POMICULTURA

Cerintele pomilor fructiferi fata de conditiile climatice Cerintele fata de temperatura

In privinta temperaturii optime, speciile de pomi fructiferi, au preferinte deosebite. In perioada de vegetatie, speciile pomicole au cerinte diferite fata de caldura,dar si in perioada de repaus, este foarte important cultivarea mai multor specii de pomi fructiferi cu cerinte diferite fata de temperatura din perioada de iarna si primavara tarzie (ingheturi tarzii de primavara). In functie de cerintele fata de temperatura, speciile pomicole se impart in urmatoarele grupe: Speciile pomicole cele mai pretentioase fata de caldura:cais,piersic,migdal. Caisul este cel mai sensibil la diferentele de temperatura de la o zi la alta.Cultura caisului da rezultate bune,daca este cultivat la poalele dealurilor si in campie mai ales in locurile ferite de curentii de aer reci. Migdalul este cel mai sendibil la temperaturile scazute din timpul iernii.El nu rezista la temperaturi mai mici de -18 C Piersicul rezista la temperaturi de pana la -20-25C Specii pomicole cu cerinte medii fata de caldura:parul,gutuiul,cires,visin,nuc si castan Unele soiuri de peri care infloresc inaintea marului,sunt sensibile la scaderea temperaturii din perioada infloritului Gutuiul este afectat de scaderea temperaturii ,dar la noi datorita infloririi tarzii, nu dauneaza culturii. Ciresul rezista la temperaturi scazute din timpul iernii,dar cu toate acestea temperaturi de -4C in perioada infloririi, produc pagube insemnate culturii. Visinul se adapteaza mai bine conditiilor locale de clima. Unele soiuri timpurii de nuc sunt foarte sensibile la ingheturile tarzii de primavara,mugurii inghetand chiar la -1C. Culturile de castan prefera climat temperat cu temperatura optima de 10C. Specii pomicole mai putin sensibile la caldura:specii de arbusti fructiferi capsuni, mure si mosmon(scorus). Specii pomicole cu cele mai mici pretentii fata de caldura: mar,prun,zmeur,coacaz negru si rosu,agris. Dintre toate speciile de pomi si arbusti fructiferi,coacazul are cele mai mici pretentii fata de caldura. Agrisul nu este afectat de temperaturile scazute din timpul iernii,dar temperaturile ridicate in perioada verii,afecteazafrunzele si fructele care se usuca si cad.

Cerintele fata de lumina

Speciile cele mai pretentioase fata de lumina:piersicul si caisul. Piersicul are nevoie pe tot parcursul perioadei de vegetatie de 200 ore cu soare si mai ales in lunile august-septembrie. Specii pomicole pretentioase fata de lumina:migdal,cires,visin si nuc. Specii pomicole cu cerinte medii:majoritatea speciilor de pomi si arbusti fructiferi. Specii pomicole cu cele mai putine pretentii fata de lumina:coacaz,zmeur,agris,capsuni,care se pot cultiva la umbra caselor,gardurilor,etc.

Cerintele fata de apa

Specii mari consumatoare de apa:mar,par,gutui,prun,nuc,zmeura,capsuni,mur si coacaz negru. Specii medii consumatoare de apa:cires,piersic,cais,migdal,coacaz,agris.

Cerintele fata de sol

Speciile de pomi si arbusti fructiferi au nevoie de soluri bogate in apa,aer si substante nutritive.Se cultiva aproape pe toate tipurile de soluri,dar unele soiuri prefera anumite tipuri de soluri. Pentru pomicultura intereseaza urmatoarele caracteristici ale solului: -pH-ul solului; -continutul in substante nutritive; -adancimea apei freatice; -structura solului; -textura solului; -gradul de aerisire. Samburoasele,in general prefera soluri alcaline,iar arbustii fructiferi,prefera soluri mai acide. Parul,gutuiul,prunul,ciresul,alunul,capsunul si coacazul negru prefera solurii medii,bine stucturate,soluri argiloase,dar mobilizate in straturi profunde. Caisul,piersicul,migdalul,ciresul si zmeura,prefera soluri bine aerate. Speciile de pomi fructiferi cele mai sensibile la adancimea apei freatice sunt:par, cires,si cais,care nu suporta adancimi mai mici de 200 cm a apei freatice. Pentru mar,gutui,prun,piersic,nuc si castan nivelul apei freatice trebuie sa fie la 150 cm.Pentru zmeur,coacaz si agris 100 cm,iar pentru capsuni nivelul maxim al apei freatice trebuie sa fie la 80 cm.

Efectul factorilor de mediu asupra pomilor fructiferi

Factori climatici:temperatura,umiditatea,lumina si miscarile aerului, Temperatura. Cresterea vegetativa si activitatile proceselor biologice,se produc pana la limita superioara atemperaturii de 35C.Peste acest prag,intensitatea respiratiei este foarte puternica. 2

Dintre organele pomilor,cele mai sensibile la inghet sunt: bobocii florari,florile si fructele,urmate de muguri si lastari.Celelalte organe de deasupra solului rezista pana la -20C-30C,iar radacina ingheata la -7C-15C. La inceputul toamnei,ingheturile timpurii,produc defolierea pomilor si inghetarea fructelor,iar ingheturile tarzii de primavara,produc mari pagube samburoaselor. Lumina. Este unul din cei mai importanti factori in cresterea productiei culturilor pomicole,respectiv lumina solara,care este sursa primara de energie,ce produce asimilarea materiei organice. Pentru productia de fructe,conditiile de iluminare in tara noastra,sunt relativ favorabile,in care durata de stralucire a soarelui pe tot parcursul perioadei de vegetatie a pomilor,este de 1800-2200 ore,iar in lunile aprilie-septembrie de 1400-1600 ore. Precipitatiile. Apa este un factor esential a cresterii si dezvoltarii pomilor fructiferi.Majoritatea pomilor fructiferi au nevoie de 600-800 mm precipitatii/an,in functie de zonele de relief. Vantul. In timpul verii,vanturile produc cresterea transpiratiei,scutura fructele,iar in perioada infloritului, impiedica polenizarea de catre albine.Cei mai afectati sunt parul si caisul. Solul. Rezultate bune in pomicultura,se obtin daca apa,aerul si solul sunt la dispozitia pomilor conform cerintelor lor.Unele specii care prefera mai multa lumina,vor fi amplasate pe terenuri cu expozitie sudica.Altitudinea,se ia in considerare la delimitarea inaltimii spatiale a pomului,care afecteaza ingheturile la pom.De aseme-nea inclinatia si directia pantei, este important la infiintarea unei livezi de pomi,pentru lucrarile mecanice care se executa si directia randurilor de pomi. Cele mai potrivite terenuri pentru infiintarea unei livezi,sunt coastele dealurilor,cu expozitie sudica,sud-estica si sud-vestica.Se pot folosi si pantele cu expozitie estica si vestica cu rezultate bune.

Clasificarea pomilor si arbustilor fructiferi

I. In functie de felul fructului 1.Samantoase(pomacee) apartin familiei Rosaceae:marul,parul,gutuiul si mosmonul. 2.Samburoase,familia Rosaceae:cires,visin,cais,prun si piersic. 3.Cu fructe mici,apartin mai multor familii botanice:coacaz rosu si negru,agris, zmeur,mur si capsun. 4.Fructe cu coaja tare:nuc,migdal,alun si castan. II.Dupa modul de crestere a partii aeriene(habitus): 1.Pomi fructiferi,care se caracterizeaza prin faptul ca au un singur trunchi, care se ramifica formand coroana:mar,par,cires,visin,piersic,cais,prun,migdal,nuc si castan. 2.Arbustoizi sub forma de tufa,care cresc mai mici decat pomii fructiferi, formand o tufa din ramificatiile tulpinii care apar la nivelul solului.Acestia sunt:gutui, 3

mosmon,alun. 3.Arbusti,sunt mai mici si formeaza tufe din tulpini ramificate la nivelul solului: coacazul si agrisul. 4.Plante erbacee(perene),formeaza tufe mici,ierboase,iar frunzele mor in fiecare an:capsunul.

Lucrari pentru infiintarea livezilor

Amenajarea terenului. Inainte de infiintarea terenului pentru livezi, se face impartirea terenului in parcele de diferite dimensiuni si forme geometrice,executand pichetajul terenului. Operatii care se executa in vederea pregatirii terenului pt infiintarea unei livezi: Indepartarea resturilor vegetale,cioatelor,materialelor de constructie; Pe terenurile accidentate, sa se evite ca stratul infertil sa ajunga la suprafata solului si recuperarea stratului fertil; Infiintarea unor randuri de pomi de protectie impotriva vanturilor; Stabilirea canalelor de drenaj; Stabilirea drumurilor,gardurilor si retelele de electricitate. Pregatirea solului Lucrarile de pregatire a solului,pentru infiintarea unei livezi, sunt influientate de proprietatile fizice,chimice si biologice ale solului. Cele mai importante lucrari de pregatire a solului sunt:intoarcerea solului,administrarea ingrasamintelor organice si chimice,dezinfectarea solului. In functie de timpul ramas pana la plantare,se pot cultiva plante leguminoase sau alte culturi pentru ingrasaminte verzi. Desfundarea solului Este lucrarea de mobilizare a solului la adancimi mari si intoarcerea lui.Perioada de executare a acestei lucrari este,la sfarsitul verii,inceputul toamnei,inainte cu o luna de plantare,pentru ca solul sa fie asezat.Adancimea la care se executa desfundatul,este de 40-45 cm,pentru arbustii fructiferi,si de 60-80 cm,pentru pomii fructiferi. Odata cu intoarcerea solului,se imbunatateste structura solului,iar semintele de buruieni sunt introduse la adancime,astfel ca in primii ani ai plantatiei,imburuienarea este relativ mai mica. Administrarea ingrasamintelor organice si chimice Necesarul de ingrasaminte organice si chimice este in functie de rezultatele analizelor de laborator al solului.Cantitatea de gunoi de grajd care se administreaza este de 30-50t/ha. Odata cu intoarcerea solului,este foarte important sa se administreze ingrasaminte chimice pe baza de P si K,deoarece pentru solubizare necesita o perioada mai lunga de timp. Dezinfectarea terenului La plantatiile tinere,anumiti daunatori,pot provoca pagube mari.Acesti daunatori isi fac cuib in sol:larve,nematozi etc.Pentru aceasta,lucrarea de dezinfectie a solului este deosebit de importanta. Rolul si importanta substantelor nutritive in cresterea si dezvoltarea pomilor si arbustilor fructiferi.

La infiintarea plantatiilor de pomi fructiferi,se va tine cont ca acesti pomi ocupa terenul mai multi ani,iar nevoile de substante nutritive vor fi calculate nu numai in decurs de un an,ci pe toata durata de viata a pomului. Substantele nutritive se acumuleaza in cantitati mari,in diferite organe vegetative,in diferite perioade de vegetatie.Radacina are nevoie de o suprafata nutritiva mare.Absorbtia substantelor nutritive de catre radacina este redusa la temperaturi mai mici de 5C. In perioada de inmugurire si a cresterii lastarilor,apoi in perioada formarii fructelor este nevoie de cantitati considerabile de substante nutritive.A doua perioada importanta de consum a substantelor nutritive,este ,cand se produce dezvoltarea radacinilor,corespunzator sfarsitului verii-inceputul toamnei si dureaza pana la inceputul iernii. La pomii ajunsi pe rod,desi produc cantitati mari de fructe,consumul de substante nutritive este redus. Rolul macro si microelementelor in viata pomilor fructiferi Azotul,intra in componenta proteinelor,enzimelor,nucleotidelor si fosfotidelor. Fosforul,are rol in sistemul energetic,hidrati de C si formarea organelor de reproducere. Potasiu,in procesele catalitice,sinteza proteinelor,precum si in reglarea metabolismului glucidic. Calciu.Calitatea fructelor este decisiva de asigurarea calciului.Asigurarea cu Ca determina modul de functionare a protoplasmei,cu efect asupra proceselor de intarziere a maturarii fructelor. Magneziu,intra in componenta clorofilei,cu rol in procesul de asimilatie,metabolismul azotului si formarea de organe vegetative ale pomului. Fierul,rol important in metabolism,in formarea clorofilei. Mangan,joaca rol important in procesul de oxido-reducere. Borul,rol de seama in mecanismul de actiune a regulatorilor de crestere,stimuleaza procesele de polenizare si dezvoltarea tubului polinic. Zincul,intra in compozitia enzimelor.Lipsa zincului,produce cresteri anormale. Cuprul,este o componenta importanta a proceselor metabolice,care regleaza activitatea enzimelor oxido-reducatoare esentiale pentru formarea clorofilei. Analiza solului. Analizele de sol vor fi efectuate inaintea infiintari plantatiilor de pomi,in scopul alegerii terenului corespunzator,respectiv pentru a determina cantitatile de ingrasaminte de care au nevoie. Sunt analizate urmatoarele caracteristici ale solului: Grosimea stratului de sol(fertil); Adancimea apei freatice; pH-ul solului; gradul de salinitate; procentul in humus,continutul in CaCO3etc. Analiza substantelor nutritive din plante. Pentru a determina gradul de aprovizionare cu substante nutritive,se analizeaza compozitia chimica a diferitelor organe vegetative.Cea mai utilizata metoda,este analiza compozitiei chimice a frunzei,care depinde de timpul de prelevare a probelor.Astfel perioada de crestere intensiva,corespunde cu a doua jumatate a lunii iulie si prima jumatate a lunii august. 5

Organele vegetative ale pomilor si arbustilor fructiferi Radacina,are rolul de a fixa pomul in pamant si de a absorbi din sol apa si substantele nutritive. Sistemul radicular,pentru toate speciile de pomi inmultite prin seminte,este format dintr-o radacina principala,din care se ramifica radacini de ordinul I,II,etc.,caracteristic pentru,portaltoi de mar salbatic,par salbatic,cires salbatic.Radacinile absorbante a speciilor de pomi cu inmultire vegetativa,se raspandesc lateral,aproximativ la nivelul coroanei. Adancimea de inradacinare,difera in functie de specie,soi si nivelul apei freatice.Este mai mare la speciile salbatice.In cazul in care solul nu are aerare corespunzatoare,radacinile se dezvolta mai la suprafata solului.Daca solul este aprovizionat cu substante nutritive si apa,sistemul radicular se dezvolta mai putin,dar se ramifica mai mult,fata de un sol slab aprovizionat cu substante nutritive si care retine mai putin apa. Tulpina,este formata din trunchi si coroana. Trunchiul este portiunea de la colet si prima ramificatie.Are rolul de a tine coroana si a transporta apa si substantele nutritive de la radacina la coroana,sau de a depozita substantele asimilabile. Sectiunea trunchiului,este de obicei circulara sau usor eliptica. Inaltimea trunchiului,este in functie de tipul de livada: -scurt(tufa) 30-50cm; -mic 60-80cm; -mediu 90-120cm; -inalt peste 150cm. Coroana,este portiunea de la prima ramura si pana la varful pomului,impreuna cu toate ramurile,axul pomului si ramurile laterale.Are rolul in cresterile vegetative si generative,si tot odata asimilarea substantelor organice in diferite organe. Coroana este formata din: muguri,cu rol de reluare anuala,a procesului de crestere si fructificare.Acestia,sunt de mai multe feluri: muguri vegetativi,care servesc la cresterea pomului.Sunt de obicei,mici si subtiri catre varf; muguri floriferi,sunt mai mari,mai grosi si mai bombati; muguri mixti,din care apar de obicri lastari scurti,iar in varf poarta flori. Din mugurii vegetativi,se formeaza lastari,iar din mugurii floriferi,se formeaza florile. Lastarii.In fiecare primavara,din mugurii vegetativi pornesc noi formatiuni,numite lastari.Lastarii care cresc la varful ramurilor,poarta numele de lastari de prelungire,iar ceilalti,lastari laterali.Dintre lastarii laterali,cel mai apropiat de lastarul de prelungire,depasindu-l uneori in lungime,poarta numele de,lastar concurent. Ramurile.Dupa caderea frunzelor,in tomna,lastarii se transforma in ramuri anuale. In functie de felul mugurilor pe care le au,ramurile se impart in: ramuri vegetative,care au numai muguri vegetativi; ramuri de rod,care au muguri vegetativi,floriferi sau mixti. Dupa lungime,avem trei feluri de ramuri: -ramuri scurte(cires,visin,migdal,piersic,cais); -ramuri mijlocii; -ramuri lungi. Dupa morfologia lor,ramurile se grupeaza,in: 6

-ramuri de schelet,sunt cele care formeaza scheletul pomului.Ramurile de schelet care pornesc direct din ax,se numesc ramuri de ordinul I sau sarpante(brate).Ramificatiile formate pe ramuri de ordinul I se numesc ramuri de ordinul II sau subsarpante.La randul lor,acestea poarta alte ramificatii,numite ramuri de ordinul III. Inflorirea si fructificarea Polenizarea,este procesul de transportare a polenului,din antere,pe stigmat. Unele specii pomicole,se autopolenizeaza:cais,piersic,iar altele,necesita polen strain:prun,mar,par. Dupa modul cum se executa transportul polenului,avem polenizare entomofila(de catre insecte) si anemofila(cu ajutorul vantului):nuc,alun,castan. Pentru o cat mai buna polenizare,trebuie indeplinite anumite conditii: specia polenizatoare sa infloreasca anual; specia care va fi polenizata si specia polenizatoare sa fie inflorita in proportie de cel putin 50%; -stigmatul si viabilitatea polenului,coincid. Fecundarea,este procesul de germinare a graunciorului de polen,pe stigmat si patrunderea tubului polinic pana la ovul. Procesul de fecundare depind de urmatorii factori: - factori nutritionali,care pot influienta germinarea polenului,sau avortarea si caderea florilor abia legate; - factori tehnologici,prin aplicarea unor tratamente fitosanitare in perioada infloritului, sau cand florile sunt in faza de imbobocit; - factori climatici nefavorabili, in periada infloritului:ploi,vant,etc. Cresterea si maturizarea fructelor Dupa formarea fructelor,acestea trec pri urmatoarele faze: -faza de crestere(diviziune celulara); -faza de maturare(coacere); -faza de imbatranire si moarte a fructelor. Durata ficarei faze de crestere si maturare,depinde de specie si soi. Clasificarea fructelor in functie de coacere: fructe care se coc pe pom(samburoasele,nucul); fructe care se coc si dupa ce au fost culese:mere,pere.Aceste fructe, daca sunt supuse unor procedee de racire,se pot pastra un timp de cateva luni. Modul de inmultire al pomilor si arbustilor fructiferi Pentru infiintarea plantatiilor de pomi si arbusti fructiferi,o conditie esentiala este, asigurarea materialului saditor cu valoare biologica ridicata.Pomicultorii pot achizitiona materialul saditor,din pepiniere pomicole.Cultivarea in pepiniera a materialului pomicol cu inmultire vegetala(altoi) sau a materialului pomicol cu inmultire prin seminte(portaltoi),trebuie sa provina din material saditor certificat. In tarile UE materialul saditor pomicol de pe piata,este certificat,soiurile autentice si sanatoase(fara virusi). Pepiniera,este o exploatatie horticola,specializata in producerea materialului saditor pomicol,din specii fructifere,cum ar fi:pomi fructiferi,arbusti fructiferi si capsuni.

Producerea materialului saditor pomicol in pepiniere,cu scop de comercializare,se poate face numai cu autorizatii ale ministerului agriculturii si silviculturii,conform legislatiei in vigoare,privind controlul calitatii semintelor si materialului saditor. Cea mai importanta metoda de inmultire in pepiniera,este inmultirea sexuata(prin seminte),sau obtinerea portaltoiului,care trebuie sa fie viguros,ramuri drepte si neramificate,iar grosimea la nivelul coletului de 10 mm. Inmultirea asexuata,folosind radacinile,numita marcotaj,sau lastarii rezultati din mugurii radacinilor numita butasire. Altoirea,este cea mai utilizata metoda de inmultire a materialului saditor,folosita in pepiniera.Consata in imbinarea cu radacini proprii(portaltoi),cu o portiune de planta,sau mugure(altoi),si rezulta,pomul altoit.Altoirea are ca scop,cresterea cantitatii si calitatii productiei de fructe. Cea mai utilizata metoda de altoire este,altoirea in ochi dorminzi,care se executa in a doua jumatate a verii,respectiv,sfarsitul lunii iulie,toata luna august. Infiintarea livezilor de pomi fructiferi Alegerea terenului. Este cea mai importanta lucrare care terbuie sa o facem inaintea infiintarii unei plantatii de pomi fructiferi. Alegerea terenului,se va face tinand cont de conditiile climatice ale zonei,relief,caracteristicile solului,forta de munca,factorii economici,infrastructura,conditiile ecologice.Alegerea locului unde va fi amplasata livada,are o importanta majora,deoarece pomii fructiferi au o durata lunga de viata,pe acest teren si de aceea,este necesar analize de laborator complexe,asupra terenului. Factorii economici. Alegerea terenului,din punct de vedere economic,se face prin cunoasterea fortei de munca existenta in acea zona,aprovizionarea cu energie si alimente.Forta de munca,prezinta o importanta majora,mai ales in perioada recoltatului. Este important cunoscut,capacitatea de prelucrare existenta,distanta pana la piata de desfacere,drumurile,sursa de apa,caile de comunicatie,capacitatea de depozitare,cladiri,echipamente speciale,concurenta existenta in zona. Relieful.Este important, sa se evite amplasarea livezilor pe pante mai mari de 5%.Altidudinile,safie mici si mijlocii,cu expozitii sudice,sud-vestice si sud-estice. Factorii climatici.Sunt studiate caracteristicile meteorologice,ale zonei:gradul de iluminare,fregventa ingheturilor tarzii de primavara si a celor timpurii din toamna,directia si viteza vantului dominant,cantitatea anuala de precipitatii cazute si distribuirea acestora.Se va evita zonele cu caderi frecvente de grindina. Solul.La alegerea solului,se are in vedere faptul ca o plantatie de pomi ocupa terenul,o perioada lunga de timp,precu si faptul ca fiecare specie saraceste solul,unilateral.Se analizeaza caracteristicile solului,tipul de sol,nivelul apei freatice,cantitatile de ingrasaminte chimice necesare,pentru fiecare specie de pomi. Analizele de sol constau in,determinarea insusirilor fizice si chimice ale solului(pHul,continutul de CaCO3,conductivitatea apei,continutul in substante nutritive). Alegerea soiurilor.Cantitatea si calitatea fructelor,depind de anumite insusiri caracteristice soiurilor: culoarea coajei; culoarea miezului,consistenta; valoarea nutritiva,gust,miros,aroma; 8

continutul de seminte. Calitati,care afecteaza valoarea productiei: timpul de maturare si coacere; forma si dimensiunea fructului; separarea de cocean; rezistenta la transport; gradul de perisabilitate,conditii de depozitare. Cele mai bune livezi sunt acelea,in care sau ales soiurile cele mai potrivite pentru a crea conditii bune pentru polenizare. Amestecul de soiuri,nu este indicat. Densitatea pomilor si dimensiunea coroanei,influienteaza polenizarea.La dimensiuni mai mici al coroanei,albinele acopera mai multe flori. Factorii biologici,trebuie asociati cu aspectele tehnologice,impreuna cu gradul de inflorire,capacitatea de polenizare,precum si cu aspectele negative ale polenizarii,care duc la sterilitate. Factorii tehnologici,cum ar fi,durata coacerii,trebuie asociati cu asigurarea fortei de munca. Din punct de vedere economic,a costurilor de productie,intereseaza acele soiuri care se potrivesc cerintelor agrotehnice specifice zonei. Sistemele de plantare. Sistemul traditional de plantare are forma geometrica de patrat,triunghi si dreptunghi. Sistemul modern intensiv de plantare sub forma de dreptunghi cu randuri late. Distantele de plantare,depind de dimensiunea coroanei,pentru o cat mai buna iluminare si posibilitatea efectuarii lucrarilor mecanice. Alegerea distantelor de plantare trebuie facuta,in asa fel incat sa se creeze conditii de aerare,iluminare si asigurarea cu substante nutritive.Marimea coroanei,poate fi modificata ulterior. Formele de coroana Dupa forma generala,pe care o lasa proiectia coroanei,pe sol,coroanele pomilor fructiferi se impart in: coroane globuloase- coroana cu volum mare si ax(piramida etajata rarita,piramida neetajata,piramida neetajata modificata si piramida mixta); coroana cu volum mic si ax(fus tufa); coroana fara ax(vasul clasic,vasul ameliorat). coroane aplatizate: - coroane cu ax vertical(palmeta etajata cu brate oblice); coroane cu ax inclinat; coroane cu ax arcuit; coroane fara ax. Cerintele unei coroane bine organizate; - sa fie cat mai simplu de realizat si cu consum cat mai mic de forta de munca. - sa fie cat mai apropiata de nivelul solului,pentru taieri si recoltari. - sa fie cat mai rare si cu dimensiuni optime,pentru patrunderea cat mai directa a razelor solare. Lucrari de ingrijire a pomilor si arbustilor fructiferi 9

Dupa plantare,pentru cresterea si dezvoltarea armonioasa a pomilor fructiferi,trebuie aplicate lucrari de ingrijire care sa determine activitatea fiziologica a pomilor fructiferi. Taierile.Au un rol deosebit,deoarece interventiile nerationale,au efect negativ care se inregistreaza ani in sir,sau uneori chiar dea lungul vietii pomului.De aceea executarea corecta a taierilor,impune cunoasterea catorva aspecte biologice a pomilor,echilibru care garanteaza rodirea an de an a pomilor fructiferi. Unele principii si norme de respectat,la lucrarile de taiere ale pomilor: In coroana pomilor,se produc in decursul vietii,in pararel,doua procese: cresterea vegetativa,care se manifesta prin formarea in fiecare an de lastari pe ramuri mai in varsta,si rodirea,adica formarea organelor care asigura productia de fructe.Intre aceste doua procese trebuie sa existe un echilibru. In sistemul de livada clasica,taierile la pomii tineri,urmaresc formarea unui schelet bine dezvoltat,pentru a ocupa spatii mari intre pomi. La livezile intensive si superintensive,in primul an dupa plantare,nu se efectueaza de regula taieri,mai ales scurtari de ramuri,cu scopul de a favoriza intrarea cat mai rapida pe rod,a pomilor.Aici notiunea de taiere,este mai cuprinzatoare,in sensul ca inglobeaza si alte operatiuni: dirijarea ramurilor(arcuiri,inclinari),plivirea(rarirea)lastarilor,ciupirea,incizia.Aceste operatiuni sunt specifice obtinerii diferitelor forme de coroane. Principii si norme generale ale taierilor la pomi: fiecare coroana trebuie sa aiba o structura permanenta,proprie; prin taieri de formare,trebuie temperata sau stimulata cresterea axului si a sarpantelor din coroana si grabita ramificatia productiva a semischeletului(aparitia ramurilor de tod); schemele de taiere se fac in functie de vigoarea si particularitatile de crestere si rodire a soiului; - in formarea si intretinerea coroanei,operatiile tehnice de baza ,trebuie aplicate diferentiat,in functie de varsta pomilor; in perioada de tinerete a pomilor,cand cresterile sunt viguroase,se urmareste in principal,intrarea cat mai rapida pe rod,caz in care se utilizeaza operatiunea de schimbare a pozitiei ramurilor.Taierile,in aceasta perioada,ar provoca sporirea cresterilor,care si asa sunt mari si ar intarzia,intrarea pe rod a pomilor. in perioada de maturitate(rodire),cand pomii rodesc abundent si in mod obisnuit,cresterile vegetative,sunt de dimensiuni mici,dintre operatiunile tehnice,rolul cel mai important revin,taierilor.Acestea se fac,prin scurtari de ramuri,reductii cat si prin suprimari. in perioada de batranete(declin) a pomilor,cand cresterile vegetative inceteaza aproape complect,este necesar taierea de regenerare,care poate prelungi viata si perioada de rodire a pomilor. Alte lucrari de ingrijire: arat,irigare,combaterea bolilor si daunatorilor. Recoltarea fructelor,manipularea,ambalarea si depozitarea Recoltarea Stabilirea momentului optim de recoltare,se imparte in trei grupe: 1.Dupa factorii de mediu: -data calendaristica; -numarul de zile de la inflorire la recoltare; -suma temperaturilor. 2.Dupa indicatorii chimici: 10

-aciditatea; -continutul in zahar; -raportul acid/zahar; -continutul in amidon; -activitatea enzimatica; -continutul in azot; -continutul in proteina solubila; -continutul in clorofila. 3.Dupa modificarile fizice: -duritatea; -culoarea; -culoarea miezului; -culoarea semintelor; -marimea fructelor; -forma fructelor; -capacitarea de absorbtie a luminii; -permeabilitatea membranei celulare. Experienta practica,arata ca maturizarea fructelor,depinde de mai multi factori.Cel mai important lucru,este ca fructele sa ajunga in cel mai scurt timp la maturitate. Metode de recoltare. Recoltarea manuala,este lucrarea care se executa la aproape toate speciile pomicole,destinate consumului in stare proaspata,concomitent cu sortarea fructelor. Recoltarea semimecanizata,se face in scopul scurtarii perioadei de recoltare.Culesul fructelor din pom se face manual,iar transportul muncitorilor si ambalajelor se face mecanizat. Recoltarea mecanizata,realizeaza detasarea fructelor,manipularea lor si incarcarea in mijloacele de transport,cu ajutorul unor dispozitive speciale.Aceasta metoda se practica,pentru fructele rezistente la socuri mecanice si mai ales pentru cele destinate prelucrarii industriale(visine,prune). Recoltarea fructelor,pe specii. Mar.Perioada practica de recoltare,este din mijlocul lunii iulie,pana la sfarsitul lunii octombrie.In functie de marimea fructelor si inaltimea pomului,norma de recoltare este de 600-800 kg/zi/persoana. Par.Nu trebuie asteptat ca perele sa se coaca pe par,pentru consum.Recoltatul prea devreme produce modificari in cea ce priveste gustul,aroma si repede se ofilesc. Gutuie.Se lasa o perioada mai lunga,pe pom,pentru a primi culoarea galbena caracteristica. Cirese,visine.Pentru consum,se recolteaza,cand fructele au culoarea caracteristica soiului.Se culeg cu codite,fructele care se consuma in stare proaspata.Lucrarea de recoltare,necesita un consum mare de forta manuala.Norma de recoltare este de 50-80 kg/zi/persoana. Caise.Recoltarea incepe cand 80% din fructe au ajuns la maturitate.Momentul optim de recoltare,depinde de destinatia productiei.Norma de recoltare este de 100-250 kg/zi/persoana. Prune.Pentru a putea fi conservate,trebuie recoltate cu codite si a nu indeparta stratul de ceara de la suprafata lor.Fructele se culeg in lazi,dar sa nu depaseasca mai mult de 5-6 kg.

11

Piersici.Fructele se coc repede,iar recoltarea se face treptat,deoarece fructele care raman pe pom,au posibilitatea sa se mai dezvolte.Daca transportul se face la distante mai mari,se pot culege mai tari. Zmeura.Se coc repede,de aceea recoltatul trebuie facut in 2-3 zile.Fructele ajunse la maturitate sunt dulci,aromate.Se recolteaza in tavi,de 300-500 g.Cantitatea zilnica ,culeasa,depinde de marimea fructelor,30-50 kg/zi/persoana. Capsuni.Se culeg cu mare atentie.Pentru conservare,se culeg fara codite,iar pentru consum in stare proaspata,cu codite,odata cu sortarea lor.O persoana,in 10 ore,recolteaza 40-60 kg. Coacaze rosii.Se culeg cu codite,iar norma de recoltare este de 20-50 kg/zi/persoana. Coacaze negre.Fructele coapte se scutura usor.Pentru gem,se culeg doar cand pe ciorchini sunt 1-2 boabe verzi. Agrise.Pentru consum in stare proaspata,se culeg cand au ajuns la maturitatea deplina,iar pentru industrializare,se culeg cand fructele sunt pe jumatate coapte.Norma de recoltare este de 40-60 kg/zi/persoana.. Alune.Se culeg manual sau se scutura,in septembrie.Daca se culeg mai repede,isi pierd aroma si nu se dazvolta corespunzator. Migdale.De obicei se recolteaza in luna septembrie,cand coaja crapa si se deschide. Castane.Culesul incepe in prima decada a lunii septembrie,pana la inceputul lunii noiembrie.Momentul optim este, cand cupa s-a deschis. Nuci.Perioada coacerii,poate dura cateva saptamani.Se culeg in cosuri sau in saci.Exista dovezi ca daca se aplica metoda de recoltat,prin batere,productia di anul urmator,poate sa fie diminuata. Depozitarea Perioada de depozitare a fructelor Fructele care se coc vara,se pastreaza o perioada mai scurta de timp,astfel: -fructele cu coaja lemnoasa,se pastreaza o perioada de 2-4 saptamani; -prunele,se pastreaza 2-3 luni; -capsunii,2-3 zile; -coacazele,2-3 saptamani; -agrisele,4-6 saptamani. Au o perioada mai lunga de pastrare,merele de toamna,merele de iarna si unele soiuri de pere,care se pot pastra in depozite,pana la 1-8 luni. Factorii care influienteaza depozitarea: tehnologia de cultura,recontare,transport; tipul de recoltare,in functie de soiuri; factorii de mediu. Factorii principali,de care depinde durata de pastrare a fructelor sunt: temperatura,umiditatea,lumina. In incaperile,in care se tin fructele la pastrat,temperatura trebuie sa fie cuprinsa intre +1 si +5C. O temperatura mai ridicata,grabeste coacerea fructelor,deci scurteaza perioada de pastrare. Umiditatea relativa a aerului in depozitele de fructe,trebuie sa fie cuprinsa intre 85-90%. O umiditate relativa mai ridicata permite dezvoltarea mucegaiurilor si a bolilor criptogamice. O atmosfera mai uscata,mareste transpiratia fructelor,care se incretesc si pierd mult din punct de vedere calitativ. In depozitele de fructe,trebuie sa fie intuneric sau semiantuneric,deoarece lumina intensifica procesul de respiratie si deci grabeste coacerea acestora. 12

Este foarte important,sa nu se amestece in aceasi incapere de pastrare,fructele de toamna cu cele de iarna. In asemenea situatie,coacerea fructelor de iarna este mult accelerata,asfel ca durata lor de pastrare se scurteaza. Metode de depozitare Conditiile necesare pentru pastrarea fructelor,se realizeaza in depozite simple,clasice:subsoluri(beciuri,pivnite),poduri, sau cladiri fara instalatii de racire. In depozitele moderne,exista instalatii speciale pentru reglarea temperaturii si umiditatii,astfel ca fructele au cele mai bune conditii pentru pastrare. In depozite pentru pastrare,se introduc numai fructe de calitate superioara si perfect sanatoase(fara urme de boli,fara rani sau lovituri).Fructele vor fi ambalate in ladite speciale,stivuite astfel incat sa permita circulatia aerului,sau pe rafturi. Pentru a face fata concurentei pe piata occidentala,este foarte important aspectul produsului,modul de prezentare respectiv ambalarea acestuia.

BIBLIOGRAFIE
Cepoiu N.,2001- Pomicultura aplicata.Editura Stiintelor Agricole,Bucu-resti; Davidescu D,Davidescu V,1992- Agrochimie horticola.Editura Acade-miei Agricole, Bucuresti; Draganescu E,1998- Pomicultura.Editura Mitron,Timisoara; Cichi M,2010- Pomicultura.Editura Universitaria, Craiova; Gonda I,2010- Taierile la pomii fructiferi.Institutul de Cercetare si Dezvoltare,Debrecen; Gonda I, Vaszily B,2007- Pomicultura.Facultatea de Stiinte Agricole,Debrecen; Tomcsanyi P,1973- Horticultura de piata.Notiuni de baza in marketingul produselor horticole. Editura Agricultura, Budapesta; Coste I,1986- Curs de ecologie agricola,Timisoara;

13

14