Formaţiunile de rod la măr şi păr

Click to add Text

La măr şi păr se cunosc următoarele formaţiuni de rod: pintenul,
ţepuşa,
smiceaua,
nuieluşa,
mlădiţa,
bursa (punga de rod),
vatra de rod.

 Formațiuni preflorifere (vegetative): scurte: pintenul (simplu, inelat, mixt, compus).

lungi: smiceaua.

 Formațiuni florifere: scurte: țepușa (simplă, inelată, mixtă, compusa)

lungi: nuielușa
mlădița
 Pintenul - este o formaţiune prefloriferă scurtă (0,5 - 7 cm), cu un mugur vegetativ terminal,
iar axial este lipsit de muguri sau are uneori cativa muguri vegetativi slab dezvoltaţi.
- se formează din muguri terminali sau laterali ai ramurilor vegetative sau de rod, în anii cu o
încărcătură mare de fructe şi în perioada de declin a pomilor.

Evoluţia pintenului:
- rodire abundentă: pinten
smicea

- rodire slabă: ţepuşe (soiuri de tip spur: Starkrimson, Wellspur, Golden spur).
nuieluşe, mlădiţe (soiuri standard: Jonathan, Idared, Prima, Mutsu).
Ţepuşa - este o ramură de rod scurtă (0,5 - 7 cm), la care mugurul terminal este mixt (la pinten
mugurul terminal este vegetativ).
Se întâlneşte la toate soiurile de măr şi păr, fiind predominantă la cele de tip "spur".

Evoluţia ţepuşei:
- din mugurele mixt terminal se formează: o rozetă de frunze şi o inflorescenţă.

- după legarea fructelor evoluează în: bursă.

Smiceaua – este o ramură anuală prefloriferă de vigoare slabă, lungă de 10-30 cm, cu mugurele
terminal şi cei laterali vegetativi.

Evoluţia smicelei, în funcţie de încărcătura de rod, vigoare şi poziţia în coroana pomului:

- mugurele terminal + primii 2 axilari subterminali pot evolua în: mlădiţe,
nuieluşe,
smicele,
ţepuşe,
pinteni.

- mugurii din treimea mijlocie pot evolua în: ţepuşe,

pinteni.
- mugurii de la bază adesea rămân în stare dormindă.
Nuieluşa - este o formaţiune de rod, care se aseamănă după formă şi
lungime cu smiceaua, deosebindu-se, prin aceea că mugurele terminal
este mixt.

Evoluţia nuieluşei:
- mugurele florifer terminal evoluează într-o bursă.
- mugurii axilari vegetativi din zona terminala și bazala (ţepuşe şi respectiv
pinteni).
– - mugurii axilari vegetativi din zona mediana pot forma una din
ramurile lungi de rod
- pe bursa terminala se formează: - pinteni şi smicele, când pomii rodesc
excesiv.
- ţepuşe şi mlădiţe, când pomii rodesc slab.
Mlădiţa - reprezintă o formațiune de rod de 10 - 40 cm lungime, care are în
poziţie terminală şi subterminală (2 - 5) muguri micști, restul mugurilor fiind
vegetativi.

Evoluţia mlădiţei:
- din mugurele terminal şi cei subterminali micști se formează burse.
- mugurii vegetativi evoluează în: țepușe (în zona terminala), una din
ramurile lungi în zona mediana și pinteni în zona bazala.
Bursa - sau puntea de rod reprezintă o formațiune scurtă, care
provine din mugurul mixt terminal al țepușei, nuielușei sau mlădiței
În condiţii favorabile de nutriție, bursa asigură dezvoltarea normală a
fructelor şi formează în același timp țepușe, pinteni, smicele,
nuielușe sau mlădițe sau combinații dintre aceste elemente.

Vatra de rod - sau ramificația fructiferă este o formațiune de rod

multianuală formată din două sau mai multe burse care au avut ca
ramuri de rod - țepușe Ele se dezvoltă numai prin evoluția țepușelor
 Deosebirile dintre ramurile de rod la măr și păr

Ramurile de rod Bursele Mugurii mixti Mugurii vegetativi

(de rod)
Măr - subţiri - multe - mici
- drepte - diametru mijlociu - mici - triunghiulari
- pubescente - lungi, viguroase - vârful rotunjit şi pubescent - lipiţi de ramură
- pubescenţi
Păr - groase - mai multe - mari
- geniculate - diametru mai mare - mari - conici
- glabre - mai lungi şi fragile - conici - vârful ascuţit
- depărtaţi de ramură
 Ramurile de rod la măr şi păr
1- pinten; 2- țepușa; 3- smicea; 4- nuielușă; 5- mlădiță; 6- bursă ; 7- vatră de rod