Graminee cu inflorescenţa spic

Cynodon dactylon (L.) Pers. (pir gros)

- perenă, stoloniferă (stoloni aerieni, lungi, ramificaţi, acoperiţi
cu bractee late), talia 10-50 cm;
- tulpini geniculat ascendente;
- frunzele, late de 2-4 mm, limbul scurt, verde albăstrui;
- teaca cilindrică;
- ligula scurtă, dinţată(1 mm);
- spiculeţe uniflore dispuse pe două rânduri, pe o singură parte
a ramificaţiilor, 3-8 spice de 2-7 cm dispuse digitat (spic
digitat);
- terenuri cultivate şi necultivate, în păşuni uscate;
- stepă şi silvostepă;
- valoare furajeră scăzută (2).
Graminee cu inflorescenţa spic

Beckmannia eruciformis (Steud.) Fernald (ierboi de bahnă)

- perenă, stoloniferă, talia 50-150 cm, cu îngroşări bulbiforme la
baza tulpinilor;
- frunzele plane, late de 4-12 mm, limb treptat ascuţit spre vârf,
verde mat;
- ligula membranoasă de 6 mm;
- inflorescenţa (racem de spice) 20-30 cm (10-20 spice lungi de
1-3 cm, cu spiculeţe biflore dispuse pe o singură parte a
inflorescenţei;
- glume dinţate, palea inferioară ascuţită;
- păşuni umede, mlăştinoase sărăturoase din stepă şi
silvostepă;
- valoare furajeră bună (4).
Graminee cu inflorescenţa spic

Brachypodium pinnatum (L.) P.Beauv. (obsigă)

- perenă, stoloniferă, talia (30) 60-100 cm;
- frunzele plane, rigide, late de 10-15 mm, scurt păroase pe
faţă, scabre pe dos şi margini;
- ligula de 2-4,5 mm, teci părose;
- inflorescenţa (spic racemiform) 15-20 cm, cu spiculeţe
multiflore (8-24 flori), fixate solitar pe călcâiul rahisului;
- glume neegale, palea inferioară aristată, arista dreaptă, rigidă,
mai scurtă decât palea;
- păşuni uscate, însorite din câmpie până la munte;
- valoare furajeră mică (2).
Graminee cu inflorescenţa spic

Brachypodium silvaticum (Huds.) P. Beauv. (obsigă)

- perenă, cu tufă rară, talia 60-120 cm;
- frunzele plane, moi, păroase, late de 6-8 mm, scurt păroase
pe faţă, scabre pe dos şi margini;
- ligula obtuză (4 mm);
- inflorescenţa (spic racemiform lax), cu spiculeţe multiflore (6-
15 flori);
- glume neegale îngust lanceolate, palea inferioară aristată,
arista dreaptă, mai lungă sau cel puţin egală cu palea;
- poieni, tufărişuri şi luminişuri de pădure;
- valoare furajeră mică (2).
Graminee cu inflorescenţa spic

Bothriochloa ischaemum (L.) Keng (bărboasă)

(Andropogon ischaemum L.)
- perenă, cu tufă rară, talia 10-100 cm;
- tulpini ascendente verzi violacei;
- frunzele dispers păroase pe ambele feţe, late de 2-3 mm;
- ligula scurtă, divizată în peri rigizi;
- inflorescenţa (panicul de spice), cu spiculeţe uniflore dispuse
două câte două pe ambele părţi ale ramurilor, (spiculeţul
inferior sesil şi hermafrodit palea inferioară aristată, spiculeţul
superior este mascul, pedunculat, nearistat);
- pajişti uscate şi erodate;
- stepă şi silvostepă;
- valoare furajeră slabă (1).
Graminee cu inflorescenţa panicul spiciform (spic fals)

Alopecurus pratensis L. (coada vulpii)

- perenă, cu tufă mixtă, talia 30-100 cm;
- frunzele plane, glabre late de 4-10 mm;
- ligula obtuză, trunchiată, >4 mm;
- inflorescenţa (panicul spiciform de 5-10 cm, Ø max 10 mm),
cu spiculeţe uniflore, turtite, câte 4-6 (10) pe ramurile foarte
scurte ale inflorescenţei;
- glumele concescute în treimea inferioară (comprimate,
păroase);
- palea inferioară dorsal aristată (arista geniculată, mai lungă
decât palea);
- pajişti revene de la câmpie până la munte;
- valoare furajeră bună (4).
Graminee cu inflorescenţa panicul spiciform (spic fals)

Alopecurus ventricosus Pers. (coada vulpii)

(Alopecurus arundinaceus Poir.)
- perenă, stoloniferă, talia 100-130 (150) cm;
- frunzele plane, late de 4-10 mm;
- inflorescenţa (panicul spiciform de 6-10 cm, Ø 8-15 mm), cu
spiculeţe uniflore, turtite;
- glumele concescute în treimea inferioară (negricioase,
puternic comprimate, păroase);
- palea inferioară dorsal şi la mijloc (scurt) aristată;
- sărături slabe, terenuri revene din stepă şi silvostepă;
- valoare furajeră mijlocie (3).
Graminee cu inflorescenţa panicul spiciform (spic fals)

Alopecurus geniculatus L. (coada vulpii)

- anuală, cu tufă rară, talia 10-40 cm;
- tulpini geniculat erecte, verzi cenuşii;
- frunzele plane, aspre păroase, late de 2-4 mm;
- ligula obtuză, 2-4 mm;
- inflorescenţa (panicul spiciform de 2-4 cm, de culoare verde
alburie sau violacee);
- glumele alburii sau violacei (alungit-ovate), concrescute la
bază, pubescente pe nervuri;
- palea inferioară dorsal şi bazal aristată (arista geniculată,
egală cu lungimea glumelor);
- pajişti umede din lunci de la câmpie până în zona de pădure;
- valoare furajeră mică (2).
Graminee cu inflorescenţa panicul spiciform (spic fals)

Phleum pratense L. (timoftică)

- perenă, cu tufă rară, talia 20-100 (150) cm;
- frunzele late de 3-8 (10) mm şi lungi (30 cm);
- teaca netedă şi glabră;
- ligula (2-5 mm) îngustă către vârf şi uşor dinţată;
- inflorescenţa (panicul spiciform) de 2-14 (30) cm, des, nu
lobează la îndoiere, cu spiculeţe uniflore, glume liniar alungite
(2-3 mm) trunchiate scurt aristate (1-2 mm);
- soluri fertile şi revene;
- etajul molidişurilor;
- valoare furajeră foarte bună (5) (PB-11,8 %, CB-28,8%);
- amestecuri supraînsămânţare, pajişti tempotare.
Graminee cu inflorescenţa panicul spiciform (spic fals)

Phleum alpinum L. ssp. commutatum (Gaud.) Richt.

(iarba iepurelui)
- perenă, cu tufă rară, talia 10-50 cm;
- frunzele glabre sau slab aspre late de 2-7 mm;
- teaca frunzei superioare unflată;
- inflorescenţa (panicul spiciform de 1,5-5 cm) de culoare violet
închis, nu lobează la îndoiere, cu spiculeţe uniflore, glume
liniar alungite (2-3 mm) trunchiate scurt aristate (3 mm);
- soluri bogate în azot mineral;
- etajul subalpin şi alpin (> 2300 m devine sporadică);
- valoare furajeră bună (4) (PB-10,87 %, CB-30,58%).
Graminee cu inflorescenţa panicul spiciform (spic fals)

Cynosurus cristatus L. (pieptănariţă)

- perenă, cu tufă rară, talia 20-60 (70) cm;
- lăstarii cu baza gălbuie, subţiri;
- frunzele plane, striat nervate, glabre, late de 2-4 mm;
- ligula scurtă (1 mm), retezată;
- teaca îngustă şi netedă;
- inflorescenţa (panicul spiciform de 5-12 cm), cu spiculeţe
multiflore, câte două pe o singură parte a rahisului (spiculeţul
superior cu 2-5 flori fertile, cel inferior cu 5 flori sterile reduse
la 10 palee aşezate pectat – formă de evantai), acoperă
spiculeţul fertil;
- glumele spiculeţelor fertile sunt membranoase, lanceolate;
- palea inferioară scurt aristată;
- pajişti revene din zonele de deal şi munte;
- valoare furajeră mijlocie (3).
Graminee cu inflorescenţa panicul spiciform (spic fals)

Anthoxanthum odoratum L. (viţelar)

- perenă, cu tufă rară, talia 20-70 cm;
- tulpini subţiri (conţinut ridicat în cumarină);
- frunzele plane, late de 3-4 (6) mm glabre, ciliate la bază;
- ligula (3-4 mm) membranoasă;
- inflorescenţa (panicul spiciform, îngust, dens, lucios) lung de
2-10 cm şi lat de 8-15 mm, lobat, cu spiculeţe lungi (8-9 mm);
- 4 glume, 2 externe inegale, (nearistate, membranoase, la
maturitate rămân pe inflorescenţă şi capătă culoarea
galbenă), 2 interne (egale, castanii, păroase, dorsal aristate,
cu arista geniculată) cad odată cu fructul acoperit de palee;
- pajişti degradate;
- zona de pădure şi alpină;
- valoare furajeră slabă (1).