Disciplina: „CULTURA PAJIŞTILOR ŞI A PLANTELOR FURAJERE” Titularul activităţilor de laborator: Asist. univ. Dr. Adrian-Ilie NAZARE Nr. Nr. Conţinut lucrare ore Semestrul II Însuşirile morfologice şi biologice ale gramineelor din flora pajiştilor; studiul gramineelor cu spic L1 2 din genurile: Nardus, Lolium, Agropyron; Graminee cu spic şi panicul spiciform: Cynodon, Beckmannia, Brachypodium, Bothriochloa, L2 2 Phleum, Anthoxanthum, Alopecurus, Cynosurus; Graminee cu panicul din genurile: Agrostis, Thyphoides, Calamagrostis, Stipa, Arrhenatherum, L3 2 Holcus, Deschampsia, Trisetum, Koeleria; Graminee cu panicul: Dactylis, Festuca, Briza, Poa, Bromus, Puccinellia. Studiul seminţelor şi L4 2 fructelor principalelor graminee din pajişti; Studiul principalelor leguminoase furajere cultivate şi spontane din flora pajiştilor din genurile: L5-6 Medicago, Melilotus, Trigonella, Trifolium, Lotus, Onobrychis, Galega, Coronilla, Anthyllis, Vicia, 4 Lathyrus. Fructele şi seminţele leguminoaselor perene furajere cultivate; L7-8 Studiul ciperaceelor, juncaceelor şi a plantelor din alte familii botanice (2 ore Proiect); 4 L9 Metode de cercetare a vegetaţiei pajiştilor (2 ore Proiect) 2 Alcătuirea amestecurilor de graminee şi leguminoase perene pentru înfiinţarea pajiştilor L10-11 4 temporare L12-13 Organizarea păşunatului raţional; 4 L14 Verificare colocvială - recunoaşterea principalelor specii şi seminţe/fructe de plante furaje 2 TOTAL SEMESTRUL II 28 Graminee cu inflorescenţa panicul Dactylis glomerata (golomăţ) - plantă perenă, cu tufă rară; - tulpini erecte sau geniculat ascendente la bază, înalte de 1,3-1,5 m; - frunze plane, cu marginea fin zimţată, late de 3-10 mm, de culoare verde-albăstrui; - ligula lungă până la 4 mm, acută; - paniculul lung pănă la 18 cm, cu câte o singură ramură la noduri; - spiculeţe numeroase, dense, glomerulate; - paleea inferioară carenată, cu vârful curbat şi cu o aristă mai scurtă (1-2 mm); - frecventă în pajişti cu soluri fertile, de la câmpie până în etajul subalpin; - este una din cele mai valoroase specii din punct de vedere furajer (5). Graminee cu inflorescenţa panicul Poa pratensis (firuţă) - plantă perenă, cu tufă mixtă; - tulpini erecte, cilindrice, netede, înalte de 30-100 cm; - frunze plane, late de 1-5 mm, glabre, brusc ascuţite la vârf; - ligula lungă de 2 mm; - teaca închisă, netedă, glabră, cilindrică; - panicul erect, lax, de 20 cm lungime, cu ramuri subţiri, flexuoase, aspre; - spiculeţe de 5-6 mm lungime, ovate sau lanceolate, multiflore, verzi cu nuanţe violacei; - glume de 3-4 mm, aproape egale, acute; - paleea inferioară alungită, cu 5 nervuri evidente pe dos; - răspândită în pajiştile din regiunea de câmpie până la munte; - valoare furajeră foarte bună (5). Graminee cu inflorescenţa panicul Poa bulbosa (firicea, firuţă cu bulbi) - planta perenă, cu tufă rară, înaltă de 10-30 cm; - frunze plane, verzi-cenuşii, netede, acuminate, aspre pe margini; - limbul scurt, lat de 1-2 mm; - ligula oblongă, acută, de 3 mm lungime; - lăstari bulbiformi îngroşaţi la bază, erecţi; - tecii netede, care acoperă baza îngroşată a tulpinii; - panicul ovoidal sau alungit, de 2-8 cm lungime cu ramuri scurte netede; - spiculeţe ovat-oblongi, multiflore (4-12) verzi sau violacee; - glume lanceolate, aspre pe carenă; - paleea inferioară lanceolată, acută, albă membranos marginată; - răspândită în pajişti uscate de la câmpie până la munte; - valoare furajeră mijlocie (3). Graminee cu inflorescenţa panicul Briza media (tremurătoare) - plantă perenă, cu tufă rară; - tulpini erecte, înalte de 20-50 (100) cm, glabre; - frunze deschis-verzui, liniare, plane de 2-4 mm lăţime, glabre, aspre pe margini; - ligula scurtă (1 mm), lat rotunjită; - teci glabre; - panicul lax, lung de 15 cm cu ramuri subţiri, flexuoase, netede; - spiculeţe mici, ovate turtite lateral, multiflore (5-10); - glume egale, obovate, obtuze, convexe, verzui-albicioase sau violacei; - palei în formă de luntrişoară, obtuze, ovate, străvezii; - răspândită în pajişti montane şi alpine; - valoare furajeră mică (2). Graminee cu inflorescenţa panicul Gliceria fluitans (rourică) - plantă perenă, stoloniferă; - tulpini erecte sau ascendente, netede, înalte de 30-100 cm; - frunze plane, moi, de 5-10 mm lăţime, scabre, treptat ascuţite spre vârf; - ligula de 5-10 mm lungime, dinţată la vârf; - teci netede; - panicul unilateral, lung până la 50 cm, strâns, cu ramuri erecte, scurte, câte 1-2 la nodurile inferioare, terminate cu un singur spiculeţ; - spiculeţe liniare de 10-30 mm lungime cu 7-11 flori; - glume inegale; - palee egale, cea inferioară scurt dinţată, verde, cu multe nervuri evidente paralele, paleea superioară bidinţată; - răspândită în pajişti cu exces de umiditate din câmpie pană la munte; - planta toxică (-2) Graminee cu inflorescenţa panicul Glyceria maxima (mană de apă) - plantă perenă, stoloniferă; - tulpini erecte, viguroase înalte de 80-200 cm; - frunze plane de 4-15 mm lăţime, acute cu nervura mediană evidentă, aspră; - ligula obtuză de 2-4 mm lungime; - teci scabre, slab comprimate; - panicul bogat, foarte ramificat, lung de 10-40 cm, cu ramuri rigide erecte, câte 4-10 la nodurile inferioare; - spiculeţe oblongi, de 4-10 mm lungime, multiflore (4-11), verzi cu nuanţe violaceu-brunii; - glume inegale; - paleea inferioară obtuză, cu multe nervuri evidente paralele; - răspândită în pajişti cu exces de umiditate de la câmpie până la munte; - planta toxică (-2). Graminee cu inflorescenţa panicul Festuca pratensis (păiuş de livezi) - plantă perenă, cu tufă rară; - tulpini arcuit ascendente, cilindrice de 40-100 (120) cm înălţime; - frunze plane, liniar-lanceolate cu limbul verde deschis, moale, treptat îngust spre vârf, lat de 2-5 mm, glabru, lucios pe partea inferioară; - ligula foarte scurtă, adesea lipseşte; - tecile bazale subţiri, brune, se destramă în fibre neregulate; - panicul erect, strâns înainte şi după înflorire, uneori unilateral, nutant (aplecat) la vârf, de 8-20 cm lungime, la nodurile inferioare câte 2 ramuri; - spiculeţe lanceolate sau liniar oblongi, scurt pedicelate, de 9-15 mm lungime, multiflore (7-8), palide verzi cu nuanţe violete; - glume aproximativ egale emarginate; - paleea inferioară îngust lanceolată, acută, nearistată, de 6-8 mm lungime; - răspândită în pajişti fertile şi revene de la câmpie până la munte; - valoare furajeră foarte bună (5). Graminee cu inflorescenţa panicul Festuca arundinacea (păiuş înalt) - plantă perenă, cu tufă rară; - tulpini vigoroase, de 60-200 cm înălţime, lăstari extravaginali, curbat-ascendenţi, cu puţine frunze; - frunze plane verzi sau glauce, auriculate, late de 2-10 mm, rigide, scrabe pe margini şi pe faţă, nervuri evidente; - ligula scurtă, membranoasă, denticulată; - tecile bazale uscate, întregi sau desfăcute în fibre, alburii; - panicul alungit ovoidal, lax, de 15-25 cm lungime, axa şi ramurile scrabe, răsfirat înainte şi după înflorire, ramurile de la baza paniculului grupate câte 2 sau 3; - spiculeţe oblongi-lanceolate, de 8-12 mm lungime, cu 4-5 (8) flori, violaceu nuanţate; - glume lanceolate aproximativ egale; - paleea inferioară acuminată, cu arista de 3 mm; - răspândită în pajişti umede, aluvionare de la câmpie până la munte; - valoare furajeră mijlocie (3). Graminee cu inflorescenţa panicul Festuca rubra (păiuş roşu) - plantă perenă, cu tufă mixtă, de 30-90 cm înălţime; - tulpini geniculat-ascendente, netede mai puţin rigide; - frunzele bazale obtuze, late de 3 mm, glabre, pe muchii scabre, cu 5-7 nervuri, frunzele tulpinale plane, mai late decât cele bazale; - ligula foarte scurtă; - tecile bazale brun-roşcate, la uscare destrămate în fibre; - panicul lax, bogat, de 6-15 cm lungime, cu ramuri scurte dispuse căte una la noduri; - spiculeţe lanceolate, multiflore (4-6), verzi violacei; - glume inegale; - paleea inferioară liniar-lanceolată cu margini membranoase, aristată, păroasă pe toată suprafaţa; - răspândită în pajişti din etajul molidişurilor; - valoare furajeră bună (4). Graminee cu inflorescenţa panicul Festuca valesiaca (păiuş stepic) - plantă perenă, cu tufă deasă; - tulpini subţiri, de 20-50 cm înălţime; - frunzele înguste, filiforme, răsucite, scabre, cu 5 nervuri; - ligula foarte scurtă, glabră; - teci închise numai la bază, în rest despicate, nu se destramă; - panicul erect, alungit ovoidal, de 8 (14) cm lungime, dens, cu axa şi ramurile scabre; - spiculeţe multiflore, palid verzui cu nuanţe violacei; - glume inegale; - paleea inferioară lanceolată, netedă sau aspră, cu o aristă de 3,5 mm; - răspândită în pajişti stepice din zona de câmpie până în cea submontană; - valoare furajeră mijlocie (3). Graminee cu inflorescenţa panicul Bromus inermis (obsigă nearistată) - plantă perenă, stoloniferă; - tulpini erecte, de 30-150 cm înălţime, bogat foliate; - frunze plane, glabre sau ciliat-păroase (6-15 mm lăţime), păroasă pe dos, cu nervuri proeminente; - ligula scurtă (2 mm), retezată, fin dinţată; - teci deschise în formă de V, glabre; - panicul erect, de 20-25 cm, strâns după înflorire, cu ramuri erecte (lungi de 9-10 cm), aspre, dispuse câte 2-5 (7) la nodurile inferioare; - spiculeţe, multiflore, alungit eliptice (lungi de 10-27 mm); - glume membranoase ascuţite la vârf, inegale; - paleea inferioară nearistată, cu vârful obtuz sau rotunjit; - răspândită în pajişti uscate, erodate, din zona de stepă şi silvostepă; - valoare furajeră bună (4), plantă cultivată. Graminee cu inflorescenţa panicul Bromus erectus (obsigă aristată) - plantă perenă, cu tufă rară; - tulpini verzi sau auriu verzui, înalte de 80-100 cm; - frunze inguste, (3-6 mm lăţime), evident ciliate pe margini, cu peri rari pe faţă; - ligula scurtă (2 mm), retezată; - teci deschise in formă de V, cele uscate întregi sau desfăcute în fibre paralele; - panicul erect, lung de 10-20 cm, cu 2-5 la nodurile inferioare; - spiculeţe, multiflore, alungit eliptice (lungi de 10-12 mm); - glume aproximativ egale; - paleea inferioară egală cu spiculeţul, lanceolată, ascuţită, bidinţată cu o aristă de 4-5 mm lungime; - răspândită în fâneţe stepice, coaste însorite, soluri calcaroase, sărace din zona dealurilor până în zona submontană; - valoare furajeră mijlocie (3). Graminee cu inflorescenţa panicul Puccinellia distans (bălănică, violet de sărătură, pelin de sărătură, iarbă de sare) - plantă perenă, cu tufă rară; - tulpini geniculat-ascendente (15-80 cm), uşor comprimate; - frunze înguste, (1-3 mm lăţime), liniare, obtuze; - ligula franjurată (1-2 mm); - teci netede, închise numai la bază; - panicul piramidal, lung de 5-15 cm, verde sau verde deschis cu nuanţe violacei, cu ramuri grupate câte 4-6 la nodurile inferioare; - spiculeţe de 5 mm lungime, multiflore (3-6 flori); - glume inegale, ovate, pieloase; - paleea inferioară ovată sau eliptică, pieloasă, cu vârful rotunjit, membranos; - răspândită în pajişti inundabile, sărăturoase; - valoare furajeră bună (4).