Facultatea: AGRICULTURĂ

Specializarea: AGRICULTURĂ, ANUL III

Disciplina: „CULTURA PAJIŞTILOR ŞI A PLANTELOR FURAJERE”
Titularul activităţilor de laborator: Asist. univ. Dr. Adrian-Ilie NAZARE
Nr. Nr.
Conţinut
lucrare ore
Semestrul II
Însuşirile morfologice şi biologice ale gramineelor din flora pajiştilor; studiul gramineelor cu spic
L1 2
din genurile: Nardus, Lolium, Agropyron;
Graminee cu spic şi panicul spiciform: Cynodon, Beckmannia, Brachypodium, Bothriochloa,
L2 2
Phleum, Anthoxanthum, Alopecurus, Cynosurus;
Graminee cu panicul din genurile: Agrostis, Thyphoides, Calamagrostis, Stipa, Arrhenatherum,
L3 2
Holcus, Deschampsia, Trisetum, Koeleria;
Graminee cu panicul: Dactylis, Festuca, Briza, Poa, Bromus, Puccinellia. Studiul seminţelor şi
L4 2
fructelor principalelor graminee din pajişti;
Studiul principalelor leguminoase furajere cultivate şi spontane din flora pajiştilor din genurile:
L5-6 Medicago, Melilotus, Trigonella, Trifolium, Lotus, Onobrychis, Galega, Coronilla, Anthyllis, Vicia, 4
Lathyrus. Fructele şi seminţele leguminoaselor perene furajere cultivate;
L7-8 Studiul ciperaceelor, juncaceelor şi a plantelor din alte familii botanice (2 ore Proiect); 4
L9 Metode de cercetare a vegetaţiei pajiştilor (2 ore Proiect) 2
Alcătuirea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene pentru înfiinţarea pajiştilor
L10-11 4
temporare
L12-13 Organizarea păşunatului raţional; 4
L14 Verificare colocvială - recunoaşterea principalelor specii şi seminţe/fructe de plante furaje 2
TOTAL SEMESTRUL II 28
Graminee cu inflorescenţa panicul

Typhoides arundinacea (L.) Moench. (ierbăluţă)

(Phalaris arundinacea L.)

- plantă perenă, stoloniferă, talia 50-200 (300) cm;

- frunzele plane, liniar lanceolate, glabre, netede;
- ligula lungă până la 8 mm, trunchiată sau acută deseori dinţată;
- spiculeţe uniflore cu 4 glume, 2 externe mari şi 2 interne mici;
- inflorescenţa de 10-12 cm densă, alb-verzuie sau alb-violetă;
- paleele nearistate;
- răspîndită prin pajişti umede de la câmpie până la munte;
- valoare furajeră mijlocie (3).
Calamagrostis epigeios (L.) Roth (trestie de câmp)

- plantă perenă, stoloniferă;

- tulpini rigide, drepte, înalte, de 60-150 cm;
- frunze foarte lungi, late de 3-10 cm, verzi-albastrui, aspre pe faţa
superioară;
- ligula obtuză, de până la 9 mm;
- teci aspre;
- spiculeţe verzui, de 5-6 mm lungime;
- inflorescenţa paniculul erect, rigid, dens, lobat de 10-30 cm
lungime, cu ramuri groase, erecte, aspre;
- glume egale, fin aspre;
- paleea inferioară cât jumătatea glumei, bifidată la vârf şi dorsal
aristată, arista mai lungă decât paleea cu 1/3;
- răspîndită pe pajişti de aluviuni, locuri nisipoase, rărişuri de
păduri din stepă şi silvostepă;
- fără valoare furajeră (0).
Graminee cu inflorescenţa panicul

Stipa capillata L. (năgară)

- plantă perenă, cu tufă deasă;
- tulpina înaltă de 40-80 cm;
- frunze înguste, răsucite, scrabe pe margini verzi-albăstrui;
- teaca brună, lucioasă; ligula de 12 mm;
- inflorescenţa panicul de 10-12 cm, lax cu ramuri filiforme
acoperite deseori de teaca ultimei frunze;
- spiculeţe uniflore;
- glumele aproape egale, verzi, albe pe margini terminate cu o
aristă moale;
- palea inferioară de 11-14 mm alb-păroasă la bază, cu vârf
ascuţit şi arista geniculată de 15 cm lungime, răsucită în partea
inferioară, nepăroasă dar aspră;
- răspîndită în pajişti uscate de coastă şi coline din zona de stepă
şi silvostepă;
- fără valoare furajeră (0).
Graminee cu inflorescenţa panicul

Stipa lessingiana Trin. & Rupr. (colilie)

- plantă perenă, cu tufă deasă;
- tulpina erectă de 30-80 cm;
- frunze groase de 0,3-0,5 mm, slab păroase;
- teacile inferioare cenuşii-gălbui nelucioase;
- ligula foarte scurtă;
- inflorescenţa panicul alungit cu ramuri erecte;
- glumele înguste lanceolate terminate cu o aristă de aceiaşi
lungime;
- palea inferioară de 7-11 mm acoperită cu perişori de jur împrejur,
pană la baza seminţei;
- arista geniculată de 15-25 cm acoperită cu peri lungi pe
segmentul superior;
- răspîndită pe coaste uscate din stepă şi silvostepă;
- valoare furajeră slabă (1).
Graminee cu inflorescenţa panicul

Stipa pennata L. (colilie)

- plantă perenă, cu tufă deasă;
- tulpina înaltă de 30-80 (100) cm;
- frunze late de 1-2 mm, glabre, netede;
- tecile inferioare slab lucioase, la uscare brune-cenuşii;
- ligula oblongă sau alungită;
- Inflorescenţa panicul relativ sărac în spiculeţe;
- glumele aproape egale terminate cu o aristă fină, moale, lungă;
- palea inferioară de 15-20 cm acoperită cu perişori numai la bază
de unde pleacă linii de perişori ce se termină cu 5 mm mai jos de
baza aristei;
- arista lungă de 20-30 cm, răsucită, brună-cenuşie, groasă,
acoperită cu peri lungi;
- răspândită în pajişti stepice;
- valoare furajeră slabă (1).
Graminee cu inflorescenţa panicul
Agrostis stolonifera L. (iarba câmpului)
- plantă perenă, stoloniferă;
- tulpina înaltă de 20-150 cm erectă, sau geniculat ascendentă;
- frunze verzi cenuşii late de 2-11 mm;
- ligula lungă de 5-6 mm;
- spiculeţe lanceolate de regulă violacei sau verzi de 2-3 mm
lungime;
- inflorescenţa panicul piramidal adunat înainte şi după înflorire,
răsfirat în timpul înfloririi, cu ramuri aspre, dispuse în unghi
ascuţit faţă de axă;
- glumele lanceolate, acute, aspre pe carenă;
- palea inferioară bidinţată la vârf, egală cu cea superioară,
nearistată;
- răspîndită în pajişti umede de lunci, locuri mlăştinoase;
- valoare furajeră bună (4).
Graminee cu inflorescenţa panicul
Agrostis capillaris L. (iarba vântului)
(Agrostis tenuis Sibth.)
- plantă perenă, rizomi scurţi;
- tulpina înaltă de 5-70 cm;
- frunze plane, late de 2-4 mm şi lungi de 7-15 cm, prefoliaţie
răsucită;
- ligula 2 mm, trunchiată;
- spiculeţe de 1,5-2,5 mm lungime, violacee;
- Inflorescenţa panicul lung de 2-15 cm, cu ramuri lungi, până la 7
cm, netede sau aspre;
- palea inferioară rotunjită la vârf, nearisată de aproximativ 2 ori
mai lungă decât cea superioară;
- răspîndită în pajiştile din etajul molidişurilor şi în cele de la limita
superioară a pădurilor, este o plantă cu areal ecologic larg;
- valoare furajeră mijlocie-bună (3-4)
Graminee cu inflorescenţa panicul

Agrostis rupestris All. (iarba stâncilor)

- plantă perenă, cu tufă rară;
- tulpina înaltă de 5-10 (30) cm;
- frunze filiforme, late de 0,5-1 cm, mai scurte decât tulpinile,
netede;
- ligula de 1 mm;
- spiculeţe mici;
- Inflorescenţa panicul lung de 2-4 cm, cu ramuri lungi de 2 cm,
glabre, netede;
- glume cenuşiu-violete;
- paleea inferioară cu arista geniculată, lungă de circa 3 mm,
fixată sub mijlocul paleei, paleea superioară lipseşte sau este
foarte scurtă;
- răspîndită pe pajiştile din etajul subalpin;
- valoare furajeră mijlocie-bună (3-4).
Graminee cu inflorescenţa panicul
Arrhenatherum elatius (L.) J. Presl & C. Presl (ovăscior)
- plantă perenă, cu tufă rară;
- tulpina înaltă de 50-180 cm;
- frunze plane;
- teci glabre sau păroase, deschise, dilatate la bază cu câteva
internoduri bazale îngroşate;
- limbul lat de 4-8 mm, prelung ascuţit, aspru, păros sau glabru pe
faţă, cu nervuri evidente;
- ligula scurtă (2 mm), retezată, uşor dinţată;
- spiculeţe biflore cu floarea superioară hermafrodită şi fertilă;
- inflorescenţa panicul lax, de 20-25 cm cu spiculeţe verzui cu nuanţe
violete;
- floarea inferioară unisexuată şi sterilă cu paleea inferioară aristată,
cu arista prinsă dorsal şi la baza paleei, fiind răsucită şi geniculată;
- răspîndită în pajişti revene şi fertile de la câmpie până la
munte;
- valoare furajeră bună (4), plantă cultivată.
Graminee cu inflorescenţa panicul
Holcus lanatus L. (lânariţă, iarba cailor)
- plantă perenă, cu tufă rară;
- tulpini usor geniculate la bază, de 30-100 cm înălţime, lăstari
erecti sau ascendenţi, pubescenţi la noduri;
- frunze plane, de 4-8 cm lăţime, moi, păroase pe ambele feţe, cu
nervaţiuni violacei;
- ligula albă de 2 mm lungime;
- spiculeţe biflore, floarea inferioară hermafrodită şi fertilă, iar cea
superioară unisexuată şi sterilă;
- inflorescenţa panicul lung de 10 cm, ovoidal, lax;
- glumele inegale mai lungi decât paleele, scurt păroase,
albicioase, cu nuanţe violet- roşcate;
- palea inferioară a florii sterile este aristată, arista îndoită ca un
cârlig, paleea inferioară a florii fertile nearistată;
- răspîndită pe terenuri cu exces de umiditate, pajişti de dealuri
premontane şi montane;
- valoare furajeră mică (2).
Graminee cu inflorescenţa panicul

Deschampsia caespitosa (L.) P.Beauv. (târsă, iarba bălţii)

- plantă perenă, cu tufa deasă;
- tulpina înaltă de 30-100 (200) cm;
- frunze plane, aspre proieminent costate, late de 3-4 mm;
- ligula oblongă acută de max. 8 mm lungime;
- teci glabre sau scrabe;
- spiculeţe biflore, mici (3-5 mm lungime), numeroase, verzi-brunii
sau violete, strălucitoare;
- inflorescenţa panicul piramidal, lax, cu ramuri orizontale după
înflorire, lungi de 10-30 cm;
- glumele obtuze, denticulate la vârf, mai mici decât spiculeţele;
- paleele de mărimea glumelor, iar cea inferioară aristată cu arista
dreaptă mai scurtă sau egală cu paleea;
- răspîndită în pajişti umede şi turbării de munte, defrişări de
pădure din zona forestieră şi alpină;
- valoare furajeră mică (2).
Graminee cu inflorescenţa panicul

Deschampsia flexuosa (L.) Trin. (păiuş)

- plantă perenă, cu tufă rară;
- tulpini erecte sau ascendente, glabre, înalte de 20-40 (70) cm;
- frunze late de 2-4 mm;
- ligula de 2 mm lungime;
- spiculeţe mici de 5 mm, biflore bine înfăşurate în glume;
- inflorescenţa panicul ovoidal, dens, lung de 10-12 cm , brun-
violet, cu ramuri subţiri, flexuoase;
- paleele inferioară aristată, cu arista geniculată şi mai lungă decât
paleea;
- răspîndită în pajişti sărace cu sol acid, din zona montană şi
subalpină;
- valoare furajeră mică (2).
Graminee cu inflorescenţa panicul

Trisetum flavescens (L.) P. Beauv. (ovăscior auriu)

- plantă perenă, cu tufă rară;
- tulpina 30-80 (110) cm;
- frunze plane, late de 3-10 mm, cu peri lungi în lungul nervurilor
şi pe margini;
- tecile vilos-păroase, rar glabre;
- ligula scurtă (1-2) mm, retuză);
- spiculeţe mari (6-8 mm), cu două flori hermafrodite (rar 3-4);
- inflorescenţa panicul ovoidal alungit, lung de 8-10 (15) mm,
culoare aurie la maturitate, cu axa scurt-păroasă;
- glume inegale, mai scurte decât paleele;
- palea inferioară cu două sete la vârf, dorsal aristată, răsucită şi
geniculată;
- răspîndită în pajişti revene din zona de pădure;
- valoare furajeră bună (4).
Graminee cu inflorescenţa panicul
Koeleria cristata (L.) Pers. (chelerie)
(Koeleria macrantha (Ledeb.) J. A. Schultes)
- plantă perenă, cu tufă deasă;
- tulpini erecte de 25-40 (100) cm, glabre, lăstari nefoliaţi în
jumătatea superioară;
- frunze înguste-liniare, verzi-albăstrui, cu peri moi, late de 1-2,5
cm;
- ligula foarte scurtă sau lipseşte;
- tecile frunzelor inferioare lânos păroase;
- spiculeţe biflore, rar 3-4; îngust lanceolate, palide şi lucioase;
- inflorescenţa panicul oblong, uneori lobat, de 4-8 (10) cm,
compact;
- glumele inegale, glabre, mai scurte decât spiculeţul;
- paleele ascuţite, nearistate;
- răspîndire: pajişti uscate, coline aride, soluri calcaroase;
- de la câmpie până în etajul subalpin;
- valoare furajeră scăzută (1).