UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRONOMICE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ DIN

BUCUREȘTI
FACULTATEA DE AGRICULTURĂ
Program de studii universitare de licență:
Agricultură - IF

LABORATORUL 7

TIPURI DE DĂUNARE
Lector universitar dr. RADA
 I. DAUNE PRODUSE DE INSECTE

Insectele au, în general, un regim de hrană fitofag şi produc pagube considerabile în urma hrănirii lor cu organele plantelor atacate.
Pe lângă formele fitofage insectele pot fi zoofage prădătoare sau parazite (carabidele, unele coccinellide, ichneumonidele, braconidele). Alte
insecte sunt pantofage, consumă atât hrana vegetală cât şi animală (unele furnici).
În relaţiile lor cu plantele ca mijloc de hrană, deosebim:
• insecte care atacă numai părţile aeriene ale plantei (gândacul bălos al ovăzului - Lema melanopus, specii de omizi defoliatoare),
• insecte care atacă numai părţile subterane (larvele speciilor de Agriotes -viermi sârmă)
• insecte care atacă atât părțile subterane cât şi cele aeriene (cărăbuşul de mai - Melolontha melolontha, unele specii de afide).
Dăunarea sau vătămarea este rezultatul acţiunii agresive a dăunătorului în procesul de hrănire dar și în urma altor activităţi cum
sunt:
- construirea adăposturilor pentru hibernare (fluturele cu vârful abdomenului auriu - Euproctis chrysorrhoea);

- formarea cuiburilor pentru depunerea ouălor (Byctiscus betulae - țigărarul viței de vie);
- săparea unor galerii (incizii) în ţesuturile plantelor pentru pontă (unele cicade);

- executarea unor galerii de trecere (coropişniţa - Gryllotalpa gryllotalpa, retează tot ce

întâlneşte în drumul ei);

- acoperirea ţesuturilor cu excrementele lor (specii de Psyllidae- purici meliferi).

Atacul produs poate avea un aspect deschis sau închis, după cum insecta se hrăneşte la
suprafaţa sau în interiorul diferitelor organe ale plantei.
Vătămările produse sunt în directă legătură cu conformația aparatului bucal al insectei, ceea ce permite de multe ori recunoaşterea
speciei de dăunător după atacul produs. Astfel, dăunările cauzate de insecte sugătoare sunt mai puţin vizibile ca cele cauzate de
insecte rozătoare.
În general, insectele dăunătoare culturilor agricole prezintă aparat bucal adaptat pentru rupt şi masticat sau aparat bucal de înţepat şi
supt, atacând astfel:
- insectele rozătoare (lăcuste, gândaci, omizi) prin hrănire rup adesea părţi mari din diferite ţesuturi ale plantei, procesele
fiziologice sunt reduse şi în cele din urmă acestea pier;
- insectele sugătoare (tripşi, ploşniţe, afide) produc în locul unde înţeapă şi sug pete albe, palide care cu timpul se brunifică sau se
înroşesc, cantitatea de clorofilă şi amidon scade, iar plantele pier;
- în urma înţepării şi sugerii hranei apar uneori hipertrofieri ale ţesutului cunoscute sub numele de gale sau cecidii (Phylloxera
vastatrix forma galicolă - filoxera viței de vie);
-alteori apar deformări şi răsuciri ale frunzelor (pseudocecidii) ca rezultat al opririi creşterii ţesuturilor atacate prin înţepat şi supt
(specii de afide);
- alte insecte sugătoare odată cu înţeparea şi luarea hranei introduc şi o cantitate de salivă ce conţine substanţe toxice, determinând
necroza ţesuturilor (păduchele ţestos al prunului - Parthenolecanium corni);
- ploşniţele cerealelor (Eurygaster spp.) introduc în boabele de cereale substanţe toxice care degradează glutenul, iar făina obţinută
din astfel de boabe nu mai panifică normal.
După organele plantelor atacate, cele mai importante tipuri de vătămări produse de insecte sunt:
• A. Vătămări la frunze
1. Roaderea neregulată sau totală a limbului (Leptinotarsa decemlineata - gândacul din Colorado, Locusta migratoria - lăcusta călătoare,
Melolontha melolontha - cărăbușul de mai).

cărăbușul de mai

Gândacul din Colorado

2. Scheletuire, când este ros limbul foliar printre nervuri (larve tinere de Aporia crataegi - nălbarul, Hyphantria cunea – omida păroasă a dudului).

3. Roaderea frunzelor marginal sub formă de figuri (Sitona lineatus - gărgărița frunzelor de mazăre, unele specii de Otiorrhynchus - gărgărița
lucernei).
4. Perforaţii, când limbul prezintă orificii de diferite mărimi şi forme (Mamestra brassicae - larva de buha verzei).

5. Ciuruiri, când limbul foliar prezintă orificii numeroase şi mici (Phyllotreta atra, P. nemorum - puricii cruciferelor).

6. Înţepături, când limbul foliar prezintă mici rozături (Anthonomus pomorum - gărgărița florilor de măr, Rhynchites spp. - gărgărița fructelor).
7. Răsuciri sau deformări ale frunzelor (pseudocecidii) (Myzodes
persicae - păduchele piersiucului, Myzus cerasi - păduchelui cireșului,
Aphis fabae- păduchele sfeclei).

8. Minarea frunzelor (mine), când parenchimul este ros sub formă de

galerii, lasând intacte cele două epiderme (Liriomyza trifolii - larva muștei
miniere).

9. Hipertrofieri ale ţesutului în urma cărora se formează gale (cecidii)

(Phylloxera vastatrix - filoxera viței de vie).
 B. Vătămări la muguri (foliari şi florali) şi la flori
1. Roaderea mugurilor sau bobocilor florali (Anthonomus spp. - gărgărița florilor de măr).

2. Roaderea organelor florale (Meligethes aeneus - gândacul lucios al florilor de crucifere,

Epicometis hirta - gândacul păros al florilor).

3. Înţeparea şi sugerea sevei plantei din muguri şi flori (Thysanoptera - tripși, Aphididea - afide,
Psylloidea - purici meliferi).

4. Transformarea organelor florale în gale (Contarinia medicaginis - țănțarul florilor de

lucernă, Anthonomus spp. - gărgărița florilor de măr).
 C. Vătămări la fructe
1. Rozături externe sub formă de orificii (Rhynchites bacchus - gărgărița fructelor).

2. Galerii în interiorul fructelor sau seminţelor (Cydia pomonella - viermele merelor,

Bruchus pisorum - gărgărița mazării, Acanthoscelides obtectus - gărgărița fasolei).

3. Deformări şi decolorări ale fructelor şi seminţelor produse în urma înţepăturilor

(Quadraspidiotus perniciosus - păduchele țestos al mărului, Eurygaster sp. - ploșnița
cerealelor).
 D. Vătămări la tulpini şi ramuri
1. Rozături externe (orificii) care se continuă în scoarţă şi lemn sub formă de galerii (Ruguloscolytus
rugulosus, Anisandrus dispar - cariul scoarței și lemnului).

2. Galerii interne de diferite forme (Zeuzera pyrina - sfredelitorul ramurilor, Cossus cossus -
sfredelitorul tulpinilor).

3. Deformări cu aspect canceros, datorită hipertrofierii ţesuturilor (Eriosoma lanigerum - păduchele

lânos).

4. Roaderea la colet a bazei tulpinii (Scotia segetum - larva speciei buha semănăturilor).
 E. Vătămări la rădăcini şi alte organe subterane
1. Rozături externe de diferite forme (Gryllotalpa gryllotalpa - coropișnița, larve de
Melolontha melolontha - cărăbușul de mai, larve de Polyphylla fullo - cărăbușul
marmorat).

2. Galerii superficiale sau interne (larve de Agriotes spp. - viermi sârnă, Capnodis
tenebrionis - gândacul negru al puieților

Capnodis tenebrionis
3. Deformaţiuni sub formă de gale (Ceuthorrhynchus pleurostigma - gărgărița tulpinilor
de varză)
 • II. DĂUNĂRI PRODUSE DE NEMATOZI
• (VIERMI PARAZIŢI LA PLANTE)
• 1. Decolorarea frunzelor din vârf (Ditylenchus dipsaci - nematodul bulbilor).

• 2. Talie redusă (piticire), înfrăţire puternică şi dezvoltarea mugurilor laterali (Anguina

tritici - nematodul grâului, Ditylenchus dipsaci).

• 3. Desprinderea rădăcinilor de la baza tulpinei (Ditylenchus dipsaci).

• 4. Transformarea boabelor în gale (Anguina tritici).

boabe cu nematozi
boabe sanatoase
• 5. Formarea galelor pe rădăcini (Meloidogyne spp. - nematodul rădăcinilor).
 III. DĂUNĂRI PRODUSE DE ACARIENI

1. Decolorarea organelor, mai frecvent a frunzelor în jurul locului unde a fost

înţepat. (Acarieni tertanichizi)

2. Albirea sau înroşirea ţesuturilor înţepate, urmate de curbarea frunzelor

(Tetranychidae - acarieni tertranichizi).

3. Formarea unor gale cu aspect pâslos pe partea inferioară a frunzelor şi

umflături cu aspect roşcat pe partea superioară a frunzelor (Colomerus vitis sau
Eriophys vitis - acarianul galicol al viţei de vie).

4. Galerii în bulbi sau tuberculi, în care apoi se dezvoltă ciuperci sau

bacterii (acarianul bulbilor - Rhizoglyphus echinopus).