▪Ordinul Poales ▪Familia Poaceae ▪Trib Triticeae

Elymus repens
❖ Habitus, durata de viaţă: Plantă erbacee, perenă, geofită.
❖ Caractere morfologice Pirul târâtor
• Organe subterane: rizomi foarte ramificați, lungi, subțiri (numiți din această cauză,
uneori, stoloni), dispuși în orizontul superior, de pe care pornesc rădăcini adventive care
ajung până la 80 - 100 cm adâncime
• Tulpina: tip pai (culm), dreaptă, de culoare verde, verde-albăstruie sau verde-cenușie,
glabră (de obicei); poate atinge 30 - 120 cm înălțime.
• Frunzele: liniare, sesile, cele inferioare au tecile și partea superioară a limbului păroase,
iar cele superioare sunt glabre; limbul, plan sau răsucit, are prefoliație convolută; ligula
este foarte scurtă; urechiușele sunt lungi, subțiri, înconjoară tulpina în cazul frunzelor
superioare.
• Inflorescența: spic compus; spiculețele sunt așezate câte unul la călcâi, cu partea lată
spre rahis, distanțate între ele la maturitate, comprimate lateral, alcătuite din 3 - 8 flori;
glumele - 2, sunt egale între ele, lanceolate, glabre, cu 5 - 7 nervuri; paleea inferioară
(lema) ascuțită la vârf, poate fi uneori aristată; paleea superioară este scurt-ciliată pe
margini.
• Înflorirea: iunie - august. Polenizarea: anemofilă.
• Fructul: cariopsă lanceolată, turtită ventral, închisă între palee.
❖ Răspândire, importanță: Specie mezofilă, euriacidofilă, euritermofilă. Întâlnită din zona
stepei până în etajul fagului, cu frecvență mare pe solurile umede din regiuni cu temperaturi scăzute.
Buruiană în culturi; poate fi utilizată pentru consolidarea taluzurilor și a versanților
erodați; furnizează un furaj de calitate medie; rizomii au proprietăți medicinale sau pot fi
folosiți pentru obținerea surogatului de cafea; plantă gazdă pentru numeroși agenți patogeni
▪Ordinul Poales ▪Familia Poaceae ▪Trib Nardeae
❖ Habitus, durata de viaţă: Plantă erbacee, perenă, hemicriptofită. Nardus stricta
❖ Caractere morfologice Țepoșica
• Organe subterane: rizom viguros; rădăcini cu micoriză.
• Tulpina: formează tufe dese, de talie mică (25 - 40 cm); tulpinile aeriene dese,
împreună cu lăstarii formați în interiorul tecii au aspect de coamă.
• Frunzele: liniare, sesile, dispuse numai la baza tulpinilor și lăstarilor; cele
inferioare sunt reduse la teci lucioase, restul au limbul verzui-cenușiu, răsucit,
țepos; limbul are prefoliație convolută; ligula este foarte scurtă sau absentă;
urechiușele absente.
• Inflorescența: spic compus; spiculețele așezate numai pe o parte a rahisului,
inflorescența având aspect de drapel; spiculețe uniflore, de culoare verde-albăstrui-
violacee; gluma superioară lipsește, cea inferioară este redusă la un solz; spiculețul
terminal este protejat numai de gluma inferioară, mai dezvoltată; floarea este
protejată de cele 2 palei: paleea inferioară (lema) imprimă culoarea caracteristică
inflorescenței și este prevăzută cu o aristă; lodiculele lipsesc; ovarul este prevăzut
cu un singur stigmat violaceau.
• Înflorirea: mai - iulie. Polenizarea: anemofilă.
• Fructul: cariopsa îmbrăcată în palee.
❖ Răspândire, importanță: Specie mezofilă-mezohigrofilă, oligotrofă, calcifugă,
întâlnită pe soluri cu pH scăzut (moderat – foarte puternic acidofilă), uneori cu
exces de umiditate. Frecvent din zona colinară până în etajul alpin (etajul gorunului
– etajul alpin), în pajişti unde formează asociații specifice numite nardete.
Dominantă pe pășuni degradate, este o specie inferioră din punct de vedere furajer.
Spiculețe unilaterale pe rahis
▪Ordinul Poales ▪Familia Poaceae ▪Trib Chlorideae
Cynodon dactylon
❖ Habitus, durata de viaţă: Plantă erbacee, perenă, geofită. Pirul gros
❖ Caractere morfologice
• Organe subterane: sistem ramificat de rizomi care se întinde și la suprafața
solului; rizomii sunt lignificați, pot atinge 2 - 3 m în lungime și formează câte 3
- 4 rădăcini adventive la nod.
• Tulpina: scunde (10 - 35 cm), florifere, de obicei.
• Frunzele: liniare, sesile; limbul este scurt păros pe fața superioară sau cu peri
lungi și rari spre bază; urechiușe absente; ligula foarte scurtă și lung ciliată
poate fi uneori înlocuită de peri lungi.
• Inflorescența: spic digitat format din 3 - 8 spice liniare cu rahisul trimuchiat;
spiculețele biflore sau uniflore sunt dispuse pe două rânduri apropiate pe o
singură față a rahisului; glume egale, violacee, ascuțite la vârf, membranoase;
paleele ovate, păroase pe margine, sunt nearistate; paleea inferioară, de aceeași
culoare cu glumele, acoperă complet paleea superioară.
• Înflorirea: iunie - septembrie. Polenizarea: anemofilă.
• Fructul: cariopsă costată, închisă între paleele tari.
❖ Răspândire, importanță: Specie xeromezofilă, heliofilă, subtermofilă-termofilă,
halofită suportantă. Frecventă din zona stepei până în etajul gorunului, în sudul
țării și pe versanții cu expoziție sudică, cu precădere în culturi de prășitoare, vii
sau livezi. Utilizată pentru fixarea taluzurilor, a versanților erodați, precum și a
terenurilor nisipoase; produce un furaj de slabă calitate; plantă cu proprietăți
medicinale.
▪Ordinul Poales ▪Familia Poaceae ▪Trib Paniceae Setaria pumila (Poir.) Roem. & Schult.
Mohor, Mohor roșcat
❖ Habitus, durata de viaţă: Plantă erbacee, anuală de vară,
terofită.
❖ Caractere morfologice
• Organe subterane: rădăcini fasciculate.
• Tulpina: cu înălțimea cuprinsă între 4 cm şi 90 cm.
• Frunzele: liniare, sesile; limbul liniar păros la bază și aspru pe
fața superioară; urechiușele absente; ligula scurtă, ciliată pe
margini
• Inflorescența: panicul spiciform cu ramuri scurte prevăzute la
bază cu 5 - 7 sete acoperite de dințișori îndreptați în jos;
spiculețele biflore au floarea superioară fertilă și cea inferioară
redusă; glumele sunt inegale; paleea inferioară a florii fertile
este prevăzută cu încrețituri transversale ondulate.
• Înflorirea: iulie - august. Polenizarea: anemofilă.
• Fructul: cariopsă închisă în paleele tari, transversal rugoase.
➢ Ecologie, răspândire, importanță
▪ Specie mezofilă-mezohigrofilă, euritermofilă, euriacidofilă.
Frecventă din zona stepei până în etajul fagului, în toate
culturile, dar cu precădere în prășitoare. Fără valoare furajeră;
plantă tinctorială.
 Echinochloa crus-galli
▪Ordinul Poales ▪Familia Poaceae ▪Trib Paniceae
Mohorul lat
❖ Habitus, durata de viaţă: Plantă erbacee, anuală de vară, terofită.
❖ Caractere morfologice
• Organe subterane: rădăcini fasciculate.
• Tulpina: formează tufe laxe; tulpinile erecte sau ușor geniculate sunt
comprimate și roșiatice la bază.
• Frunzele: liniare, sesile; limbul liniar cu marginile ondulate prezintă nervura
principală evidentă, albicioasă; urechiușele și ligula absente.
• Inflorescența: racem cu panicule spiciforme cu axe păroase; spiculețele așezate
pe aceeași parte a axei sunt biflore, protejate de glume inegale, cea inferioară
foarte scurtă, cea superioară lungă cât spiculețul; floarea superioară este fertilă;
floarea inferioară este redusă, sterilă cu lema aristată; paleele sunt dure,
lucioase.
• Înflorirea: iunie - septembrie. Polenizarea: anemofilă.
• Fructul: cariopsă acoperită de palee.
❖ Răspândire, importanță: Specie mezofilă-mezohigrofilă. Frecvent întâlnită din
zona stepei până în etajul fagului, în culturi de prășitoare, orezării sau culturi de
legume, pe soluri revene.
 Sorghum halepense
▪Ordinul Poales ▪Familia Poaceae ▪Trib Andropogoneae
Mohorul lat
❖ Habitus, durata de viaţă: Plantă erbacee, perenă; geofită.
❖ Caractere morfologice
• Organe subterane: sistem ramificat de rizomi groși, paraleli cu
suprafața solului sau orientați în jos (pot ajunge până la 50 cm
adâncime).
• Tulpina: înaltă (1 - 3 m), viguroasă .
• Frunzele: liniar-lanceolate, limbul de 1 - 2 cm lățime și având până la
40 cm lungime; nervura mediană este evidentă, albicioasă; ligula
scurtă, păroasă.
• Inflorescența: panicul; axul central mult mai lung decât axele de
ordinul II; spiculețele uniflore, grupate câte 3 (2) – cel mijlociu sesil,
cu o floare hermafrodită, cele laterale pedunculate, cu o floare
bărbătească; pedunculul este păros și la vârf măciucat; paleea
inferioară a florii hermafrodite este, de obicei, aristată.
• Înflorirea: iunie - iulie. Polenizarea: anemofilă.
• Fructul: cariopsă învelită în palee și glume.
❖ Răspândire, importanță: Specie xeromezofilă-mezofilă, termofilă-
subtermofilă, heliofilă. Frecventă din zona stepei până în cea a
pădurilor de stejar; ruderală și segetală, cu precădere în prășitoare.
Plantă toxică; are proprietăți tinctoriale.
▪Ordinul Poales ▪Familia Poaceae ▪Trib Triticeae Triticum aestivum
Habitus, durata de viaţă: Plantă erbacee, anuală, de toamnă sau de primăvară.
Caractere morfologice Grâul
Organe subterane: rădăcină fasciculată, formată din baza tulpinii; înlocuiește cele 3 - 5 rădăcini embrionare.
Tulpina: de tip culm (pai), având circa 1 m înălțime; este alcătuită din 5 - 7 internoduri fistuloase, cilindrice și
noduri pline; de la baza tulpinii principale (nodurile inferioare) se formează, prin înfrățire, lăstari coronari,
numiți frați, ce pot fi sterili sau fertili (cu inflorescențe).
Frunzele: alterne, sesile, formate din teacă și limb; limbul liniar, are prefoliație convolută; la baza limbului se
găsesc anexele foliare - ligula membranoasă, scurtă de 2 mm și urechiușele păroase, de mărime medie, care
înconjoară parțial tulpina. Inflorescența: spic compus – spiculețele sesile, se prind direct pe axul principal al
inflorescenței, numit rahis; rahisul este format din internoduri scurte, arcuite, umflate și păroase în partea
superioară, delimitate de noduri numite călcâie sau praguri; la călcâi se prinde un singur spiculeț; spiculețul
(inflorescența elementară) este format dintr-un ax pe care se dispun sesil 2 - 5 flori și este protejat la bază de 2
glume ovate, terminate la vârf cu un dinte sau cu o aristă scurtă; florile bazale sunt fertile, iar cele superioare
sterile; fiecare floare este protejată de 2 palee: paleea inferioară (lema) este convexă, ovată, aristată (grupul
aristatum) sau nearistată (grupul muticum); paleea superioară este concavă, bicarenată, membranoasă și
subțire; floarea este alcătuită din 3 stamine cu antere oscilante, ovar bicarpelar, gamocarp continuat cu 2
stigmate plumoase și 2 scvame mici (1 mm lungime), membranoase, situate la baza ovarului, numite lodicule.
Înflorirea: iunie - iulie. Polenizarea: plantă autogamă (există și posibilitatea polenizării încrucișate, cu ajutorul
vântului).
Fructul: cariopsă golașă; are un șanț median, longitudinal, pronunțat, pe partea ventrală; în zona bazală există
o teșitură ce marchează locul embrionului; la partea superioară se găsește un smoc de peri.
Răspândire, importanță: Specie cultivată în întreaga țară, în special în regiunea de câmpie unde ocupă
suprafețe mari; utilizată pentru cariopse în alimentație, industrie, bioterapie (folosit grâul încolțit, tărâțele de
grâu) și pentru subproduse utilizate în zootehnie; bună premergătoare pentru diferite culturi, eliberând terenul
devreme.
 Cariopsa - dorsal

Cariopsa - ventral
▪Ordinul Poales ▪Familia Poaceae ▪Trib Triticeae Secale cereale
Secara
❖ Habitus, durata de viaţă: Plantă erbacee, anuală, de toamnă sau de primăvară.
❖ Caractere morfologice
• Organe subterane: rădăcină fasciculată
• Tulpina: culm cu înălțimea de 1,50 - 1,80 m; este alcătuită din 5 - 6 internoduri
fistuloase, ultimul fiind pubescent.
• Frunzele: liniare, verzi-albăstrui, pruinoase; prefoliație convolută; ligulă scurtă,
retezată și urechiușele mici, glabre.
• Inflorescența: spic compus, 4-muchiat; rahisul fragil este format din articule
scurte, comprimate, păroase, având smocuri de peri albicioși la călcâie; spiculețele
sunt așezate câte unul la călcâi, cu partea lată spre rahis; fiecare spiculeț este
protejat de 2 glume liniar-subulate, mai scurte decât paleele; între glume se găsesc
2 flori fertile și rudimentul filamentos al celei de a treia, de 3 - 5 mm lungime;
paleea inferioară (lema) este îngustă și alungită, cu carena evident ciliată, prevăzută
cu o aristă lungă (2 - 3 cm) și aspră; paleea superioară este concavă, bicarenată,
membranoasă și subțire; lodiculele sunt mai mari față de grâu, albicioase, păroase.
• Înflorirea: iunie - iulie. Polenizarea: anemofilă.
• Fructul: cariopsă golașă, alungită și ușor comprimată pe laturi, gălbui-verzuie
până la gălbui-maronie.
❖ Răspândire, importanță: Specie cultivată cu precădere pe soluri sărace, nisipoase
sau podzolite din zona de deal; folosită în alimentație, industrie, bioterapie (tratarea
aterosclerozei, remineralizare ș.a.) și zootehnie.
▪Ordinul Poales ▪Familia Poaceae ▪Trib Triticeae Hordeum vulgare
Orz
❖ Habitus, durata de viaţă: Plantă erbacee, anuală, de toamnă (rar de primăvară).
❖ Caractere morfologice
• Organe subterane: rădăcină fasciculată, slab dezvoltată
• Tulpina: pai (culm), cu înălțimea cuprinsă între 30 cm şi 150 cm; formează 5 - 7
internoduri fistuloase, glabre.
• Frunzele: liniare, sesile, formate din teacă și limb; limbul de culoare verde deschis, are
prefoliație convolută și este continuat la bază de 2 urechiușe mari, glabre; ligula, puțin
dezvoltată, este trunchiată și ciliată.
• Inflorescența: spic compus; rahisul este format din internoduri puternic comprimate,
păroase pe margine; la fiecare călcâi se prind câte 3 spiculețe uniflore, protejate de glume
înguste, subulate, scurt aristate; paleea inferioară (lema) are 5 nervuri (coaste) evidente și
se termină cu o aristă lungă, fragilă, aspră; paleea superioară este mai mică, are 2 nervuri
evidente și un șanț longitudinal la baza căruia se găsește „pana bazală” (rest al axului
spiculețului); ovarul are la bază două lodicule mici, păroase; spicul privit de sus, dinspre
vârf, este alcătuit din 4 șiruri de spiculețe - 2 formate de spiculețele mediane, respectiv 2
formate prin suprapunerea spiculețelor laterale = orz la 4 rânduri, cu 4 muchii.
• Înflorirea: iunie - iulie. Polenizarea: anemofilă.
• Fructul: cariopsă fusiformă, învelită în palee; este simetrică la vârf, atunci când provine
din spiculețul median și asimetrică dacă se formează din spiculețele laterale.
❖ Răspândire, importanță: Specie cultivată în toată țara, cu utilizări în alimentație, industrie
(cariopsele folosite pentru obținerea berii, alcoolului, dextrinei, glucozei), bioterapie
(plantele în stadiul tânăr și cariopsele).
▪Ordinul Poales ▪Familia Poaceae ▪Trib Triticeae
Hordeum distichon
❖ Habitus, durata de viaţă: Plantă erbacee, anuală, de primăvară. Orzoaică
❖ Caractere morfologice
• Organe subterane: rădăcină fasciculată, slab dezvoltată
• Tulpina: tip pai (culm); mai scundă față de cea a orzului, de circa
90 cm înălțime.
• Frunzele: liniare, sesile, formate din teacă și limb; limbul de
culoare verde deschis, are prefoliație convolută și este continuat la
bază de 2 urechiușe mari, glabre; ligula, puțin dezvoltată, este
trunchiată și ciliată.
• Inflorescența: la fiecare călcâi se prind câte 3 spiculețe uniflore,
dar numai cel median este fertil, cele laterale fiind sterile ; spicul
este astfel alcătuit din 2 șiruri de spiculețe, specia numindu-se și
orz la 2 rânduri.
• Înflorirea: iunie - iulie. Polenizarea: anemofilă.
• Fructul: cariopsă fusiformă, învelită în palee; toate cariopsele sunt
simetrice deoarece provin numai din spiculețul median.
❖ Răspândire, importanță: Cultivată ca cereală de primăvară, mai ales
în părțile nordice, mai reci și mai umede ale țării; folosită cu
precădere la prepararea berii.
▪Ordinul Poales ▪Familia Poaceae ▪Trib Aveneae
Avena sativa
❖ Habitus, durata de viaţă: Plantă erbacee, anuală, terofită; cereală de Ovăz
primăvară.
❖ Caractere morfologice
• Organe subterane: rădăcini adventive, fasciculate, profunde; au
capacitate mare de absorbție a substanțelor nutritive aflate în
combinații greu solubile. flori
• Tulpina: de talie mare (60 - 150 cm), glabră. aristă
• Frunzele: liniare, sesile; limbul glabru sau ciliat pe margine, cu
prefoliație convolută; urechiușe absente, ligula scurtă, dințată la
vârf.
• Inflorescența: panicul având la vârf un spiculeț; de pe axul central lemma
pornesc 3 - 9 etaje; spiculețele sunt protejate de două glume mari, • spiculeț
inegale, eliptic-lanceolate, egale sau mai mari decât paleele; în
spiculeț se găsesc 2 - 3 flori; paleea inferioară este bidințată și poate
prezenta o aristă inserată sub vârf; paleea superioară mai scurtă este
acoperită pe margini de paleea inferioară. • glume
• Înflorirea: iunie - iulie. Polenizarea: anemofilă.
• Fructul: cariopsa concrescută cu paleele.
❖ Răspândire, importanță: Specie potrivită pentru climat umed și
răcoros. Foarte bună furajeră, folosită și în alimentația omului;
plantă cu utilizări terapeutice în medicina tradițională umană și
veterinară.
▪Ordinul Poales ▪Familia Poaceae ▪Trib Andropogoneae
❖ Habitus, durata de viaţă: Plantă erbacee, anuală.
❖ Caractere morfologice Zea mays
• Organe subterane: rădăcini fasciculate. Porumb
• Tulpina: înaltă (1 - 3 m), cu internoduri pline; la bază formează rădăcini coronare cu rol de
susținere și lăstari; internodurile în dreptul cărora se formează știuleții prezintă un jgheab.
• Frunzele: lat-liniare (30 - 50 cm lungime și 5 - 12 cm lățime); limbul este aspru pubescent pe
față și glabru pe dos; ligula emarginată, de 3 - 5 mm lungime este ciliată.
• Plantă monoică.
• Inflorescența bărbătească: racem cu panicule; situată în vârful tulpinii; spiculețele grupate câte
două – unul sesil și celălalt scurt-pedunculat; fiecare spiculeț este biflor, protejat de două glume
pubescente; florile sunt formate din 3 stamine, un gineceu rudimentar și două lodicule și au la
exterior două palee transparente.
• Inflorescența femeiască: spadice cu spiculețe, învelit în hipsofile (pănuși); este inserată la unul
din nodurile mediane ale tulpinii; pe axul inflorescenței se dispun alveole în șiruri longitudinale
în care se găsesc spiculețele; sunt protejate de două glume persistente pe ax și sunt biflore;
floarea superioară fertilă, protejată de două palee membranoase, este formată din ovar terminat
cu un stil și un stigmat filiform foarte lung, bifurcat la vârf, acoperit cu papile (mătasea); floarea
inferioară este sterilă, redusă la o palee.
• Înflorirea: iulie - august. Polenizarea: anemofilă.
• Fructul: cariopsă golașă, de culori și mărimi diferite.
❖ Răspândire, importanță: Cereală de primăvară deosebit de importantă în alimentație și ca plantă
furajeră; este, de asemenea, utilizată în bioterapie.
▪Ordinul Poales ▪Familia Poaceae ▪Trib Poeae
Lolium perenne
❖ Habitus, durata de viaţă: Plantă erbacee, perenă, hemicriptofită.
❖ Caractere morfologice Iarba de gazon
• Organe subterane: rădăcini adventive.
• Tulpina: prin înfrățire formează lăstari, fertili și sterili, în afara tecii frunzei bazale
rezultând tufe rare; atinge înălțimi cuprinse între 30 cm şi 70 cm; la bază, lăstarii sunt de
culoare roșie-violacee.
• Frunzele: liniare, sesile; limbul are prefoliație conduplicată; este mat pe partea
superioară și lucios pe partea inferioară; ligula este scurtă, 1 - 2 mm, iar urechiușele sunt
mici.
• Inflorescența: spic compus; spiculețele așezate câte unul la călcâi, cu muchia spre rahis,
sunt protejate numai de gluma inferioară cu excepția spiculețului terminal care are 2
glume; sunt multiflore, cu 4 - 14 flori, având paleea inferioară (lema) nearistată; la baza
paleei superioare se află pedunculul (fragment al axului spiculețului) ușor turtit și scurt.
• Înflorirea: mai - septembrie. Polenizarea: anemofilă.
• Fructul: cariopsă învelită în palee.
❖ Răspândire, importanță: Specie mezofilă, eutrofă. Frecventă din zona stepei până în etajul
fagului, în pajiști, locuri cultivate sau ruderale, mai ales în zona colinară și în luncile
râurilor. Cultivată pentru gazon sau furaj.
Spiculeț cu
muchia pe rahis

Gluma
inferioară
 ▪Ordinul Poales ▪Familia Poaceae ▪Trib Poeae
Poa pratensis
❖ Habitus, durata de viaţă: Plantă erbacee, perenă, hemicriptofită. Firuța
❖ Caractere morfologice
• Organe subterane: rădăcini adventive; stoloni subțiri, scurți.
• Tulpina: prin înfrățire formează tufe mixte (tufe rare, unite între ele prin
stoloni scurți); de înălțime medie, 50 - 90 cm, verde intens.
• Frunzele: liniare, sesile; prefoliație conduplicată; limbul, lat de 3 - 6
mm, se îngustează brusc la vârf formând un jgheab (vârf glugat); privind
frunza în zare se observă, paralel cu nervura principală, două linii albe
reprezentând șirurile de celule buliforme; ligula este scurtă, trunchiată,
iar urechiușele lipsesc.
• Inflorescența: panicul; de la nodurile rahisului pornesc 3 - 5 ramificații
inegale, terminate cu spiculețe mici, multiflore (3 - 5 flori), protejate de
2 glume scurte, lipsite de aristă și carenate; paleele au câte 5 nervuri, iar
la baza lemei se găsesc peri lânoși, albi; pedunculul spiculețelor este
scurt, subțire.
• Înflorirea: mai - iunie (septembrie). Polenizarea: anemofilă.
• Fructul: cariopsă concrescută cu paleele.
❖ Răspândire, importanță: Specie mezo-mezohigrofilă, mezotrofă-eutrofă.
Frecventă din zona (stepei) pădurilor de stejar până în etajul boreal
(subalpin), în pajiști, margini de păduri, locuri ruderale. Are valoare
furajeră foarte bună; cultivată pentru furaj și gazon.
▪Ordinul Poales ▪Familia Poaceae ▪Trib Poeae
Dactylis glomerata
❖ Habitus, durata de viaţă: Plantă erbacee, perenă, hemicriptofită. Golomăț
❖ Caractere morfologice
• Organe subterane: rizomi și rădăcini adventive.
• Tulpina: prin înfrățire formează tufe rare; este înaltă de 50 - 100 cm;
baza lăstarilor este comprimată și albicioasă.
• Frunzele: liniare, sesile; prefoliație conduplicată; limbul este lat, de
6 - 10 mm; ligula este mare, evidentă (4 - 6 mm), sfâșiată la vârf ;
urechiușele sunt absente.
• Inflorescența: panicul; de la fiecare nod pornește câte o singură
ramificație scurt-păroasă cu spiculețe aglomerate în grupuri
compacte spre capete; spiculețele sunt comprimate lateral, cu
glumele inegale, lanceolate și ciliate pe carenă; au 3 - 5 flori verzui
sau ușor violacee; lema este ovat lanceolată, are vârful ușor curbat,
terminat cu o aristă scurtă și peri pe carenă; paleea superioară are
două nervuri păroase; la baza ei se află pedunculul inflorescenței,
dilatat la vârf și păros.
• Înflorirea: iunie - iulie. Polenizarea: anemofilă.
• Fructul: cariopsa învelită în palee.
❖ Răspândire, importanță: Specie xeromezofilă - mezohigrofilă,
mezotrofă - eutrofă. Frecventă din zona (stepei) pădurilor de stejar
până în etajul fagului (boreal), în pajiști, margini de păduri. Cu
valoare furajeră foarte bună, este cultivată pentru furaj.
 Bromus inermis
(Obsigă nearistată)
plantă perenă, hemicriptofită, înflorește în iunie-iulie. Ecologie: L8 – plantă de
lumină, numai excepțional pentru puțin timp poate suporta umbrirea; Tx–
euritermă; U4 – xeromezofilă; Rx – euriionică; N5– soluri cu un conținut moderat în
azot mineral
• stoloni groși, lungi;
• lăstarii la bază sunt cilindrici, de culoare albă;
• Prefoliația răsucită (convolută);
• Teaca – închisă până în apropierea nodului unde se deschide brusc, în
forma literei V, au la bază culoarea brun-negricioasă și slab fimbriate;
limbul poate fi lipsit de peri sau acesta poate prezenta peri pe fața
inferioară sau pe margini;
• Ligula – fin zimțată și retezată; urechiușe absente;

• Panicul – lung până la 30 cm strâns la înflorire; spiculețe multiflore; 2

glume mici, inegale; paleea inferioară obtuză la vârf, mucronată (rar
aristată)
• Cariopsa îmbrăcată în palei; mai lată spre vârf și îngustată spre bază;
marginile paleii inferioare sunt transparente; paleea superioară mai
scurtă, cu peri scurți pe margini.
 Phleum pratense
(Timoftică)
plantă perenă, hemicriptofită, înflorește în iunie-august. Ecologie: L8 – plantă de
lumină care suportă slab umbrirea; Tx – euritermă; U5 – plantă de soluri moderat
umede, reavăne (mezofilă); Rx – euriionică; N7– plantă răspândită pe soluri bogate în
azot mineral

• tufă rară; lăstarii bulbiform îngroșați la bază; tecile netede, cu margini

membranoase
• Prefoliația răsucită (convolută);
• ligula este relativ mare (2-4mm), la vârf ușor îngustată și dințată (cu 3 dinți
mari); urechiușele absente;

• Panicul spiciform; cilindric, nu lobează la îndoire; spiculețe uniflore, protejate

de două glume lirate, ciliate pe carenă, terminate cu aristă lungă de 1-2mm.
• Cariopsa - îmbrăcată în palei; paleele de culoare albă-argintie; paleea
inferioară mai mare, cu 3-5 nervuri; nervura din mijloc este evidentă și se
prelungește cu un dinte aristiform foarte scurt; nu are peduncul
▪Ordinul Poales ▪Familia Poaceae ▪Trib Aveneae
Alopecurus pratensis
❖ Habitus, durata de viaţă: Plantă erbacee, perenă, hemicriptofită. Coada vulpii
❖ Caractere morfologice
• Organe subterane: rădăcini adventive.
• Tulpinile aeriene: formează tufe mixte, legate prin stoloni scurți.
• Frunzele: liniare, sesile; prefoliație convolută; limbul aspru și de
culoare verde deschis pe partea superioară; pe margine prezintă
zimți orientați spre vârf; ligula lungă de 2 - 4 mm, retezată, păroasă;
urechiușe absente.
• Inflorescența: panicul spiciform cilindric; lobează la îndoire;
spiculețe mici, uniflore, turtite, foarte scurt pedunculate, protejate de
două glume păroase și concrescute în jumătatea inferioară; floarea
este lipsită de paleea superioară; paleea inferioară prezintă o aristă
geniculată, prinsă în treimea inferioară.
• Înflorirea: mai - iulie. Polenizarea: anemofilă.
• Fructul: cariopsă învelită în palee. .
❖ Răspândire, importanță: Specie mezofilă, eutrofă, halofilă facultativ.
Frecventă în pajiști revene și de luncă din zona pădurilor de stejar,
până în etajul fagului sau cel boreal. Foarte bună furajeră. .