Leguminoase cu frunze trifoliate

Trifolium pratense L. (trifoi roşu)

- plantă perenă, cu tulpini erecte, simple sau ramificate, glabescente sau

păroase, înalte de 30-70 cm;
- frunze bazale mai lung peţiolate decât cele superioare, formează adesea
rozete;
- foliole subsesile, ovate sau eliptice, pe dos şi pe margini păroase, cu
pată alburie sagitiformă pe faţa superioară;
- stipele alungit-ovate, ciliate la vârf, concrescute cu peţiolul;
- flori sensile de culore roşie-purpurie, grupate în capitule globuroase sau
ovate, terminale, dense, sau laxe solitare sau câte 2, cu frunze
bracteate;
- păstaie ovată, monospermă;
- răspândire pe pajişti de la câmpie până la munte, cultivată;
- valore furajeră foarte buna (5).
Leguminoase cu frunze trifoliate

Trifolium repens L. (trifoi alb)

- plantă perenă;
- tulpini repente şi radicate, lung ramificate, glabre;
- frunzele sunt lung peţiolate (până la 30 cm) cu peţioli erecţi glabri sau
galbrescenţi;
- foliole obovate, obcordate sau lat eliptice, cu vârf obtuz sau retuz, cu
marginea dinţată pe faţa superioară, cu pată sagitiformă sau întunecată;
- stipele mici, membranoase, alb-gălbui, cu nervuri verzi sau liliachii,
concrescute la bază;
- flori albe sau slab gălbuii-rozii, după înflorire brun-deschise, grupate în
capitole globuroase, nebracteate, cu pedunculi lungi (până la 60 cm) şi
erecţi;
- păstaie liniară, comprimată, cu 3-4 seminţe;
- frecvente în pajişti revene, din câmpie până în etajul alpin;
- valore furajeră foarte bună (5), se cultivă în amestec cu graminee
perene.
Leguminoase cu frunze trifoliate

Trifolium hybridum L. (trifoi hibrid)

- plantă perenă;
- tulpini de 30-90 cm înălţime, erecte sau ascendente, uneori fistuloase,
glabre sau păroase în partea superioară, simple sau ramificate;
- frunzele bazale mai lungi decât cele tulpinale;
- foliole mari, subsensile, obovate sau lat-eliptice, rar rombice, glabre
sau slab păroase pe nervuri, cu marginea zimţată fară pată alburie
sagitiformă;
- flori albe sau alb-roşiatice, brune după înflorire cu pediceli păroşi,
grupate în capitole globuroase, cu pedunculi mai lungi decât frunzele
bracteate, bractee libere, neconcrescute;
- păstaie elptică, glabră cu 2-4 seminţe;
- comună prin fâneţe umede, în lunci, de-a lungul apelor, uneori
cultivată;
- valore furajeră bună (4).
Leguminoase cu frunze trifoliate

Trifolium fragiferum L. (trifoi fragifer)

- plantă perenă;
- tulpini de 20-40 cm lungime, târâtoare, glabre sau pubescente, radicate la
noduri, puţin ramificate;
- frunze lung peţiolate;
- foliole obovate sau eliptice, marginea întreagă, baza cuneată, vârful
rotunjit sau puţin emarginate, glabre sau uşor pubescente pe dos, fără pată
alburie;
- stiplele mari, membranoase, ovat-lanceolate, lung acuminate;
- flori scurt pedicelate, roze sau roşii, dispuse în capitule globuloase, dense,
cu pedunculi mai lungi decât frunzele, după înflorire partea superioară a
caliciului devine veziculos umflată, dând un aspect de fraged;
- păstaie membranoasă, puţin comprimată cu 1-2 seminţe;
- creşte în pajisti umede, cu soluri slab salinizate, de la câmpie până la
munte;
- valore furajeră bună (4).
Leguminoase cu frunze trifoliate

Trifolium resupinatum L. (trifoi persan)

- plantă anuală sau bienală;

- tulpini fisturoase, culcate sau ascendente, scunde (10-50 cm înălţime),
ramificate,
- frunzele bazale înghesuite, lung peţiolate, cele superioare scurt peţiolate
sau sesile;
- foliole obovate, rombice sau eliptice, acute sau obtuze, de circa 20 mm
lungime, marginea zimţată, glabre sau păroase mai ales pe faţa inferioară;
- stipele alungit lanceolate, alburiu-membranoase, concrescute la bază cu
peţiolul;
- folri roze sau roşii, grupate în numeroase capitule globuroase cu 6-15 flori
aproape sesile, după înflorire partea superioară a caliciului devine
veziculos umflată, membranoasă;
- păstaia globuroasă, membranoasă, cu 1-2 seminţe;
- răspândită în lunci şi soluri uşoare, revene din sudul ţării;
- valoare furajeră bună (4).
Leguminoase cu frunze trifoliate

Trifolium campestre Schreb. (trifoiaş)

- plantă bienală;
- tulpini scurte (5-30 cm înălţime), ascendente, subţiri, ramificate;
- frunze scurt peţiolate (0,5-1,5 mm);
- foliole obovate, obtuze sau emarginate, dinţate pe totă marginea;
- stipele ovate sau ovat-lanceolate, mai mici decât peţiolul frunzei;
- flori galbene dispuse în capitule globuroase dau ovate, cu pedunculi
erecţi, vezi, în formă de lingură;
- întâlnită în terenuri înerbate, rărituri de pădure, de la câmpie până la
munte;
- valoare furajeră mijlocie (3).
Leguminoase cu frunze trifoliate

Trifolium montanum L. (trifoi montan)

- plantă perenă;
- tulpini erecte sau procumbente, de 15-70 cm, simple, păroase;
- frunzele bazale lung peţiolate, cele superioare subsesile sau cu peţiolul
scurt;
- foliole îngust eliptice sau lanceolate, lungi până la 6 cm, cu marginea
evident zimţată;
- stilele mici, ascuţite, nerviate;
- flori albe scurt pedicelate, nebracteate;
- păstaie cu 2 seminţe;
- răspandită în pajisti stepice, prin rărituri de pădure, de la câmpie până
la munte;
- valore furajeră mică (2).
Leguminoase cu frunze trifoliate

Trifolium pannonicum Jacq. (trifoiu negru)

- plantă perenă;
- tulpini erecte, simple sau rar ramificate, înlte de 20-60 (100) cm,
păroase;
- frunzele bazale lung peţiolate, cele tulpinale cu peţiolul scurt;
- foliole obovate sau eliptice, cu vârful ascuţit sau rotunjit, lung până la
7-9 cm, late de 1-2 cm, părose pe ambele feţe, marginea întreagă rar
dinţată spre vârf;
- flori gălbui sau alb-gălbui, după înflorire brune, senile, grupate în
capitule lungi (4-10 cm), ovate sau cilindrice, solitare, terminale, lung
pedunculate, nebracteate;
- păstaie monospermă;
- frecventă în fâneţe până în etajul subalpin;
- valore furajeră mică (2).
Leguminoase cu frunze trifoliate

Trifolium arvense L. (papanaşi)

- plantă anuală;
- tulpini erecte, scurt păroase, simple sau ramificate la bază, înalte de 5-
30 cm;
- frunze numai tulpinale, cu peţiolul scurt, de lungimea foliolelor;
- foliole alungite (2 cm) liniare sau lanceolate, slab dinţate pe margini,
păroase pe ambele feţe;
- stiplele ovate sau lanceolate, ascuţite, pieloase, cu nuanţe roşiatice;
- flori sesile, alburii-rozee, cu caliciu alb, păros, mai lung decât corola,
grupate în inflorescenţe mici, numeroase, axiale, cilindrice, lungi de 1-
3 cm, lung pedunculate;
- păstaie lat ovată, pieloasă, cu 1-2 seminţe;
- creşte în locuri uscate, însorite, mirişti, semănături;
- valoare furajeră mică (2).
Leguminoase cu frunze trifoliate

Trifolium alpestre L. (trifoi alpin)

- plantă perenă;
- tulpini erecte sau ascendente, de obicei neramificate, relativ rigide,
alpit păroase, înalte de 15-50 cm;
- frunze mai mult tulpinale, scurt peţiolate;
- foliole îngust eliptice sau liniar lanceolate, de 2-6 cm lungime, cu
margini fin dinţate, cu nervaţiune proeminentă mai ales spre margini,
pe dos păroase, fără pată alburie;
- stiplele mari, palide, cu vârful ascuţit;
- florii sesile, roşii-purpurii, grupate în capitule globuroase sau ovoide,
dense, lungi de 3 cm, solitare sau câte 2, sesile sau scurt pedunculate,
bracteate;
- păstaie rotund-ovală, dehiscentă, monospermă;
- răspândită în etajul molidişurilor şi subalpin, pe stâncăriile înerbate;
- valore furajeră mică (2).
Leguminoase cu frunze trifoliate

Trifolium ochroleucum Huds. (trifoi alb)

- plantă perenă;
- tulpini ascendente de 20-50 cm înălţime, simple sau ramificate,
păroase;
- frunzele bazale lung peţiolate;
- foliole alungit-eliptice, lungi până la 5 cm, obtuze sau emarginate,
păroase pe ambele feţe;
- stiplele mici, lanceolate, brunii, păroase, concrescute la bază cu
peţiolul;
- flori sesile, cu corola galben închis, brun-roşcate după înflorire, mai
lungă decât caliciul, grupate în capitule solitare, ovate sau scurt
cilindrice, sesile sau scurt pedunculate, cu frunze bracteante la bază;
- păstaie ovoidală, dehiscentă, polispermă;
- întâlnită în pajisti din zonele de deal şi de munte;
- valore furajeră mică (2).
Leguminoase cu frunze trifoliate

Trifolium incarnatum L. (trifoi încarnat)

- plantă anuală;
- tulpini erecte sau ascendente, ramificate la bază, păroase, de 30-50 cm
înălţime;
- frunzele bazale lung peţiolate, cele superiore cu peţilolul mai scurt;
- foliole ovat-cuneate sau obcordate, fin dinţate pe margini, păroase;
- stipele mari, membranoase, ascuţite la vârf, alburiu-verzui, cu nuanţe
roşiatice;
- flori sesile roşii, mai rar galbene, cu corola mai lungă decât caliciul,
grupate în capitule cilindrice de 5 cm lungime, erecte, dense, terminale,
lung pedunculate;
- păstaie ovoidală, monospermă;
- creşte pe ternuri uşoare bine aprovizionate cu apă, cultivată;
- valore furajeră bună (4).
Leguminoase cu frunze paripenate

Lathyrus pratensis L. (lintea pratului)

- plantă perenă, pubescentă, agăţătoare;

- tulpini nearipate, ramificate, tetramuchiate, înalte de 40-60 (120) cm;
- frunze pubescente, cu o pereche de foliole îngust lanceolate sau
eliptice, lungi de 1,5-3 cm, acuminate, cu multe nervuri paralele;
- cârcei simpli sau ramificaţi;
- stipele mici, sagitate;
- flori galbene cu pedicel şi caliciu pubescent, grupate câte 3-12 în
raceme laxe, mai lungi decât frunza bractenată;
- păstăi liniare, lung rostrate, negre şi glabre la maturitate, cu 6-10
seminţe;
- frecventă prin locuri umede, pe soluri moderat acide până la neutre,
argiloase sau gleice de la câmpie până la munte;
- valore furajeră mică (2).
Leguminoase cu frunze paripenate

Lathyrus tuberosus L. (oreşniţă)

- plantă perenă;
- tulpini muchiate, nearipate, subţiri, agăţătore, de 50-100 cm înălţime;
- frunze cu o singură pereche de foliole obovate sau eliptice, egale ca
mărime, glaucescente pe dos, obtuze şi mucronate;
- cârcei ramificaţi;
- stipele înguste, semisagitale, acuminate, cu un dinte la bază;
- flori rosii-carmin, pedicelate, grupate căte 3-6 în raceme laxe, lung
pedunculate, mai lungi decât frunza bracteată;
- păstaie glabră, aproape cilindrică, polispermă;
- creşte prin locuri cultivate, terenuri ruderale, răzoare, din regiunile de
câmpie şi colinare;
- valore furajeră mică (2).
Leguminoase cu frunze paripenate

Vicia cracca L. (măzărichie)

- plantă perenă;
- tulpini simple sau ramificate, muchiate, înalte de 30-150 cm;
- frunze cu 10-12 perechi de foliole lanceolate, terminate cu vârf acut sau
rotunjit, aristiform, cârcei ramificaţi;
- stipelele lanceolate;
- flori de culoare violaceu-albăstruie, scurt pedicelate, grupate câte 20-40
în raceme mai lungi decât frunza bracteană;
- păstaie alungit-rombică, turtită, glabră, polispermă;
- răspândită în tufărişuri, margini de păduri, lunci, pajişti, din cămpie
până în zona colinară;
- valore furajeră mijlocieă (3).