1.

Proprietatile organelor plantelor

1.Polaritatea: este insusirea plantelor prin are acestea au doua
extremitati diferite morphologic si functional
Astfel la plante deosebim un pol bazal sau un pol - radicular
- apical - tulpinar
Polaritatea se instaleaza odata cu primele diviziuni ale celulei si ramane
constanta toata durata vietii
2.Corelatia: insusirea plantelor de a-si dezvolta organelle in
interdependenta., realizand habitusul propriu fiecarei specii si asigurarea
vietii individului. Reprezinta modul in care o planta isi asigura o
dezvoltare armonioasa, ocupa spatiul si coordoneaza dezvoltarea
tesuturilor si organelor. Ex: divizinea muncii intre sistemul radicular sic el
tulpinar, refacerea dupa rani
3.Dominatia apicala: este insusirea plantelor de a-si dezvolta ramificatii
in functie de
influenta mugurelui apical sau terminal
2. Proprietatile organelor plantelor:
Simetria: - insusirea plantelor de a fi alcatuite din parti simetric egale
- linia de impartire a organelor plantei se numeste linie de simetrie
In functie de numarul planurilor de simetrie ce li se pot aplica, organele
plantei pot fi:
- cu simetrie radiara(polisimetrie) caracterizeaza organelle circulare in
sectiune, florile cu simetrie radiara se numesc actinomorfe
- bisimetrie, se pot trasa doar doua planuri de simetrie, unul
perpendicular pe celalalt(la florile si fructele plantelor sin familia
Brasicaceae)
- monosimetrie- caracteristica organelor prin care se poate duce numai
un plan de simetrie(frunzele) , florile monosimetrice se numesc
zigomorfe
- asimetria- caracterizeaza organele care nu pot fi sectionate in parti
egale
Orientarea in spatiu- insusirea plantelor de a creste intr-o pozitie anumita
fata de verticala
-radacina si tulpina cresc pe verticala organe ortrotrope
- frunzele, radacinile laterale, ramurile, florile axilare, tulpinile taratoare
care formeaza un unghi cu verticale organe plagiotrope
Metamorfoza- insusirea plantelor de a se omodifica sub actiunea
factorilor de mediu apar modificari fiziologice care duc si la schimbari
anatomice si morfologice(carceii si spinii)
.
3. Radacina. Caracterizare, tipuri de radacini dupa origine si forma
-este un organ subteran, adaptat pentru absortia apei cu sarurile
dizolvate in ea si pentru fixarea aparatului vegetativ in sol, uneori poate
indeplini si alte functii(depozitarea de substante de rezerva, sinteza unor
compusi secundari) =radacini metamorfozate
Dupa origine
- radacini embrionare- provin din radicula embrionului , la majoritatea
plantelor dicotiledonate sunt pastrate toata viata
- r. adventive- se formeaza pe alte organe ale plantei (tulpina,frunza), la
plantele monocotiledonate inlocuiesc radacina embrionara care are o
durata de viata mai scurta
Dupa forma:
- r. pivotanta- r. principala este mult mai dezvoltata decat cele secundare
- r. fasciculata r. embrionara este inlocuita de radacini adventive
scurte, egale intre ele ca dezvoltare
- r. ramuroasa- caractersticaplantelor lemnoase, este alcatuita din
radacini secundare egale sau mai mari decat radacina principala
4. Radacini metamorfozate: tuberizate, drajonante, cu pneumatofori
- radacini tuberizate (cu rol de depozitare)
inmagazineaza substante de rezerva in parenchimul scoartei radacinii
principale (morcov) sau a celei secundare (dalie) sau depoziteaza apa
(kedrostis-Intalnita in zonele secetoase) Nu mai cresc in lungime iar
caliptra se atrofiaza
- radacini cu pneumatofori (asigura rezerva de oxygen)
in solurile slab aerate, in locurile mlastinoase, pe radacini apar formatiuni
ce cresc pe suprafata solului si sunt scurte, groase, prevazute cu tesuturi
care depoziteaza aerul(chiparosul de balta)
- radacini drajonante- formeaza muguri adventivi din care pornesc lastari
numiti drajoni
5. Radacini metemorfozate: de ancorare suplimentara, simbionte,
hustorii
- r. fixatoare- realizeaza o ancorare suplimentara a plantei(radacini
coronare la porumb, radacini contrafort la arborii masivi din padurile
tropicale), sau ajuta la prinderea pe un support(la iedera); transformate
in carcei (la orhidee)
- r. bacteriorize in tesutul cortical al radacinilor se instaleaza bacterii
fixatoare de azot(plantele din familia fabaceae/leguminoase-trifoiul,
salcamul si glicina)
- micorize- la exteriorul sau la interiorul radacinilor se instaleaza hife ale
unor ciuperci care ajuta la o mai buna absortie a apei din sol
- haustori- caracteristice plantelor semiparazite au rolul de a extrage
substante nutritive dintr-o specie gazda
6. Morfologia, anatomia varfului radacinii:
caliptra, varful de crestere, zona neteda
Caliptra - partea radacinii in forma de degetar care asigura:
- protectia apexului
- facilitarea inaintarii in sol a radacinii
- crearea unui microclimat favorabil dezvoltarii bacteriilor utile
- orientarea radacinii
Varful de crestere- situate imediat sub caliptra, este format din
meristeme primordiale care ulterior vor forma meristeme primare
Zona neteda- celulel tinere isi desavarsesc cresterea prin intindere
furnizand radacinii forta necesara patrunderii in sol
7. Morfologia, anatomia varfului radacinii:
Zona perilor absrbanti, zona aspra
Zona perilor absorbanti- zona activa formata din peri absorbanti
unicelulari cu rol in absortia apei si substantelor minerale
Zona aspra- cuprinde zona n care meristemele primare se difereniaz
n esuturi definitive (specializate): rizoderma, scoara i cilindrul central.

8. Tulpina: caracterizare generala. Alcatuirea plantulei si tipuri de
germinatie.
-organ vegetativ alcuit din noduri si internoduri cu rolul de a produce si
sustine ramuri, frunze si organe reproducatoare si de a conduce seva
bruta si elaborate.
-provine din activitatea meristematica a 3 componente ale embrionului
:axa hipocotila, epicotil si muguras
1. Plantula alcatuita din:
-hipocotil- partea bazala a tulpinii, aflata in continuarea radacinii cuprinsa
intre colet si locul de prindere al cotiledoanelor. Cand se alungeste in
timpul germinatiei, impinge cotiledoanele la suprafata solului germinatia
este de tip epigee, iar cand nu se dezvolta, cotiledoanele raman in sol,
germinatia este hipogee.
- epicotil- primul internod tulpinal, cuprins intre nodul cotiledonar si
muguras
- mugurasul-reprezinta varful de crestere al tulpinii(apex) si asigura prin
diviziuni meristematice formarea tulpinii si anexelor sale
9. Mugurii: caracterizare, clasificare
- sunt formatiuni tinere ale tulpinii constituite dintr-un ax longitudinal
avand in varf celule meristematice din care se diferentiaza frunzele,
florile sin ii muguri.In zone temperat sau reci sunt protejati de frunze
modificate numite catafile.
Se impart dupa:
1. Pozitia pe lastari si ramuri - m. terminali, situati in varful tulpinii sau a
ramificatiilor acesteia, asigura cresterea in lungime
- m. laterali(axilari) situati in axial frunzelor, pe partile
laterale si asigura ramificaresaaecstora
- m. adventivi- formati pe internodurile tulpinale, asigura
formarea radacinilor adventive si permite
inmultirea pe cale vegetative
2. Tipul organelor formate m. vegetativi- produc lastari cu frunze
- m. floriferi- produc flori
- m. micsti-produc lastari cu frunze si flori
3.Momentul intrarii in vegetatie: - m. activi ce intra in activitate in
perioada de vegetatie in perioada imediat urmatoare formarii lor
- m. dorminzi- aflati in stare latenta si intra in activitate in cazul
accidentelor climatice sau de alt tip pe care le pot suferii plantele perene
10.Lastarii, ramurile si ramificarea tulpinii
Lastarul- este rezultatul activitatii unui mugure vegetative sau mixt in
decursul unei perioade de vegetatie. La sfarsitul acestei perioade ,
incepe sa se lignifice de la baza spre varf iar dupa caderea frunzelor
devine ramura de un an.
Ramurile- dupa lungimea internodurilor pot fi:
1. microblaste- au internoduriscurteramuri roditoare
2. macroblaste-cu internoduri lungi ramuri vegetative
Ramificarea tulpinii in functie de modul de actiune al mugurelui
terminal si de formarea ramurilor laterale exista mai multe tipuri de
ramificare tulpinala:
- ramificarea dichotomica-bifurcarea repetata a varfului de crestere
rezultand de fiecare data doua axe egale(la ferigile inferioare)
- ramificarea monopoidala- cresterea in lungime prin activitatea
mugurelui teminal, mugurii laterali asigura ramificarea in lateral a tulpinii
subordonata cresterii apicale si se formeaza coroane piramidale-brad,
molid..
- ramificarea simpodiala- mugurele terminal isi inceteaza timpurii
activitatea iar cresterea este preluata de mugurii laterali-arbusti
- ramificarea mixta- cresterea este atat monopoidala cat si
simpodiala(vita de vie si bumbac)
- infratirea- mod particular de ramificare a tulpinii la graminee(grau) care
consta in fromarea lastarilor numiti frati in zona bazala a tulpinii
11. Tipuri morfologice de tulpini. Tulpinile aeriene erbacee
Clasificarea tulpinilor:
Dupa modul de viata - tulpini aeriene, subterane si acvatice.
Dupa consistenta tulpinile aeriene se impart in: erbacee si lemnoase.
Tulpini aeriene erbacee:
1. Caulisul- noduri putin evidente si internoduri aproximativ egale intre
ele pline sau goale la interior
2. Culmul, paiul- tulpina cu noduri evidente si internoduri lungi
3. Calamusul- noduri putin evidente si internoduri lungi spre varf, pline la
interior cu maduva spongioasa, caracteristica plantelor sin zone umede
4. Scapul- internoduri bazale foarte scurte, nodurile foarte apropiate
dispuse la nivelul solului iar pozitia frunzelor are aspect de rozeta Ultimul
internod este lung si se termina cu floarea sau inflorescenta.
Caracteristica plantelor de pajiste.
11. Tipuri morfologice de tulpini. Tulpinile aeriene lemnoase
Tipuri de tulpini dupa orientarea in spatiu
Tulpini aeriene lemnoase:
1. Arbori- ramificarea tulpinii se produce la o anumita distanta de sol,
deosebindu-se trunchiul si coroana
2. Arbusti- ramificarea se face la baza solului, nu apare trunchiul
3. Semiarbusti- arbusti mai scunzi cu varful ramificatiilor erbaceu care pe
timpul iernii piere.
4. Liane- plante lemnoase care necesita un support pentru sustinere
Dupa orientarea in spatiu pot fi:
1. ortrotrope-tulpini aeriene cu pozitie verticala, consecinta a tesuturilor
mecanice bine dezvoltate(tulpini erecte) sau a sustinerii cu ajutorul unui
support(tulpini urcatoare agatatoare prin carcei, peri sau petiolul
frunzelor) si tulpini urcatoare volubile care se infasoara in jurul suportului
2. plagiotrope- tulpini aeriene culcate pe sol, taratoare
12. Tulpini aeriene metamorfozate
-tulpini la care devin prioritare alte functii
1. Tulpini asimilatoare- indeplinesc functia de fotosinteza atunci cand
frunzele sunt reduse sau absente si pot fi
a) tulpini virgate(cu aspect d vergea- la pipirig) internodurile bazale sunt
scurte, cele superioare sunt lungi iar frunzele reduse la teci sunt lungi,
frunzele reduse la teci se gasesc la baza tulpinii
b) clatodii- tulpini latite asemanatoare frunzelor- la grozama
c) filocladii-ramuri latite cu aspect de frunze- ruscus aculeatus
d) suculente- tulpini cu tesuturi parenchimatice acvifere si asimilatoare-
cactusii
2. t. de depozitare- indeplinesc functia de depozitare a substantelor de
rezerva(gulia si cactusul)
3. t . adaptate inmultirii vegetative- produc muguri numiti bulbili care
asigura inmultirea vegetative (ex: untisor)
4. t. adaptate ptr. Sustinerea plantei- atunci cand anumite parti sunt
transformate in carcei( ex: castravete, vita de vie)
5. t. adaptate ptr aparare- anumite parti ale tulpinii sunt transformate in
spini (ex: gladita, porumbarul)
14. Tulpini subterane: caracterizare, clasificare
-sunt tulpini metamorfozate adaptate pentru depozitarea substantelor de
rezerva si realizarea inmultirii vegetative caracteristice plantelor erbacee.
- Rizomii- tulpini cu internoduri scurte, ingrosate, la noduri se dezvolta
radacini adventive si lastari aerieni(se dezvolta de obicei in straturile
superficiale ale solului)
- Stolonii- macroblaste cu internoduri foarte subtiri, adaptate in special
pentru inmultirea vegetative
- Tuberculii- ramuri lungi ingrosate, cu parenchim de rezerva foarte bine
dezvoltat in care se poate acumula amidon(cartof) sau inulina (nap
porcesc)
- Bulbii- microblaste disciforme, cu radacini inferioare pe partea
inferioara si 1-2 muguri pe partea superioara protejati de frunze
carnoase, tunici in care se depoziteaza substante de rezerva si de frunze
subtiri, situate la exterior(catafile) Exista bulbi solzozi (tunicile se acopera
partial si catafilele lipsesc) si bulbi tunicate (tunicile se acopera un ape
alta iar la exterior sunt catafile.
- Bulbotuberculii- tulpini cu partea centrala tuberizata acoperita la
exterior de catafile
15. Structura primara a tulpinii. Tipuri de fascicule conducatoare.
Structura primara
1. Epiderma formata dintr-un singur strat de celule, cu peretii ingrosati
acoperiti de cuticula. Din loc in loc se observa stomatele
2. Scoarta- Alcatuita din 1-3 randuri de celule cu peretii lignificati
formand hipoderma, in dreptul stomatelor pentru a se asigura schimbul
de gaze cu mediul, hipoderma este inlocuita cu un tesut parenchimatic.
Uneori sub hipoderma se afla 1-2 randuri de celule parenchimatice.
3. Cilindrul central alcatuit din:
-parenchim fundamental in care se regasesc numeroase fascicule libero
lemnoase de tip inchis(liberal spre exterior iar lemnul spre interior, intre
cele doua tesuturi nu se formeaza cambiul) dispuse imprastiat, mai mici
si numeroasee spre exterior si mai mari si putine spre interior.
- fascicule libero lemnoase-au forma ovala si este alcatuit din
-doua arcuri de sclerenchim( superior si inferior)
- vase de protofloem( dispuse sub arcul sup. scler)
- vase de metafloem( asezate spre centrul fascicol)
- xilemul -dispus spre interiorul fascicolului in V si este format din 2 vase
mari de metaxilem asezate
spre liber si legate intre ele printr-un parenchim
lemons si 1-2 vase de protoxilem
-parenchim celulozic- sub vasele de protoxilem, in mare parte resorbit si
transformat in lacuna
Vasele conducatore sunt cele mentionate mai sus in structura cilindrului
central:
-protofloem, metafloem, protoxilem, metaxilem.
16. Frunza: caracterizare generala. Partile componente ale furnzei
complete
- este un organ vegetativ characteristic cormofitelor(plantelor superioare
cu corpul impartit in organe, numit corm) adaptat pentru asigurarea
fotosintezei si eliminarea apei prin transpiratie.
- Prezinta monosimetrie, structura dorsoventrala, este aplatizata, are
crestere limitata si durata scurta de viata, este inserata la nodurile
lastarilor.
Partile componente :
1. teaca- partea bazala mai dilatata a frunzei prin care se prinde de
tulpina
2. petiol- cordon de forma cilindrica sau semicilindrica in sectiune ce
sustine si orienteaza limbul catre lumina
3. Limbul- partea latita a frunzei la nivelul careia se desfasoara
principalele procese specifice acesteia(fotosinteza si transpiratia) Este
strabatut de fascicule conducatoare ce formeaza nervatiunea frunzei.
17. Limbul: alcatuire , nervatiune, mergine
-element important in recunoasterea speciilor.
Poate fi:- intreg, nesegmentat(lafrunzele simple)
- alcatui din mai multe segmente individuale(foliole) in cazul frunzelor
compuse
Dupa forma poate fi:
- rotund,
- eliptic(latime max. la mijloc),
- ovat(latime max spre baza)
- obovat( latime max. spre varf).
- Alte forme: triunghiulara, deltoida, rombica, enziforma, aciculara,
fistuloasa(cilindrica si goala la interior)
Dupa tipul de remificare ale tesuturilor conducatoare:
- nervatiune penata( o nervatiune centrala din care pornesc nervatiuni 1,
2, 3)
- nervatiune palmate( nervatiuni egale ce ornesc din capatul petiolului)
- nervatiune paralela(nervatiuni paralele pe toata structura limbului)
Dupa aspectul marginii poate fi limb intreg sau cu marginea incizata:
Tipuri de incizii:
- incizii mici (limb serat, dintat, crenat, sinuat sau ondulat)
- incizii mari(limb lobat, fidat, partit, sectat)
18.Anexele foliare: Caracterizare, clasificare
- formatiuni erbacee sau membranoase aflate la baza frunzei la unele
specii.
Tipuri:
- Stipelele- formatiuni pereche aflate la baza petiolului: constituie
elemente importante de recunoastere a unor specii sau familii de plante
si pot indeplini si alte functii(de aparare-transformate in spini, de
asimilatie-sunt mari, foliacee)
- Ohreea- formatiune cu baza de cornet, membranoasa care inconjoara
baza internodului(la Polygonaceae-troscotul)
- Ligula- formatiune membranoasa dispusa intre limb si teaca intalnita la
frunza plantelor din fam. Poaceae.
- Urechiusele- formatiuni pereche aflate la baza limbului frunzei la
plantele din fam. Poaceae

19.Dispozitia frunzelor pe tulpina. Anizofilia, heterofilia, mozaicul foliar
Dispozitia florilor la nodurile tulpinale are loc dupa anumite reguli, astfel
incat lumina sa cada pe o suprafata cat mai mare formata din frunze
astfel:
- dispozitie alterna-frunzele sunt asezate cate una la nod
- dispozitie opusa- cate doua la nod
- in verticil- mai mult de doua la nod
Tot pentru asigurarea unei bune iluminari a frunzelor , pot fi intalnite si
alte aspecte:
- anizofilia-formarea la un nod pe o tulpina plagiotrope a doua frunze
inegale
- heterofiia- prezenta pe aceeasi planta a unor frunze cu forma diferita
- mozaicul foliar- dispunerea spre varful ramurilor a funzelor la acelasi
nivel, pornind de la noduri diferite si avand marimi diferite
20. Tipuri de frunze in dezvoltarea ontogenetica a plantelor
- frunze cotiledonare(= cotiledonul) frunzele embrionului intalnite in
samanta. Pot deveni in momentul germinarii epigee(ridicate deasupra
solului) sau hipogee(raman in sol)
- nomofilele- frunzele propriuzise, asimilatoare- primele frunze aparute
pe tulpina se numesc protofile si pot fi diferite ca forma si dispozitie de
restul numite metafile
- hipsofilele- frunzele de inaltime-intalnite in apropierea florilor sau
inflorescentelor si au rolul de protectie al acestora( bracteea, bracteole,
involucrul, spata, glumele)
- catafilele- frunze modificate cu aspect de solzi si puternic suberificate
ce protejeaza mugurii
21. Prefoliatia:caracterizare, tipuri
-reprezinta modul de pliere a frunzelor in mugure pentru a ocupa un
spatiu cat mai mic si este un character de recunoastere important mai
alaes pentru speciile lemnoase sip e timpul iernii. Poate fi:
1. plana- 2 frunze asezate fata in fata
2. conduplicata-frunzele sunt pliate in doua pe nervure principala
3. plicata- plierea frunzelor are loc dupa nervurile laterale
4. convolute-frunza are aspect de cornet, rasucita spre interior
5. involuta- marginile limbului sunt rasucite independent catre partea
sup. a frunzei
6. revolute- marginile limbului sunt rasucite independent catre partea inf.
a frunzei
7. circinata-caracteristica tuturor ferigilor, frunza este rasucita de la varf
spre baza si are aspect de carja episcopala
22.Frunze metamorfozate
Indeplinesc alte roluri decat cea de transpiratie si fotosinteza:
1. -Aparare
-frunze transformate in spini-dracila, salcamul
2. sustinerea plantei
-frunze transformate in carcei-mazarea, curpenul
3. Depozitarea apei si substantelor de rezerva
-tunicile bulbului la ceapa
4. Fotosinteza-
- filodii-petiol cu rol in asimiatie, stipele asimilatoare mazarea, orasnita
5. Capcana pentru prinderea insectelor
-roua cerurilor
6. Transpiratie
- plantele higofile
23. Anatomia limbului
Alcatuire:
Epiderma superioara
-alcatuita dintr-un rand de celule cu peretii externi acoperiti de cuticula.
Se recunoaste datorita grupurilor de celule buliforme. Acestea sunt
celule mari, cuperetii si stratul de cuticula subtiri. Se mai numesc si
celule motrice sau acvifere deoarece ele contin apa pe care atunci cand
umiditatea atmosferica este scazuta, o pierd si isi micsoreaza volumul,
determinand rasucirea limbului si reducerea suprafetei expusa
transpiratiei. In epiderma sup. se mai gasesc si stomatele.
Mezofilul
de tip omogen, reprezinta zona cuprinsa intre cele doua epiderme,
formata din 4-5 straturi de celule care contin cloroplaste avand pereti
subtiri si intre care exista spatii intercelulare tesutul este strabatut de
fascicule conducatoare mari si mici, formate din cateva elemente de
xilem si floem, inconjurate de celule mai mari din mezofil, dispuse in
rozeta.Acestea se numesc celule Krantz iar la nivelul lor are loc un
process de fotosinteza mai intens.
Epiderma inferioara
Este alcatuita dintr-un rand de celule prevazute cu cuticula in care se
gasesc stomata. Deoarece stomatele se regses in ambele epiderme,
frunza este de tip amfistomatic.