Graminee cu panicul - spiculețe uniflore și biflore

1A Spiculeţe uniflore………………………………………………………………… 2
1B Spiculeţe cu două sau mai multe flori………………………………………… 4
2A Spiculeţe cu 2 glume…………………………………………………………… 3
2B Spiculeţe cu 4 glume: 2 externe egale şi bine dezvoltate şi 2 interne, mai
mici, liniare şi păroase, fixate la baza paleelor. Plantă perenă, cu rizomi,
de talie înaltă. Frecventă în luncile râurilor şi pe terenurile cu exces de
umiditate din câmpie până la munte. Este o bună plantă de nutreţ.
Producţii foarte mari………………...............................................................
……...Phalaris arundinacea (Typhoides arundinacea) – Ierbăluţa.
3A Spiculeţe foarte mici, de 2–3 mm lungime, prevăzute cu două glume
violacee. Paleea inferioară nearistată…………………..................Agrostis.
a. Ligula mare, de 5–6 mm lungime. Plantă perenă cu rizom scurt şi cu
stoloni, de obicei aerieni, de talie mijlocie (20–150 cm). Creşte în
luncile inundabile ale râurilor, din câmpie până la munte. Plantă bună
de nutreţ. Producţii mari…………………………......................................
........................................Agrostis stolonifera – Iarba câmpului.
a. Ligulă scurtă, până la 2 mm lungime. Plantă perenă, cu tufă rară, de
talie mijlocie (6–70 cm). Formează întinse în regiunile de deal şi
munte. Plantă bună de nutreţ. Producţii
mari………………….... ...........................Agrostis capillaris (A. tenuis) –
Iarba vântului.
3B Spiculeţe mari. Paleea inferioară prezintă o aristă geniculată, lungă de 8–
40 cm. Plante perene, cu tufă deasă, de talie înaltă, caracteristice stepei,
terenurilor uscate din silvostepă şi pantelor cu expoziţie sudică din
regiunile de deal. Inferioare din punct de vedere furajer. Producţii
scăzute………………..........................................................................Stipa.
a. Arista are lungimea de circa 15 cm (8–25 cm), este flexuoasă şi
nepăroasă………………………………….........Stipa capillata – Năgara.
b. Arista are lungimea mai mare de 20–25 cm şi este plumoasă pe
segmentul superior……………..Stipa pennata. (Stipa joannis) – Colilia.
4A Spiculeţe de regulă cu două flori, dintre care una poate să fie
sterilă……………......................................................................................... 5
4B Spiculeţe multiflore…………………………………………………………….... 8
5A Spiculeţe cu o floare hermafrodită (fertilă) şi o floare unisexuată (sterilă)
……….............................................................................................. 6
5B Spiculeţe cu ambele flori hermafrodite……………………………………...... 7
6A Floarea inferioară este unisexuată (sterilă) şi prevăzută cu o aristă
dezvoltată, geniculată şi răsucită până la genunchi, fixată aproape de
 baza paleei inferioare. Floarea fertilă este nearistată, mai rar aristată, cu o
aristă dreaptă sau geniculată, fixată aproape de vârf. Glume alungit
lanceolate, inegale, mai scurte decât paleele, gluma superioară lungă de
8–10 mm. Plantă perenă, cu tufă rară, de talie înaltă. Frecventă în
fâneţele revene şi fertile din etajele forestiere. Se cultivă în regiunile
bogate în precipitaţii. Este o foarte bună plantă de nutreţ. Producţii foarte
mari. Nu rezistă la păşunat…......................................Arrhenatherum
elatius – Ovăsciorul.
6B Floarea superioară este unisexuată (sterilă) şi prevăzută cu o aristă
îndoită ca o virgulă, fixată aproape de vârf. Floarea inferioară este fertilă
şi nearistată. Glumele, scurt păroase, cu nuanţe roşcate, aproape egale,
dezvoltate, acoperă în întregime cele două flori ale spiculeţului. Plantă
perenă, moale, păroasă, cu tufă rară, de talie înaltă. Frecventă în pajiştile
umede din etajele forestiere. Inferioară din punct de vedere furajer.
Producţii mari…....................................Holcus lanatus – Lânariţa.
7A Spiculeţe de 5–8 mm lungime. Paleea inferioară se termină cu 2 sete şi
este prevăzută sub vârf cu o aristă geniculată care formează cea de a 3–
a setă. La maturitate inflorescenţa are culoarea aurie. Se întâlnesc şi
spiculeţe cu 1–3 flori. Plantă perenă, cu tufă rară, de talie înaltă.
Formează pajişti în etajele forestiere, pe terenurile revene şi fertile.
Valoarea furajeră este foarte bună. Producţii foarte mari. Nu rezistă la
păşunat……....................Trisetum flavescens – Ovăsciorul auriu.
7B Spiculeţe de 2–5 mm lungime, verzui–brunii. Palee de lungimea glumelor.
De la baza paleei inferioare porneşte o aristă dreaptă sau slab geniculată,
care nu depăşeşte în lungime paleea şi nu iese afară din spiculeţ. Plantă
perenă, cu tufă deasă, de talie înaltă. Răspândită în pajiştile umede şi în
turbăriile din etajele forestiere şi etajul subalpin. Valoarea furajeră este
foarte scăzută. Producţii foarte mari………………………...Deschampsia
caespitosa – Iarba bălţii.
 Tabelul 3
Însuşirile principalelor graminee cu panicul din flora pajiştilor
Caractere de recunoaştere Forma de
Denumirea speciei Talia Răspân
Tipul de creştere
Spiculeţul
inflorescenţă
1 2 3 4 5 6
1.Phalaris 1.Panicul 1.Spiculet uniflor, 1.Plantă 1.Talie 1.Frecve
arundinacea Spiculeţe cu 4 glume: 2 perenă, cu inalta luncile râ
externe egale şi bine rizomi şi pe tere
(Typhoides
dezvoltate şi 2 interne, cu exce
arundinacea) – mai mici, liniare şi umidita
Ierbăluţa păroase, fixate la baza câmpie
paleelor la mu

2.Agrostis stolonifera 2.Panicul 2.Plantă 2.Talie 2.Creş

– Iarba câmpului 2.Spiculet uniflor, perenă cu mijlocie lunc
Spiculeţe foarte mici, rizom scurt inundab
de 2–3 mm lungime, şi cu râurilor
prevăzute cu două stoloni, de câmpie
glume violacee. Paleea obicei la mu
inferioară nearistată aerieni
3.Tufa rară 3.Talie 3.Form
3.Agrostis capillaris mijlocie pajiști în
(A. tenuis) – Iarba 3.Panicul 3.Spiculet uniflor, în regiun
vântului Spiculeţe foarte mici, deal şi m
de 2–3 mm lungime,
prevăzute cu două
glume violacee. Paleea 4.Tufa 4.caracte
inferioară nearistată deasa step
4.Talie terenu
4.Spiculet uniflor, înaltă uscate
Spiculeţe mari. Paleea silvoste
4..Stipa capillata – inferioară prezintă o pantelo
4.Panicul aristă geniculată și expoz
Năgara
răsucită, lungă de 8–40 sudică
cm. regiuni
dea
5.-“-
5.arista este poroasa
5.Stipa pennata. -“- 5.-“- 5. -
(Stipa joannis) – 5.Panicul
Colilia
 6.Frecve
6.Tufa rara fâneţ
reven
6.Arrhenatherum 6.Panicul 6.spiculete biflore, 6.Talie fertile
Spiculeţe cu o floare inalta etaje
elatius – Ovăsciorul
hermafrodită (fertilă) şi forestier
o floare unisexuată cultivă
(sterilă).Floarea regiun
inferioară este bogat
unisexuată (sterilă) şi precipi
prevăzută cu o aristă
dezvoltată, geniculată
şi răsucită până la
genunchi, fixată
aproape de baza
paleei inferioare.
Floarea fertilă este
nearistată, mai rar
aristată, cu o aristă
dreaptă sau geniculată,
fixată aproape de vârf.
Glume alungit
lanceolate, inegale,
mai scurte decât
paleele, gluma
superioară lungă de 8–
10 mm. 7. Tufa rara 7.Frecve
pajiştile u
7.Spiculete biflore, din eta
7.Holcus lanatus – Spiculeţe cu ambele 7.Talie forest
7.Panicul flori inalta
Lânariţa
hermafrodite.Floarea
superioară este
unisexuată (sterilă) şi
prevăzută cu o aristă
îndoită ca o virgulă,
fixată aproape de vârf.
Floarea inferioară este
fertilă şi nearistată.
 Glumele, scurt
păroase, cu nuanţe
roşcate, aproape
egale, dezvoltate,
acoperă în întregime
cele două flori ale
spiculeţului
8.Tufa rara 8.Form
8.Spiculete biflore, pajişt
Spiculeţe de 5–8 mm etaje
lungime. Paleea forestier
8.Trisetum
8.Panicul inferioară se termină 8.Talie terenu
flavescens – cu 2 sete şi este inalta reven
Ovăsciorul auriu prevăzută sub vârf cu o fertil
aristă geniculată care
formează cea de a 3–a
setă. La maturitate
inflorescenţa are
culoarea aurie. Se
întâlnesc şi spiculeţe
cu 1–3 flori

9.Spiculete biflore, 9.Tufa 9.Răspâ

Spiculeţe de 2–5 mm deasa în paji
lungime, verzui–brunii. umede
9.Deschampsia Palee de lungimea turbăriil
caespitosa – Iarba 9.Panicul glumelor. De la baza 9.Talie etaje
paleei inferioare inalta forestie
bălţii.
porneşte o aristă etajul su
dreaptă sau slab
geniculată, care nu
depăşeşte în lungime
paleea şi nu iese afară
din spiculeţ.