Sunteți pe pagina 1din 66

Leguminoasele

- ordinul Leguminosales (Fabales)


- familia Leguminosae (Fabaceae sau Papilionaceae)

• reprezintă 5-10% din vegetaţia pajiştilor şi numai în cazuri


deosebite ajung la >30-40%;
• vivacitatea şi plasticitatea ecologică a leguminoaselor este
mai mică decât a gramineelor, sunt mai pretenţioase faţă de
condiţiile de creştere şi la pregătirea fânului;
• valoare furajeră deosebită;
• sunt considerate plante fertilizante, care nu fac concurenţă
gramineelor din pajişti;
• o pajişte este valoroasă, când leguminoasele reprezintă 20-
25% din vegetaţie;
• unele specii de leguminoase, prin păşunat, produc
meteorizaţii, iar altele au gust amar datorită cumarinei şi pot
produce intoxicaţii la animale.
Particularităţi biomorfologice
SISTEMUL RADICULAR
-pivotant, profund;
-masa principală de rădăcini in primii 0,50-0,75 m.
Particularităţi biomorfologice
SISTEMUL RADICULAR

DUPĂ PROFUNZIMEA RĂDĂCINILOR:

- L. cu înrădăcinare superficială, cu masa de rădăcini la


adâncimea de 0,4-0,5 m: Trifolium repens, T. hybridum,
Lathyrus pratensis, Vicia cracca etc.;

- L. cu înrădăcinare medie, cu masa de rădăcini ce se dezvoltă


la adâncimea de 0,50-0,75 m: Trifolium pratense, T.
pannonicum, T. alpestre, Astragalus onobrychis etc.;

- L. înrădăcinare adâncă, la care masa de rădăcini se găseşte


la 1,75-2,0 m adâncime, pivotul principal al rădăcinii putând
ajunge până la 8-10 m: Medicago sativa, M. falcata,
Onobrychis viciifolia, Lotus corniculatus etc.
Particularităţi biomorfologice COLETUL
La nivelul solului sau la adâncimea de 1-2 cm, între rădăcină şi partea aeriană a
leguminoaselor, se găseşte coletul.
Particularităţi biomorfologice
NODOZITĂŢILE
Particularităţi biomorfologice
NODOZITĂŢILE
Particularităţi biomorfologice
TULPINILE

- sunt pline cu măduvă, ramificate sau nu, glabre sau


păroase, erbacee sau lignificate, cilindrice sau muchiate
sau aripate;

- fistuloase (Galega officinalis, Lotus corniculatus);

- erecte (Melilotus albus);

- ascendente (Trifolium alpestre);

- repente (Trifolium repens);

- agăţătoare (Lathyrus pratensis).


Tulpini fistuloase (Lotus corniculatus)
Tulpini erecte (Melilotus albus)
Tulpini ascendente (Trifolium alpestre)
Tulpini repente (Trifolium repens)
Tulpini agăţătoare (Lathyrus pratensis)
Particularităţi biomorfologice
FRUNZELE

- simple: (genul Genista);

- compuse pot fi:


- trifoliate: (Medicago, Trifolium, Melilotus);
- penate:
- cu număr par de foliole (Vicia);
- cu număr impar de foliole (Onobrychis);
- palmate (Lupinus);

- la baza peţiolului frunzei se găsesc stipelele.


Particularităţi biomorfologice

Frunze simple (Genista tinctoria) Frunze trifoliate (Trifolium repens)


Particularităţi biomorfologice

Frunze penate cu Frunze penate cu


număr par de foliole (Vicia faba) număr par de foliole (Vicia cracca)
Particularităţi biomorfologice
Frunze penate cu număr Frunze palmate Lupinus albus
impar de foliole Onobrychis viciifolia
Particularităţi biomorfologice Pisum sativum
STIPELELE

Medicago lupulina
Particularităţi biomorfologice FLOAREA
Particularităţi biomorfologice
Particularităţi biomorfologice Capitul
(Trifolium pratense)
Florile pot fi:
Flori solitare Racem
(Vicia sativa) (Melilotus officinalis)

Umbelă
(Lotus corniculatus)
Particularităţi biomorfologice
FRUCTUL
Particularităţi biomorfologice

LĂSTĂRIREA LA LEGUMINOASE
-este un proces analog cu înfrăţirea la graminee, însă nu identic şi constă în formarea
lăstarilor ramificaţi, din mugurii de pe colet;
- lăstari scurţi: Lotus corniculatus, Medicago lupulina, Trifolium repens, T. Fragiferum,
etc.;
- lăstarii alungiţi: Onobrychis viciifolia, Trifolium pratense, T. hybridum, Lathyrus
pratensis, Vicia cracca etc.

După poziţia lăstarilor (forma de creştere):


- leguminoase cu tufă, la care lăstarii cresc mai mult sau mai puţin vertical; se pot folosi
prin cosit sau păşunat, în funcţie de talie: Trifolium pratense, T. hybridum, Medicago
sativa, M. falcata, Onobrychis viciifolia, Lotus corniculatus, Melilotus albus etc.;
- leguminoase cu tulpini târâtoare, cu lăstari care cresc pe sol şi se transformă în tulpini
târâtoare, iar de la nodurile acestora se formează rădăcini adventive fasciculate şi lăstari
verticali scurţi. Ele nu suportă umbrirea, au o mare rezistenţă la păşunat şi se refac
repede în condiţiile unui păşunat raţional: Trifolium repens şi Trifolium fragiferum;
- leguminoase cu tulpini agăţătoare, cu ţesutul de susţinere slab dezvoltat, sunt plante
de talie înaltă, care cresc în fâneţe şi au nevoie de multă lumină: Lathyrus pratensis , L.
tuberosus, Vicia cracca, etc.
Particularităţi biomorfologice
RITMUL DE DEZVOLTARE ŞI VIVACITATEA

- leguminoasele au o vivacitate mai scurtă decât gramineele, însă ritmul de


dezvoltare este mai rapid.
După vivacitate şi ritm de dezvoltare:
- leguminoase cu ritm de dezvoltare rapid şi vivacitate mică, trăiesc 1-3 ani, dar se
menţin în pajişti prin autoînsămânţare: Melilotus albus, M. officinalis, Trifolium
pratense, T. arvense, T. resupinatum, T. incarnatum, Medicago lupulina ;
- leguminoase cu ritm de dezvoltare mijlociu şi vivacitate mijlocie, trăiesc 5-10 ani,
dau producţii mai mari în anii 2-3: Medicago sativa, Onobrychis viciifolia, Trifolium
repens, T. montanum, Lotus corniculatus, Anthyllis vulneraria etc.;
-leguminoase cu ritm de dezvoltare lent şi vivacitate mare, trăiesc 10-15 ani, dau
producţii mai mari după 3-4 ani Trifolium fragiferum, Lathyrus pratensis, Vicia
cracca etc.
După precocitate:
- L. timpurii (Medicago lupulina, Trifolium hybridum, T. pratense, Onobrychis
viciifolia);
- L. tardive (Medicago falcata, Trifolium alpestre, T. pannonicum, T. fragiferum,
Lathyrus pratensis, Vicia cracca etc.);
- L. intermediare: Medicago sativa, Lotus c.
Leguminoase cu frunze simple
Genista tinctoria L. (drobiţă)

- subarbust cu înălţimea de 30-60 (100) cm;


- rădăcina: pivotantă;
- tulpinile: erecte, ramificate, cu ramuri muchiate, păroase;
- frunzele: simple, aproape sesile, alterne, lanceolat eliptice, ciliate
pe margini;
- stipelele: subţiri, de 1-2 mm lungime;
- florile: galbene aurii, cu bractee;
- inflorescenţa: racem lung de 4-10 (15) cm, situate în vârful
ramurilor;
- păstaia: liniară, cu 6-10 seminţe sferice sau eliptic lenticulare;
- răspândire: în pajişti stepice, cu soluri sărace, din regiunea de
câmpie până în cea montană;
- valoare furajeră slabă (1).
Leguminoase cu frunze trifoliate
Trigonella caerulea (L.) Ser. (sulcină albastră)

- plantă anuală viguroasă înaltă de 30-50 (70) cm;


- tulpinile: erecte, fisturoase, neramificate sau rar ramificate in
partea superioară, cu miros de cumarină;
- frunzele: cu foliole eliptice, serat dinţate pe margini, glabre pe
faţa superioară, dispers păroase pe cea inferioară, lungi de 3-5
cm şi late de 1-2 cm, cea mediană mai lung peţiolată;
- stipelele: cu baza lată, denticulate pe margini;
- florile: albastre azurii (rar albe);
- inflorescenţa: racem inghesuit, globulos sau ovat, axilar, lung
pedunculat;
- păstaia: scurtă (5 mm), ovată, cu 1-1 seminţe;
- răspândire: în pajişti inundabile, sărăturoase, în pârloage sau
culturi, din zona de stepă şi silvostepă;
- valoare furajeră slabă (1).
Leguminoase cu frunze trifoliate
Melilotus officinalis (L.) Pall. (sulfină galbenă)

- plantă anuală sau bienală înaltă de 50-100 (200) cm;


- tulpinile: erecte sau ascendente, viguroase, ramuri prismatice cu
miros de cumarină;
- frunzele: - bazale cu foliole obovate, cuneate la bază şi obtuze la
vârf, neregulat serat-dinţate; - foliolele frunzelor superioare
alungit lanceolate, serat-dinţate, pubescente pe dos, foliola din
mijloc mai lung peţiolată
- stipelele: inguste, întregi, cu vărful subulat;
- florile: galbene, mirositoare;
- inflorescenţa: racem lax de 5-10 cm;
- păstaia: scurtă (3-4 mm), obovată, uşor comprimată, cu o
singură sămânţă ovoidală, galben-verzuie;
- răspândire: în pajişti uscate, erodate, pe marginea drumurilor,
din zona de câmpie până la munte;
- valoare furajeră mijlocie (3), foarte bună plantă meliferă.
Leguminoase cu frunze trifoliate
Melilotus albus Medik. (sulfină albă)

- plantă bienală înaltă de 30-150 cm;


- tulpinile: erecte sau ascendente, ramificate, robuste;
- frunzele: - bazale asemănătoare cu cele de la Melilotus
officinalis; - foliolele frunzelor superioare alungit lanceolate, slab
dinţate pe margini, dispers păroase pe dos, foliola din mijloc mai
lung peţiolată;
- stipelele: inguste, întregi, sau slab dinţate la bază, cu vărful
subulat;
- florile: albe;
- inflorescenţa: racem lax de 4-6 (10) cm;
- păstaia: glabră, ovată, negricioasă, cu 1-2 seminţe gălbui, ovate;
- răspândire: în pajişti stepice, locuri nisipoase, coaste însorite;
- valoare furajeră mijlocie (3), uneori cultivată, foarte bună plantă
meliferă.
Leguminoase cu frunze trifoliate
Medicago sativa L. (lucerna albastră)
- plantă perenă înaltă de 30-90 cm;
- tulpinile: erecte sau ascendente, uşor numeroase, muchiate;
- frunzele: - foliole dispers-păroase, rotunjite până retezate la vârf,
ovat-cuneate sau lanceolate, zimţate în treimea lor superioară,
foliola din mijloc mai lung peţiolată;
- stipelele: ovat-lanceolate, lung acuminate, mai mult sau mai
puţin dinţate;
- florile: albastre violacei;
- inflorescenţa: racem axilar alungit sau capituliform;
- păstaia: glabră, răsucită, cu 2-4 spire, polispermă;
- răspândire: plantă spontană sau cultivată în regiunea de stepă şi
silvostepă;
- valoare furajeră foarte bună (5), plantă cultivată.
Leguminoase cu frunze trifoliate
Medicago falcata L. (lucerna galbenă)

- plantă perenă înaltă de 30-60 (80) cm;


- tulpinile: erecte, culcate sau ascendente;
- frunzele: foliole obovat cuneate sau lineare, înguste (1,5-3 mm),
fin păroase, adesea numai la vârf dinţate;
- florile: galbene;
- inflorescenţa: racem scurt, capituliform;
- păstaia: curbată în formă de seceră, rar dreaptă, polispermă (2-8
seminţe), acoperită cu peri, negricioasă la maturitate;
- răspândire: pajişti cu soluri superficiale, erodate, locuri ruderale
din zona de câmpie până în etajul subalpin;
- valoare furajeră foarte bună (5), uneori cultivată.
Leguminoase cu frunze trifoliate
Medicago lupulina L. (trifoi mărunt)
- plantă anuală, bienală sau perenă, creşte sub formă de tufă;
- tulpinile: târâtoare sau ascendente, uşor muchiate, foarte
ramificate, alipit păroase;
- frunzele: cu peţiol lung (3-8 cm), foliole ovate până la eliptice,
cea mijlocie mai lungă, păroase pe ambele feţe sau numai pe
cea inferioară, margini întregi sau dinţate la vârf;
- stipelele: cu margini întregi sau dinţate, de obicei de vărimea
foliolelor;
- florile: mici, galbene-aurii, foarte scurt pedicelate;
- inflorescenţa: racem axilar globulos, lung pedunculat;
- păstaia: mică, reniformă, glabră sau păroasă, monospermă,
neagră la maturitate;
- răspândire: în toate regiunile, pe soluri uscate, fertile;
- valoare furajeră bună (4).