Cultura parului

Cultura parului reuseste bine in toate zonele pomicole ale tarii, din zona de
campie si pana in zona dealurilor inalte, daca se aleg bine soiurile in functie
de pretentiile pe care le au fata de factorii de mediu. Productiile obtinute, longevitatea
plantatiilor si calitatea fructelor, fac rentabila cultura parului atat in plantatii comerciale
cat si in cele familiale. De obicei, parul este asociat in plantatii cu marul, prunul sau alte
specii pomicole principale.
2.Originea si aria de raspandire

Parul este foarte vechi in cultura, referiri scrise dateaza din anul 300 iC
(Teofrast). Originea parului nu este foarte sigura, Pirus communis se pare ca
este originar din Europa si Asia occidentala, iar Pirus sinensis este originar din
Orient. Spre deosebire de mar, cultura parului in ultimul timp este in regres, cu
toate ca sunt preocupari de imbogatire a sortimentului si tehnologiei de
cultura.
Se cultiva in toate zonele cu climat temperat, in ambele emisfere, ajungand
pana la 52 latitudine nordica, chiar mai mult in Suedia (55-58). Productia
mondiala de fructe a fost de aproximativ 15 mil. tone, la nivelul anului 1998,
din care majoritatea productiei este obtinuta in Asia, urmata de Europa si
America de Nord (tabelul 5). Din Europa, marile tari producatoare de pere
sunt: Spania, Italia, Franta, Germania (tabelul 6).
In Romania parul este prezent in toate zonele pomicole, din zona nisipurilor
de sud si vest, pana in zona inalta de cultura si ocupa circa 7250 ha.
Productia de pere la nivel national a fost de circa 7000 tone, din care aproape
98% a fost produsa in sectorul particular. Cele mai mari productii de pere se
obtin in judetele: Dambovita, Neamt, Suceava, Arges, Bacau, Buzau,
Prahova, Valcea, Bihor, Arad etc. (tabelul 7).
3.Particularitati biologice
3.1.Particularitati de crestere
Cresterea sistemului radicular este dependenta de portaltoi. Altoit pe franc,
parul exploreaza un volum mare de sol, majoritatea radacinilor situandu-se
intre 20 si 100 cm, iar extinderea laterala depaseste de 1,5-2 ori proiectia
coroanei.
Pe gutui, sistemul radicular este superficial, marea masa a radacinilor
situandu-se la 20-40 cm, avand posibilitatea valorificarii solurilor subtiri. Pe
verticala, unele radacini ajung la 2 m pe gutui si 3,5 m la altoirea pe franc.
Soiul influenteaza direct cresterea radacinii, soiurile viguroase avand sistemul
radicular mult mai bine dezvoltat decat cele de vigoare slaba, in aceleasi
conditii si altoite pe acelasi portaltoi.

Tulpina are un habitus diferit in functie de soi, existand soiuri viguroase (Cur,
Untoasa Hardy, Pastravioare, Napoca), de vigoare mijlocie (Williams, Untoasa
Bosc, Contesa de Paris, Triumf, Trivale, Untoasa de Geoagiu) si slaba (Dr.
Jules Guyot, Passe Crassane), cu posibilitatea infiintarii plantatiilor cu
densitati diferite. Vigoarea este dependenta si de combinatia de altoire,
francul imprima vigoare mai mare comparativ cu gutuiul. La majoritatea
soiurilor de par exista tendinta de etajare naturala pretandu-se pentru coroane
etajate. Intre vigoare si capacitatea de ramificare a parului, nu este o corelatie
directa, sunt soiuri viguroase cu ramificare slaba (Untoasa Hardy) si altele cu
o buna ramificare, chiar indesindu-si coroana si cu vigoare slaba (Passe
Crassane). Ritmul de crestere la parul tanar este mult mai mic decat la mar.
Unele soiuri (Untoasa Bosc, Josefina de Malines) necesita palisare in tinerete
pentru a nu forma trunchiul stramb si a obtine pomi corespunzatori.
Axul domina in general ramurile, indiferent de unghiul de insertie al acestora,
dar la unele soiuri (Untoasa Hardy, Pastravioare) dominatia este foarte
puternica, coroanele fiind greu de mentinut garnisite in partea inferioara, in a
doua parte de viata a pomilor, cand procesul de uscare se intensifica.
Comparativ cu marul, parul atinge inaltimi mai mari si la plantare trebuie
asigurata distanta corespunzatoare intre randuri pentru a evita umbrirea
reciproca a pomilor.
3.2.Particularitati de fructificare
Pornirea in vegetatie se face primavara devreme, cu circa o saptamana
inaintea marului. Soiurile pot sa fructifice unele preponderent pe ramuri lungi,
flexibile (Cur, Untoasa Giffard, Untoasa Bosc) care formeaza coroane mai
dese, aglomerate, iar altele fructifica mai mult pe ramuri scurte (Untoasa
Hardy, Abatele Fetel, Passe Crassane) si formeaza coroane rare, aerisite.
Sunt si soiuri (Triumf, Trivale) care fructifica alternativ pe ramuri lungi si
scurte, ramurile lungi sub greutatea rodului se arcuiesc si pe partea curbata
se formeaza tepuse care fructifica in anul urmator.
Inflorirea incepe inaintea marului, iar modul de deschidere a florilor in
inflorescenta poate fi centriped sau centrifug. In cadrul soiului, inflorirea
dureaza 8-10 zile in functie de temperatura si umiditatea aerului. Infloresc mai
devreme soiurile Contesa de Paris, Trivale, Aromata de Bistrita, Republica
etc., si mai tarziu Williams, Untoasa Bosc, Napoca.
Majoritatea soiurilor existente in cultura sunt autosterile, iar polenizarea este
in principal entomofila. Conditiile climatice din timpul infloritului sunt foarte
importante nu numai pentru germinarea polenului, dar si pentru
compatibilitatea stigmatului cu polenul propriu sau al altor soiuri. S-a dovedit

ca, in conditii optime de germinare a polenului, unele soiuri ca: Favorita lui
Clapp, Untoasa Bosc, Untoasa Hardy, Williams etc., devin partial autofertile.
Pentru asigurarea unor productii bune si constante, trebuie plantate mai multe
soiuri in parcela, din care 1-2 de baza, reprezentand ponderea in functie de
calitatea fructelor si 1-2 polenizatoare. Sunt considerate rele polenizatoare
Cur si Republica pentru Passe Crassane si Napoca, iar Williams pentru
Timpurii de Dambovita. Au fost puse in evidenta si perechi intersterile, dintre
care: Cur x Untoasa Giffard, Bella di Giugno x Republica, Passe Crassane x
Williams (Braniste, 1978).
Fenomenul de partenocarpie este destul de frecvent la unele soiuri de par:
Williams, Passe Crassane, Ducesa de Angouleme etc., dar productia astfel
obtinuta nu este satisfacatoare, fructele sunt mai mici decat cele formate in
urma polenizarii.
Frecvent se manifesta fenomenul de inflorire secundara la 10-30 de zile de la
inflorirea normala, dar din aceste flori se formeaza fructe partenocarpice, mici
atipice care nu prezinta interes economic.
Formarea primelor fructe (intrarea pe rod) este dependenta de soi, portaltoi si
agrotehnica aplicata in livada. Altoirea pe gutui anticipa intrarea pe rod cu 1-3
ani. In general, primele fructe se obtin la 2-3 ani de la plantare la Williams,
Ducesa d' Angouleme, Passe Crassane si la 4-5 ani de la plantare la Cur,
Untoasa Hardy etc.
Datorita ritmului mai mic de crestere a pomilor tineri, primele productii sunt
mici, nefiind formata inca bine coroana, dar dupa anul 5-6 de viata, la
majoritatea soiurilor, in conditii normale, productiile devin economice.
Longevitatea plantatiilor de par este mai mare decat la mar, ajungand la 55-60
de ani la pomii altoiti pe franc, chiar mai mult la pomii izolati.
Productia ce se obtine depinde in mare parte de portaltoi, varsta plantatiei si
agrotehnica si se situeaza intre 17-30 t/ha.
3.3.Specii, soiuri si portaltoi
In cadrul genului Pirus sunt cunoscute peste 22 de specii, raspandite diferit in
lume, unele cu importanta economica prin soiurile care s-au format, altele ca
portaltoi sau au rol ornamental. Cele mai importante dintre acestea sunt:
- Pyrus piraster L. - parul paduret creste spontan in Europa, Asia Mica si Asia
Centrala, este un pom de talie mare, longeviv, cu un sistem radicular bine
dezvoltat, este rezistent la ger, boli si seceta. A contribuit la formarea soiurilor:
Cur, Untoasa Bosc, Untoasa Giffard, unele soiuri locale etc.

- P. ussuriensis Maxim - parul de Usuria, este raspandit in nord-estul Asiei, are

vigoare mare, sistemul radicular este superficial, sensibil la seceta si rezistent
la ger si la Erwinia amylovora.
- P. nivalis Jacq - parul nins, creste natural in sudul Europei, Asia Mica si Iran.
Este o specie rezistenta la seceta si sensibila la ger, formeaza pomii destul de
vigurosi.
- P. serotina Rehd - parul chinezesc de nisip creste spontan in China. Este o
specie rezistenta la boli, seceta si ger si este foarte productiva.
- P. elaeagrifolia Pall. - parul salcioara, creste spontan in Asia Mica, Crimeea
si sudul Europei, este de talie mica, are rezistenta la seceta, boli si ger.
- P. salicifolia Pall, creste spontan in Crimeea, Caucaz, Armenia si America,
are talie mica si se cultiva cu scop ornamental.
Principalele soiuri din sortiment
Sortimentul de pere este destul de bogat si anual sunt introduse noi soiuri
romanesti sau straine. In ultimul timp se pune accent tot mai mare pe
rezistenta la boli, in special la rapan si la focul bacterian.
Ca si merele, soiurile de pere, dupa perioada de maturare a fructelor se
impart in trei grupe: soiuri de vara, soiuri de toamna si soiuri de iarna.
Pere de vara:
Untoasa Giffard - soi viguros, cu capacitate mare de ramificare, ramuri anuale
lungi, sinuoase si flexibile, nu are afinitate pe gutui. Este rezistent la ger, are o
buna capacitate de fructificare si este sensibil la rapan. Fructul este mic,
piriform, verde galbui cu o rumeneala pe partea insorita, are pulpa untoasa,
dulce-vinurie si intens aromata.
Triumf - are vigoare mijlocie, capacitate buna de ramificare, este partial
autofertil, nu are afinitate pe gutui. Fructul este mic, conic-alungit, cu epicarpul
de culoare verde galbuie, cu rumeneala pe partea insorita, are pulpa alba,
fondanta de calitate buna.
Trivale - are vigoare submijlocie, capacitate mica de ramificare, fructifica pe
ramuri scurte, nu are afinitate pe gutui, are fructul mic, scurt conic, verdegalbui cu puncte rosii pe partea insorita. Pulpa este alba, fondanta, slab
aromata, de calitate buna.
Argessis - are vigoare mijlocie, capacitate buna de ramificare, are afinitate pe
gutui. Fructul este mijlociu, tronconic, galben-verzui acoperit circa jumatate cu
rosu stralucitor si are gust bun.
Aromata de Bistrita - este soi viguros, cu afinitate pe gutui, este partial

autofertil, are o ramificare slaba si fructificare pe ramuri scurte. Fructul este

mijlociu, tronconic, verde-galbui, acoperit aproape integral cu rosu aprins.
Pulpa este fondanta, aromata fiind bine apreciat ca fruct de masa.
Favorita lui Clapp (Duset rosu) - este un soi mult raspandit in toate zonele de
cultura a parului, de vigoare mijlocie-mare, cu fructificare pe ramuri scurte,
partial autofetil. Fructul este piriform, galben-auriu, colorat pe aproape toata
suprafata cu rosu dungat, are pulpa fondanta aromata de calitate foarte buna.
Napoca - are vigoare mijlocie-mare, fructifica pe ramuri scurte, este productiv
si precoce, are afinitate pe gutui si este partial autofertil. Fructul este mijlociu
sau mare, piriform, galben-pai cu dungi rosietice pe partea insorita si gust
foarte bun.
Williams (Duset galben) - este unul dintre cele mai bune soiuri de vara,
infloreste tarziu, este precoce, partial autofertil, are vigoare mijlocie, este
rezistent la boli si ger. Fructul este mijlociu-mare, piriform cu conturul
neregulat, galben-pai, cu rugina la ambele capete, foarte bun pentru masa si
chiar industrializare (compot). Exista in cultura si Williams rosu obtinut ca o
mutatie din Williams comun.
Pere de toamna
Untoasa Bosc (Kaiser Alexander) - are vigoare mijlocie, infloreste tarziu, are o
mare capacitate de productie, este tolerant la rapan si este pretentios la sol.
Are o buna capacitate de ramificare, fructifica pe ramuri lungi, fructele sunt
piriforme, verzi-galbui, acoperite integral sau partial cu rugina grosiera si au
calitate foarte buna pentru masa.
Untoasa Hardy (Jambon) - este soi viguros, cu capacitate mica de ramificare
si fructifica pe ramuri scurte, are o buna afinitate pe gutui, intra pe rod tarziu.
Fructul este scurt piriform, mare, verde-galbui acoperit integral cu rugina
grosiera, de calitate buna.
Abatele Fetel - are vigoare mijlocie, afinitate buna pe gutui si o buna
capacitate de productie. Fructifica pe ramuri scurte, este precoce, are fructul
lung piriform, galben-verzui cu o rumeneala rosietica pe partea insorita, de
calitate foarte buna.
Conference - are vigoare mijlocie, tolerant la conditiile de mediu, are buna
afinitate pe gutui si o capacitate slaba de ramificare. Fructul este mijlociumare, piriform, verde-galbui, uneori slab rumenit pe partea insorita si cu o
calota de rugina in jurul caliciului, cu pulpa fondanta de calitate foarte buna.
Pere de iarna

Cur (para popeasca) - este un soi cu mare plasticitate ecologica, il gasim de

la mare pana la munte, in toate zonele de cultura a pomilor. Pomul este
viguros, cu o buna capacitate de ramificare, este sensibil la rapan, are o mare
capacitate de fructificare si buna afinitate pe gutui. Fructul este mare, piriform,
asimetric, cu un sant sau o dunga de rugina pe partea umbrita, verde-galbui,
cu pulpa potrivit de dulce si fara aroma. Se poate pastra pana in decembrieianuarie.
Monica - soi nou introdus in cultura, are fructul mijlociu ca marime, piriform, de
culoare galbena cu puncte si pete de rugina, cu conturul usor neregulat.
Pedunculul este scurt, gros si prins in prelungirea axului fructului. Pulpa este
fondanta, cu sclereide fine si gust usor astringent.
Pastravioare - soi cu fructul mic-mijlociu, scurt conic, de culoare galbenaverzuie, acoperit pe 1/2 -3/4 cu rosu oranj, cu puncte fine de rugina pe
mijlocul fructului si rugina grosiera in zona cavitatii caliciale. Pulpa este albgalbuie, fondanta, suculenta si gust echilibrat dulce.
Euras - soi nou, rezistent la rapan, are fructul mijlociu-mare, scurt piriform, cu
conturul neregulat, de culoare verde cu pistrui rosietici pe circa jumatate din
suprafata. Fructul prezinta cavitate pedunculara asimetrica, cu tendinta de a
forma buza de iepure. Pulpa este alba-verzuie, fondanta, cu gust dulcevinuriu. Se pastreaza bine peste iarna.
Erwina - soi nou, rezistent la rapan si focul bacterian, are fructe mari, sfericalungite sau scurt conice, cu cavitate pedunculara si peduncul scurt si gros.
Fructele sunt acoperite integral cu rugina grosiera. Pulpa este fondanta,
suculenta, fara sclereide si gust echilibrat.
Contesa de Paris - pomul este de vigoare mare, pretentios la conditiile de
mediu, sensibil la seceta si rapan, are afinitate pe gutui si un bun potential de
productie. Fructul este piriform, mijlociu-mare, verde-galbui cu puncte mici de
rugina, cu pulpa fondanta, dulce aromata, de calitate foarte buna pentru
masa.
Passe Crassane - are pomul de vigoare slaba, cu o buna capacitate de
ramificare, uneori se indeseste prea tare si necesita rarire, este sensibil la
conditiile de mediu, este precoce si moderat productiv. Fructul este mare,
sferic sau scurt piriform, galben-verzui, cu puncte si pete mari de rugina, cu
pulpa consistenta, dulce-vinurie, aromata foarte buna pentru masa. Se poate
pastra pana in luna martie.
Republica - relativ recent introdus in sortiment, acest soi se poate pastra pana

in mai-iunie. Are pomul de vigoare mijlocie, fructifica pe ramuri scurte si are

afinitate slaba pe gutui. Fructul este maliform, scurt piriform sau
bergamotiform, verde-galbui, acoperit cu pete mari de rugina, iar pulpa
ramane frecvent de calitate inferioara, cu sclereide mari si numeroase, daca
nu se cultiva in zone foarte favorabile.
Principalii portaltoi ai parului
In prezent se comercializeaza si se planteaza numai pomi altoiti. In
programele de ameliorare se folosesc pomi obtinuti din seminte hibride. Cei
mai folositi portaltoi de par sunt:
Portaltoiul franc obtinut din semintele unor soiuri locale rezistente la ger,
seceta si tolerante la boli, dintre care: Alamai, Harbuzesti, Pastravioare,
Pepenii, Cu miez rosu etc. Acesti portaltoi au o inradacinare buna si pot
valorifica solurile profunde si mai sarace, sistemul radicular explorand un
volum mare de sol. Au afinitate buna cu toate soiurile cultivate, insa imprima
vigoare mare si intrare tarzie pe rod. Exista si o serie de selectii de par
obtinute in ultimii ani cu insusiri favorabile atat in pepiniera cat si in livada.
Dintre acestea se pot aminti:
- Seria OHF - portaltoi obtinuti in Canada din Pyrus comunis, prezinta o mare
rezistenta la ger si Erwinia amylovora.
- seria retuziere (BH 15, OH 11, K 15) obtinuti in Franta din P. comunis care
sunt rezistenti la ger si asfixierea radiculara.
- seria P (P2267, 2277, 2278) obtinuti la Angers in Franta, caracterizati printr-o
buna afinitate si vigoare scazuta.
Pentru a obtine pomi de vigoare mai mica, se folosesc din ce in ce mai mult o
serie de selectii de gutui, de proveniente diferite. Gutuiul imprima o
precocitate mai buna, obtinerea unor fructe mai mari si de o calitate
superioara, dar nu are afinitate cu toate soiurile de par. Cele mai utilizate
selectii de gutui sunt:
- Sydo, o selectie din gutuiul de Angers, recent introdusa pe piata, are o mai
mare capacitate de inmultire in pepiniera prin butasi sau marcote, toleranta
mai mare la cloroza si o omogenitate mai mare a indivizilor. In livada imprima
pomilor productivitate, se pare ca este tolerant la viroze si este de vigoare
mijlocie.
- Gutuiul Adams - este tot o selectie de gutui de Angers, de vigoare mai mica,
care imprima o buna precocitate soiurilor de par.
- Gutuiul EM A - are o buna inradacinare, este destul de viguros, longeviv si

rezistent la ger. Este destul de sensibil la bolile virotice si nu are afinitate cu

toate soiurile.
- Clona BA 29 - este o clona din gutuiul de Angers, care are o buna afinitate
de altoire cu soiurile de par si este rezistenta la cloroza ferica.
- Clona EM C - este o clona obtinuta in Anglia care reduce mult vigoarea
pomilor.
- Clona BN 70 - este o clona autohtona de gutui cu vigoare mijlocie, similara
gutuiului tip A de Angers, dar este mai rezistent la temperaturile scazute din
timpul iernii.
3.4.Cerintele parului fata de factorii de mediu
Caldura. Parul este mai pretentios decat marul, in sensul ca necesita mai
multa caldura pe perioada de vegetatie. Pragul biologic este la 8C, iar
radacina creste daca in sol sunt peste 1,5-2C. Cultura parului reuseste bine
acolo unde temperatura medie anuala este de 9,5-10,5C, iar temperatura
medie pe perioada de vegetatie sa fie de 16-18C. De obicei parul urca numai
pana in zona dealurilor mijlocii. Necesarul in frig este in functie de soi si se
situeaza intre 600 si 1200 ore. Temperatura minima din timpul iernii nu trebuie
sa coboare sub -26C, chiar daca unele soiuri rezista pana la -30C (Favorita
lui Clapp, Contesa de Paris, Untoasa Diel etc.). Soiurile de toamna si iarna
trebuie zonate numai acolo unde toamna este lunga si calda, iar lungimea
perioadei de vegetatie are 190-195 de zile, pentru ca fructele sa ajunga la
insusirile organoleptice tipice soiului. Comportarea soiurilor fata de caldura nu
este egala. Sunt soiuri mai pretentioase: Williams, Ducesa d' Angoulme etc.,
care prefera zonele mai calde, in anii cu veri mai racoroase calitatea fructelor
este mai slaba, alte soiuri dau rezultate bune in toate centrele pomicole
consacrate parului. Rezistenta la temperatura scazuta este slaba dupa
pornirea pomilor in vegetatie, cand bobocii florali sunt afectati la -1,..-2,2C,
fructele abia legate degera la -1,5C, iar cele ajunse la maturitate suporta
pana la 4C. Dintre soiurile de par Cur are plasticitate mare fata de
temperatura, urca pana la altitudinea de 800 m. Temperatura scazuta din
timpul infloritului are efecte negative asupra procesului de legare a fructelor si
creeaza conditii favorabile atacului de Pseudomonas syringae.
Apa. Parul are nevoie de 550-750 mm precipitatii anual si acestea sa fie bine
repartizate pe perioada de vegetatie, in functie de soi, portaltoi, tipul de sol
etc. In functie de portaltoi, parul poate rezista la seceta (altoite pe Pyrus
amigdaliformis si P. betulifolia) sau la excesul de apa (altoit pe gutui).

Rezistenta gutuiului la excesul de apa din sol in unele perioade ale anului a
facut posibila valorificarea terenurilor depresionale prin cultura parului.
Seceta prelungita determina formarea unor fructe mici, deformate, cu
sclereide mari, reducerea numarului de muguri de rod diferentiati pentru anul
urmator, reducerea cresterilor vegetative etc. Excesul de apa din sol este si el
nefavorabil, chiar daca pomii rezista, fructele formate pot fi mari, dar ele
raman fade, fara aroma si nu pot fi comercializate pentru consum in stare
proaspata.
Nivelul panzei de apa freatica nu trebuie sa fie mai sus de 1,5 m la soiurile
altoite pe gutui si 2-2,5 m la cele altoite pe franc. Optimul umiditatii solului se
situeaza la 65-70% din capacitatea de camp.
Nici umiditatea atmosferica ridicata nu este suportata, deoarece favorizeaza
bolile, mai ales rapanul, care da multe probleme cultivatorilor.
Lumina. Fata de mar, parul este mai pretentios fata de lumina, necesita
expozitii sudice, sud-estice sau sud-vestice si adaptarea coroanelor si a
distantelor de plantare la vigoarea soiurilor si capacitatea acestora de
ramificare. In lipsa luminii, fructele raman de calitate slaba, lemnul lastarilor nu
se matureaza bine si degera in timpul iernii. Pomii tineri sunt mai pretentiosi
decat cei maturi, iar cei maturi au nevoie de multa lumina in timpul infloritului,
a diferentierii mugurilor de rod si la maturarea fructelor. O buna expunere a
fructelor, determina o colorare caracteristica a soiurilor, acumularea unor
cantitati mai mari de hidrati de carbon si arome.
Solul. Si fata de sol parul este mai pretentios decat marul, prefera solurile
luto-argiloase si luto-nisipoase, soluri calde, profunde si fertile. Pe solurile reci
fructele nu ajung la potentialul biologic de calitate al soiului. Folosirea gutuiului
ca portaltoi, da posibilitatea valorificarii solurilor subtiri sau cu exces de
umiditate.
Fata de componentele solului, parul are unele pretentii. Nu suporta calcarul
activ mai mult de 15% altoit pe franc si 10% altoit pe gutui, sodiul schimbabil
trebuie sa nu depaseasca 12%, iar pH-ul sa fie neutru (6,5-7,5). Pe solurile
grele sau cu reactie alcalina, apar frecvent carente de fier.
ANDROS
Crete sub form de pom, cu coroana deas, nalt. nflorete pe ramuri anuale si pe
lstari anticipai.
Ramurile anuale sunt semierecte, moderat de groase, cu spini subiri, puini, de 3-5 cm
lungime i lstari anticipai foarte dezvoltai.

Frunzele eliptice, de 3-4 cm lungime, slab pubescente pe faa inferioar.

Recomandri tehnice: Andros necesit tieri de rentinerire odat la 4-6 ani, alternativ,
din trei n trei pomi/rnd/an. Este absolut suficient o raie la plantare de 1:8 (un rnd de
Andros + 8 rnduri femele). Distana pe rnd identic cu a femelelor. Intervalele
alturate rndului de Andros vor fi mai largi cu 0,5-1 m. Se recomand plantarea unui
rnd de Andros pe perimetrul plantaiei, cel puin n partea dinspre vntul dominant.
Merite deosebite: este un complex de trei biotipuri, n proporie controlat din pepinier,
cu nflorire succesiv i acoperire total a perioadei de nflorire a soiurilor de sex
feminin, cu polen abundent, fertil i foarte compatibil.Foarte important: Andros este
singurul soi de sex masculin nregistrat oficial n Romnia, singurul admis la decontare
n proiectele cu finanare din fonduri structurale i singurul admis n culturile
subvenionate n Romnia.
MARA
Crete sub form de pom, cu coroana nalt, aerisit, rodete pe ramuri anuale si pe
creterile anticipate.
Ramurile anuale preponderent erecte, destul de groase, puin spinoase, cu spini de 3-5
cm.
Frunzele eliptice, 3-5 cm lungime, argintii, pubescente pe faa inferioar.
Fructele potrivit de mari, eliptice, orange nchis, cu pulp suculent, pielia elastic i
rezistent i pedicelul de 5-6 mm.
Determinri fizicochimice: masa a 100 boabe 48,4 g, pulp+suc 63%, pielie 15,1%,
semine 21,9%, zahr 15,1 Brix, aciditate total (expr. n acid tartric) 5,15%, Vit. C 290
mg/100 g suc, carotenoizi 24,1 mg/100 g suc, ulei total 4,8%.
Productivitate 19,8 to/ha n anul V, irigat, pe schema de plantare 3,5x1 m. Destinaia
produciei universal, consum proaspt i procesare.
Merite deosebite: capacitate foarte bun de refacere a coroanei, aspect comercial
excepional, epiderma foarte groas i elastic, rezistent la transport, practic imun la
fusarioz.
SERPENTA (Serpeni 11)
Denumire definitiva: SERPENTA
Denumire provizorie: SERPENI 11
Tipul de crestere al plantei este pom cu port semierect.
Vigoarea plantelor este mijlocie spre mare, coroana globulos-piramidala, cu ramuri
moderat ramificate. Pe ramurile de rod pornesc lastari mijlocii ca grosime ,desi de 15-20
cm lungime.
Ghimpii sunt rigizi, de 3-4cm lungime si destul de desi.
Frunzele sunt eliptice cu lungime mijlocie, 6-7 cm si latime mare de peste 6 mm,
prezinta perisori solzosi deschisi la culoare, cu o densitate medie ce determina o nuanta
alb argintie a partii posterioare, a limbului si nervurii mediane. Culoare fetei superioare a

limbului este verde deschis.

Mugurii micsti sunt desi din care pornesc multe flori(6-8buc.) pe toata lungimea,
rezultand o repartizare destul de densa a fructelor ce imbraca de jur imprejur ramura pe
toata lungimea ei.
Fructul este oval-alungit, aproape cilindric (larg eliptic), de greutate mijlocie(G=0.38 g;
h=12.3mm; d=7.6mm) cu pubescenta mijocie si peduncul peste 3 mm, care se
desprinde destul de usor de pe ramura. Biotipul se preteaza la recoltare prin vibrare.
Epicarpul este de culoare portocalie, prezinta perisori solzosi de densitate moderata, cu
o oarecare concentrare spre varful fructului. Mucronul este slab conturat. Epoca
infloritului este timpurie. Capacitate de productie foarte buna, cu alternanta de rodire.
Samanta medie brun negricioasa.
Substanta uscata 18.75%, acid ascorbic 155.47 mg% s.u, lipide 21.94 g% s.u.,
carotenoizi 41.28 mg% ulei, proteina bruta 14,0 g% s.u. Serotonina variaza intre 21,31
g/g in fructe si 48,48 g/g in frunza. Continutul in micro-elemente a fost determinat atat
din fruct cat si din frunza, astfel ca Zn a atins valori de 12,8 ppm in fruct si 15,5 in
frunza; Cu gasindu-se in cantitati aproximativ egale atat in fruct cat si in frunza,
respectiv 4,5-5 ppm. Manganul in fruct atinge valorile de 9,3 ppm, iar in frunza de 3 ori
mai mult, respectiv 31,8 ppm. Fierul atat in frunza cat si in fruct se gaseste cam in
aceleasi cantitati 323-315 ppm. Bromul in fruct este intalnit in cantitate de 19,0 ppm, iar
in frunza cu mult mai mult 66,5 ppm. Molibdenul se gaseste in proportie de 1,43 ppm in
fruct si 2,6 ppm in frunza.
Semintele sunt eliptic- alungite, de marime medie.
Capacitatea de productie este foarte mare, cu alternante de rodire de la 7.0 kg la 30.5
kg/planta
Epoca de maturare a fructelor este extratimpurie.
1. Rita -------------------------------------- 10 - 20 mai --------- vig. mica ----- cel mai timpuriu soi de cires
2. Bigareau Burlat --------------------- 20 - 30 mai --------- vig. mijl.
3. Carmen --------------------------------- 1 - 10 iunie -------- vig. mica
4. Negre de Bistrita -------------------- 1 - 10 iunie -------- vig. mijl. glob
5. Stela -------------------------------------- 1 - 10 iunie -------- vig. mijl.
6. Germersdorf ------------------------- 10 - 20 iunie -------- vig. mare, larga
7. Boambe de Cotnari --------------- 20 - 30 iunie -------- vig. mijl-mare, larg piram.
8. Katalin --------------------------------- 20 - 30 iunie -------- vig. mare, deasa, conica
9. Kordia ---------------------------------- 20 - 30 iunie -------- vig. mijl.
10. Sylvia ----------------------------------- 25 - 1 iulie ---------- vig. mica
11. Sunburst ------------------------------ 1 - 10 iulie ---------- viguros , coroana mare
12. Regina ---------------------------------- 5 - 15 iulie ---------- vig. f.mare
13. Sweetheart ------------------------- 10 - 20 iulie ----------- vig. mare , deschisa

Sylvia poate sa fie de vig mica , mijlocie sau mare , depinde pe ce este altoit. Cresterea,
vigoarea pomului e data de tipul de portaltoi. La pep Csaba si Moara sunt altoiti pe
portaltoi mahaleb .

Daca e altoit pe mahaleb, atunci vigoarea pomului rezultat e mare si intarzie intrarea pe
rod .
Daca e altoit pe portaltoi Gisela 5, atunci vigoarea pomului e mica ( 2 - 3 m inaltime ) si
intra mai repede pe rod ( 2 - 3 ani )
Ca sa obtii un pom de vig mica, trb sa altoiesti un soi de vig mica ( ex la ciresi Sylvia
sau Carmen ) pe un portaltoi de vig mica ( ex Gisela 5 ) , atunci rezulta pomi de talie
mica cu intrare timpurie pe rod.
Ciresii altoiti pe Gisela 5 sunt folositi pt livezi superintensive , dar nu stiu daca pot fi
plantati si in ghiveci pe balcoane si terase, sunt de vigoare mica , crestere mai slaba,
dar nu sunt pomi pitici pt ghiveci.
Chiar am vazut la Pepiniera Pomifructiferi.com cires Sylvia altoit pe Gisela 5, dar treb sa
vorbiti acolo daca e chiar atat de mic incat sa mearga si in ghiveci.
Ciresii altoiti pe Gisela 5 ( cel mai valoros portaltoi de cires ) sunt mai scumpi decat cei
altoiti pe mahaleb .
Cei mai indicati pt terase si balcoane sunt astia columnari si pitici care se gasesc in
ghivece la Sieberz , Atlas Plants , Backer - aici am vazut si Sylvia pitic in ghiveci, doar
ca pretul e mai mare la ei. Astia nu stiu pe ce sunt altoiti.

Sylvia
Cica e f.bun soiul. Pomul are vigoare mica, compact, autofertil, f.productiv in fiecare an.
Are fructele f.mari 8,5 - 10gr, rosu inchis, f.aromate, dulci si crocante. Se coace la sfarsit
de iunie-inceput de iulie si se pastreaza cateva sapt la frig.
De rezistenta nu spune nimic.
1. Shiro ----------------------------- 15 iulie ------------ fructe galbene ------ prun japonez
2. Goccia d Oro ------------------ 15 iulie ------------ fructe galbene ------ prun japonez
3. Black Amber ------------------- 20 iulie ---------------------------------------- prun japonez
4. California Blue ---------------- 20 iulie ---------------------------------------- prun japonez
5. Silvia -------------------------------- 1 august
6. Cacanska Lepotica ------------- 1 august
7. Renclod Althan ------------------ 1 august
8. Centenar --------------------------- 1 august
9. Carpatin ---------------------------- 1 august
10. Santa Rosa ----------------------- 1 august -------- fructe rosii ----------- prun japonez
11. Prun Japonez (Roman)------ 10 august
12. Fortune ---------------------------10 august -------- fructe rosii ----------- prun japonez
13. Diamante Giallo --------------- 20 august -------- fructe galbene ----- prun japonez
14. Andreea -------------------------- 20 august

15. Tuleu Gras ------------------------ 1 sept.

16. Bistrita ------------------------------ 1 sept.
17. Bluefree ---------------------------- 1 sept.
18. D,Agen ------------------------------ 1 sept
19. Stanley ------------------------------ 1 sept.
20. Renclod Verde -------------------- 1 sept. ---------- fructe galbene
21. Record ------------------------------- 5 sept.
22. Friar --------------------------------- 10 sept. --------------------------------------- prun japonez
23. Anna Spath ----------------------- 15 sept.
24. President -------------------------- 15 sept.
25. Angeleno -------------------------- 20 sept. --------- fructe negre ----------- prun japonez