe mici, nu se coloreaza si nu se acumuleaza zahar

Fata de temperature:

 in stadiul de buton floral suporta -5-6°C

 In perioada infloritului T medie 16-18°C
 Fructele rosii au cerinte de temperature mai mari
 Temperatura maxima in perioada de vegetatie 35°c- favorizeaza pierderea apei
 Temperatura ridicata+ lumina intense= arsuri pe Frunze si pete pe fructe

Fata de sol:

 Poate fi cultivat pe toate tipurile de sol cu eceptia celor saraturate si unde balteste apa
 Prefera soluri usor acide (ph sub 7)

Fata de umiditate

 Cerinte medii, dar se dezvolta bine in zona de subcarpati unde precipitatiile medii anuale
sunt de 700-800mm