Dendrologie Curs si laborator 8-11

19 pagini

III ORDINUL CONIFERALES

3.2. FAM. TAXODIACEAE

3.2.1. Genul Taxodium

1 Taxodium distichum- denumire stiintifica

Chiparos de balta- denumire populara
Arealul :
-specie exotica din America de Nord, de marimea a I-a, putând atinge 50 m in
inãltime si pâna la 4 m in diametru.
-in Romania este cultivat prin parcuri si gradini botanice (Cluj, Timisoara, Simeria,
Bucuresti).
-in culturi forestiere este introdus pe suprafete mici in lunca Jiului, Lunca si Delta
Dunãrii.
Cerinte ecologice :
-prefera climat oceanic umed, soluri cu panza freatica mai la suprafata.

-1-
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini
-nu rezista la geruri puternice si secete prelungite, iar fata de sol manifesta o mare
putere de adaptare (pneumatofori in mlastini).
Trunchi :
-prezinta trunchiul drept, riguros, bine elagat, in sectiune canelat la baza.

Scoarta :
-scoarta subtire, neteda, brun-roscata, ce formeaza un ritidom timpuriu, subtire,
exfoliabil in fasii inguste, longitudinale.
Radacina :
-inradacinarea este trasanta atunci când creste in conditti normale din regiunile
inundabile, caz in care dezvolta pneumatofori (organe cu rol respirator) ce ies
deasupra apei ca niste tepuse.
-pe soluri uscate, profunde sistemul de inradacinare este pivotant.
Coroana :
-este piramidala pana la globulara, fiind mult ramificata.
Lujerii :
-vom intalni lujeri lungi, terminali, persistenti cu muguri mici si desi, cu frunze
solzoase, de asemenea persistente si de dimensiuni mici ;
-pe langa acestia vom mai intalni lujeri scurti laterali, subtiri, fara muguri si prezinta
ace dispuse distih, sunt lujeri cazatori toamna.
Frunzele :
-sunt moi, mici, solziforme 1,5-3 mm pe lujerii lungi.
-pe lujerii axilari sunt aciculare, caduce, dispuse distih, fara dungi de stomate pe dos
de culoare verde dechis, portocaliu toamna la cadere (1-1,5 cm).
Florile :
-sunt unisexuat monoice.
Conurile :
-globuloase 2-3 cm cu 10-12 solzi scutiformi.
-sunt carnoase, verzi pana la maturitate, apoi devin lemnoase.
Semintele :
-sunt nearipate cate doua sub un solz, muchiate de culoare brun roscata si contin
multa rasina.

-2-
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini
Insusiri biologice :
-maturitate timpurie
-maturatie anuala
-are capacitate de lastarire
-crestere activa in tinerete
-specie longeviva.
Importanta economica:
-prin lemn, care prezinta proprietati tehnologice superioare; este omogen, moale,
rezistent in aer si apã, rosu-brun pana la galbui-negricios, cu calitati tehnologice
superioare.
-pneumatofori se utilizeaza ca si articole pentru pescuit (plutitori).
-importanta ornamentala prin colorit.

3.2.2. Genul Sequoia

1 Sequoia gigantea- denumire stiintifica

Arborele mamut, Secvoia- denumire populara
Arealul :
-la noi in tara este doar specie ornamentala, fiind intalnita in Banat (Oradea).
-originar din America de Nord, cu inaltimi de cca. 100 m si diametre de 10 m.
Cerinte ecologice :
-caracter continental montan, dar mai bland ca si la noi.
-la noi in tara poate fi introdus in statiuni adapostite cu ierni blande.
-specie cu temperament de semiumbra.
Tulpina :
-este bine elagata, forma conica cu ritidom foarte gros (15-25 cm) adanc crapat fibros.
Coroana :
-este deasa, puternic ramificata.

Lujerii :
-sunt subtiri, pendenti de culoare verzi brun roscato cu muguri nuzi.
Frunzele :
-persistente, solziforme spre aciculare, 3-12 mm lungime, cu varful ascutit indepartat
usor de lujer, fiind prinse spiralat.
-prezinta doua dungi de stomate
-frunzele cad dupa aproximativ 5 ani impreuna cu lujerii laterali.

-3-
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini
Florile :
-sunt unesexuat monoice, cele femeiesti sunt terminale.
Fructele :
-sunt conuri de 4-8 cm asemanatoare cu a chiparosului.
-prezinta solzii scutiformi; apofiza rombica prezentand o depresiune centrala cu
mucron.
-conurile sunt lignificate.
Semintele :
-sunt mici, plate cu doua aripioare de culoare galben portocaliu.
Insusiri biologice :
-maturatie bianuala.
-putere germinativa 5%.
-prezinta crestere rapida.
-periodicitate cuprinsa intre 2-3 ani.
Importanta economica:
-lemn frumos cu duramen roscat.
-este introdus in parcuri.

3.2.3. Genul Metasequoia

1 Metasequoia glyptostroboides- denumire stiintifica

Arealul:
-specie originara din China.
-prezinta tulpina dreapta de marimea I pana la 50 m inaltime.
Lujerii:
-prezinta lujeri lungi, terminali, persistenti cu muguri ovoizi, frunze aciculare.
-prezinta lujeri scurti, opusi, caduci toamna, frunze aciculare.
Frunzele :
-sunt cazatoare, de culoare verzi glaucescente pe fata si cu doua benzi de stomate pe
dos.
Conurile :
-de forma ovoidala, sunt lung pedunculate, solzii rotunjiti la varf.

3.2.4. Genul Cryptomeria

1 Cryptomeria japonica- denumire stiintifica

Criptomeria- denumire populara
Arealul:
-la noi este intalnita ca specie ornamentala.
-specie originara din Japonia si China, ca specie secundara.
-arbore de marimea I.
Cerinte ecologice :
-climat bland cu umiditate ridicata, soluri bogate bine drenate
-specie cu textura de lumina
Tulpina :
-dreapta cu ritidom brun roscat.
-exfoliabil in fasii.
Coroana:
-se prezinta sub forma piramidal ovoidala.

-4-
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini
Lujerii :
-sunt pendenti, de culoare verde brun roscat cu muguri nuzi, ascunsi (kryptos
gr.=ascuns) sub frunze.

Frunzele :
-aciculare, subulate, sunt persistente, ascutite cu 3-4 muchii relativ rigide fiind dispuse
aproximativ perpendicular pe lujer si spiralat.
-au 1,2-2,5 cm lungime.
Florile :
-sunt unisexuat monoice.
Conurile :
-subglobuloase, lungi de 1,5- 3 cm.
-solzi au un caracter special cu 3-6 dinti si sunt imbricati.
Samanta :
-este mica cu doua aripioare laterale, cate 3-5 sub fiecare solz.
Insusiri biologice :
-maturatie anuala.
-periodocitatea fructificatiei 2-3 ani.
-putere germinativa intre 25-30%.
-lastareste si marcoteaza.
Importanta economica:
-importanta lemnului datorita culorii lui brun roscate.

-5-
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini

3.3. FAM. CUPRESSACEAE

Cuprinde un mare numar de specii dintre gimnospermele actuale, arbori sau

-6-
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini
arbusti cu frunze persistente, solziforme sau aciculare. Sunt specii unisexuat monoice
sau dioice, cu maturatie anuala sau la 2-3 ani. Conurile sunt mici, de forme variabile,
cu solzi pielosi, lemnosi sau carnosi. Lemnul prezintã duramen si nu prezinta canale
rezinifere.
Familia Cupressaceae se imparte in trei subfamilii:
- Thujoideae, care include genurile Thuja, Biota si Thujopsis;
- Cupressoideae, cu genurile Cupressus si Chamaecyparis;
- Juniperoideae, cu genul Juniperus.

3.3.1. Subfamilia THUJOIDEAE

3.3.1.1. Genul Thuja

Genul Thuja cuprinde cinci specii de arbori sau arbusti exotici, originari din
America de nord si din Asia. Specii importante, cunoscute la noi, sunt: Thuja
occidentalis si Thuja gigantea.

1 Thuja occidentalis- denumire stiintifica

Tuie- denumire populara
Arealul:
-arbore de marimea II originar din America de Nord.
-la noi in tara intalnit ca specie ornamentala, exista aproximativ 70 de forme
decorative, de la campie pana la munte
-in aria sa naturala formeaza arborete de amestec cu Abies balsamea si Picea glauca.
Cerinte ecologice :
-la noi este o specie adaptata la diferite conditii climato-edafice.
-suporta umbrirea, este folosita in parcuri si gradini pentru portul sau decorativ.
-creste insa incet si nu realizeaza dimensiuni mari.
-temperament variabil, se poate tunde.
Ritidom :
-tulpina dreapta ese invelita de un ritidom brun roscat ce se desprinde in fasii.

Coroana :
-prezinta ramuri aproximativ orizontale.
Lujerii :
-sunt comprimati, orientati in acelasi plan.
-prezinta culoare verde inchis pe fata, iar pe spate verzi-galbui.

-7-
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini
Frunzele :
-sub forma de solzi, care imbraca complet lujerul.
-pe fata lujerului prezinta o glanda rezinifera proeminenta.
-lateral solzi imbraca lujerii sub forma de luntre.
-pe timpul iernii frunzele se coloreaza in ruginiu.
-nu prezinta stomate pe dos
Conurile :
-sunt ovoidale, mici de aproximativ 1 cm, cu 3-6 perechi de solzi, care sunt pielosi,
imbricati, scurt mucronati la varf, la maturitate lemnosi, de culoare brun galbui.
Semintele :
-sunt cate doua sub solz, cu doua aripioare.

2 Thuja plicata (Thuja gigantea)- denumire stiintifica

Tuie gigantica- denumire populara
Arealul :
-specie originara din America de Nord, importata din California centrala pâna in
Alaska sudica.
-se asociaza frecvent cu Picea sitkensis si Chamaecyparis nootkatensis in nordul
arealului sau cu Pseudtsuga menziessi si Tsuga heterophylla in sud.
-la noi in tara a fost introdusa in zona Sighisoara ,este intalnita ca specie ornamentala.
-altitudinal ajunge pana la 1200-2000 m.
-se carcterizeaza printr-un lemn moale, omogen si placut mirositor.
Cerinte ecologice :
-prefera soluri profunde dar si scheletice, ii plac climatele blande.
-poate fi introdusa in fagete de deal, avand un temperament de umbra.
-manifesta sensibilitate fata de geruri si arsitã.
Tulpina :
-dreapta, cu ritidom subtire de culoare brun roscat
-poate ajunge la inaltimi de 60 m in arealul natural.
Lujerii :
-se caracterizeaza printr-un miros aromat.
Frunzele :
-solziforme, nu prezinta glande pe fata lujerului.
-pe spate se intalnesc dungi de stomate albe-albastrui, orientate astfel incat formeaza
litera « X ».
-pe timpul iernii frunzele raman verzi.
Conurile :
-sunt de dimensiuni mai mari
-solzii sunt cu varful bifurcat mucronat.
Insusiri biologice :
-longevitate panã la 1000 ani, fructificä abundent aproape anual.
-lemnul este valoros, usor, moale, trainic cu duramen si miros aromatic, de cedru.

3.3.1.2. Genul Thujopsis

1 Tujopsis dolabrata- denumire stiintifica

Arealul:
-specie originara din Japonia, fiind intalnit ca arbore de marimea III (15 m inaltime)
sau ca arbust.

-8-
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini
Coroana:
-se prezinta sub forma piramidala
-este neregulat verticilata.
Frunzele :
-sunt solziforme, cu varful acut sau obtuz, pe fata sunt de culoare verzi lucitoare, iar
pe dos cu pete mari de stomate, formand doua dungi albe-argintii la frunzele ventrale
si una singura in zona mediana, la frunzele laterale.
Florile :
-sunt unisexuat monoice, iar cele femeiesti sunt terminale.
Conurile :
-subglobuloase, de dimensiuni aproximativ 1,2-1,5 cm, prezinta solzi lemnosi cu o
proeminenta la varf, adesea recurbati.
Semintele :
-sunt de dimensiuni mici , prezinta doua aripioare.

3.3.1.3. Genul Biota

1 Biota orientalis- denumire stiintifica

Biota, Arborele vietii- denumire populara
Arealul :
-la noi in tara este intalnita ca specie ornamentala.
-arbust, rareori se incadreaza la marimea III, prezinta ramificatii dese asendente,
adesea formand mai multe tulpini.
Cerinte ecologice :
-este o specie rustica adaptabila la sol si la seceta.
-nu suporta vanturi reci uscate si prelungite.
Lujerii :
-sunt subtiri.
Frunzele :
-solziforme.
-de pe fata si de pe dos cu o adancitura ingusta, alungita in forma de luntre.
Conurile :
-pana la 2,5 cm cu 6-8 solzi grosi cu varful sub forma de corn recurbat, carnoase
-prezinta culori initiale verzi albastrui galbui brune apoi se lignifica.
Semintele :

-9-
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini
-sunt nearipate.

3.3.2. Subfamilia CUPRESSOIDEAE

3.3.2.1. Genul Chamaecyparis

1 Chamaechyparis lawsoniana- denumire stiintifica

Chiparos de California- denumire populara
Arealul :
-specie exotica din America de nord, unde formeazã paduri de amestec in asociatie cu
Pseudotsuga menziessi, Abies grandis, Picea sitkensis, Thuja plicata, Thuja
heterophilla.
-la noi a fost introdusa la Simeria si Sabed — Mures.
-in arealul natural ajunge pana la 1000-2000 m, dar mai ales pe vai.
-la noi este specie ornamentala.
Cerinte ecologice :
-prezinta un temperament de semiumbra, si rezista la poluanti.
-specie pretentioasa la sol si clima.
Trunchi :
-trunchi este drept bine conformat cu ritidom subtire de culoare brun roscat.
-arbore de marimea I.
Coroana :
-ingusta de forma conica, cu varful nutant.

- 10 -
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini

Lujerii :
-sunt turtiti, cu ramificatii interne plane.
-pot fi divergenti sau orizontali.
Frunzele :
-sunt solziforme, rombice.
-cele laterale sunt mai scurte cu varful dezlipit.
-pe fata sunt sub forma de luntre cu varful usor departat de lujer, prezinta dungi albe-
albastrui pe spate sub forma de Y.
Conurile :
-sunt sferice de 8-10 mm cu aproximativ 10 solzi sub forma de scut.
-la inceput sunt albastrui brumate carnoase, devin apoi lignificate.
-semintele mici aripate cate doua sub un solz.
-maturatia este anuala.

2 Chamaecyparis nootkatensis- denumire stiintifica

Chiparos de Nutka- denumire populara
Arealul :
-este un abrore de marimea I si poate ajunge pana la 30-40 m inaltime.
Coroana :
-este conica, cele de ordinul I sunt orizontale iar celelalte sunt sub forma de draperie,
lujeri pendenti.
-ritidom subtire exfoliabil
Frunzele :
-pe fata lujerului frunzele sunt de culoare verde inchis, iar pe spate sunt verzi deschis,
fara lini albe de stomate.
Conurile :
-sunt sferice, de 6-10 mm diametru.
-solzi sunt in numar de 4-6 si sunt prevazuti cu un ghimpe mic intepator.
-maturatia este bienala.

3.3.2.2. Genul Cupressus

3.5.1. Cupressus sempervirens- denumire stiintifica
Chiparos- denumire populara
Arealul :
-arbore de pâna la 20-30 m inaltime si diametru de 50-60 cm, cu ritidom subtire,
neexfoliabil.
-specie originara din zonele est mediteraneene (Iran, Irak, Cipru).
Cerinte ecologice :
-tipica de climat mediteranean calduros si uscat, cu ierni blânde.

- 11 -
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini
Coroana :
-se prezinta sub forma columnara.
Lujerii :
-sunt foarte subtiri, pana la 1 mm, verzi.
Frunzele :
-sunt minuscule, solziforme, lipite de lujer.
Conurile :
-sunt de 2-4 cm, cu 8-14 solzi scutiformi sub care se afla pana la aproximativ 20 de
seminte cu aripioara ingusta de culoare brun roscata lucitoare.
-solzii prezinta umbelic la mijloc.
Insusiri biologice :
-lemnul se utilizeaza in tâmplarie, productia de mobila si pentru extragerea uleiurilor
eterice.
-este o specie cu valoare ornarnentala ridicata.

2 Cupressus arizonica- denumire stiintifica

Chiparos de Arizona- denumire populara
Arealul :
-arbore originar din America de Nord.
Lujerii :
-sunt subtiri, dar de 1-2 mm grosime, brumarii si muchiati.
Frunzele :
-sunt solziforme, marunte de culoare verzi cenusii glaucescente.
Conurile :
-sunt globuloase sau alungite, cu umbelic putin evident.
-2,5-3 cm cu 6-8 solzi scutiformi.
Semintele:
-sunt de 4-5 mm.

3.3.3. Subfamilia JUNIPEROIDEAEA

3.3.3.1. Genul Juniperus

-genul Juniperus, cuprinde circa 40 specii din Emisfera nordica si Africa
subecuatoriala.
-speciile apartinând acestui gen rezista la ger si la seceta, nu sunt in majoritatea lor
pretentioase fata de sol.

- 12 -
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini

1 Juniperus communis- denumire stiintifica

Ienupar, Ienupar comun- denumire populara
Arealul :
-specie lang raspândita in America de nord, Asia si Europa, insular si in nordul
Africii.
-in România apare in intregul lant carpatic, la altitudini mici si mijlocii, de 600 la
1400 m.
-specie indigena arbustiva, cu inaltimi maxime de 5 m adesea sub forma de tufa deasa.
Cerinte ecologice :
-se instaleaza usor in locuri descoperite, devine deseori invadant, ceea ce degradeaza
pasunile si livezile, ingreuneaza regenerarea pädunii.
-mare amplitudine ecologica
-specie rustica, rezista la ger, arsita, uscaciune, soluri sarace acide.
-fixeaza bine solul pe terenuri degradate.

Lujerii :
-prezinta 3 muchii.
Frunzele:
-aciculare asezate cate 3 intr-un verticil 1-1,5 cm, sunt intepatoare si prezinta o forma
coniculata specifica.
-pe fata prezinta o dunga albicioasa de stomate.
-pe dos o carena.
Florile :
-sunt unisexuat dioice adica exemplare femeiesti si exemplare barbatesti.

- 13 -
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini
Fructele :
-pseudobace, de culoare verzi, sunt carnoase; la maturatie negre albastrui.
-au 3 seminte brune trunchiate.
-maturatie la 2-3 ani.
-semanatul se face imediat dupa recoltarea semintelor in octombrie sau dupa o
stratificare de 18 luni, dupa ce s-a curãtat de pulpa carnoasa.
Importanta :
-prezinta importanta in farmacologie.
-la fabricarea ginului.
-specie cu multe varietati ornamentale.

2 Juniperus communis ssp.nana- denumire stiintifica

Ienupar pitic- denumire populara
Arealul :
-se prezinta sub forma de arbust pitic pana la 0,5 m.
-devine invadant pe versantii sudici.
-se intalneste la altitudini mari.
Acele :
-relativ sunt moi neantepatoare.
-cele trei ace din verticil au 4-8 mm, distanta intre verticile este mica.
Importanta :
-se foloseste la impiedicarea eroziunii.

3 Juniperus sabina- denumire stiintifica

Cetina de Negi, Bradisor- denumire populara
Arealul :
-la noi in tara se intalneste in etajul montan, subalpin, pe soluri calcaroase superficiale
-este o specie rustica, se utilizeaza in culturi ornamentale.
-inaltimea ajunge pana la 3m.
Ramurile :
-sunt triunghiulare, la inceput taratoare, apoi cu varful oblic ascendent.
-prin strivire lujerii prezinta un miros greu.
Frunzele :
-sunt solziforme, de 1-3 mm, opuse (predomina), dar intalnim si aciculare pe unele
ramuri (4 mm lungime), care sunt moi.
Florile :
-sunt atat monoice cat si dioice.
Fructul :
-pseudobaca negra albastrui, contine intre 1-3 seminte.

4 Juniperus virginiana- denumire stiintifica

Ienupar de Virginia- denumire populara
Arealul :
-originar din America de Nord cu inaltimi de 30 m, dar la noi se prezinta ca arbore de
marimea III.
-la noi este introdus ca specie de ornament si pe unele terenuri degradate din Campia
Transilvaniei.
Cerinte ecologice :
-sa incercat introducerea lui in culturi forestiere.
-prezinta capacitate mare de adaptare la conditiile stationale.

- 14 -
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini
-temperament de lumina.
Tulpina :
-adesea canelata cu ritidom crapat in placi alungite.
Coroana:
-se caracterizeaza printr-o coroana deasa.
Lujerii:
-sunt subtiri de 1 mm, muchiati.
Frunzele:
-atat solziforme 1,5 cm lungime, cat si aciculare, prinse cate 2-3 in verticil, fiind
relativ intepatoare.
-cele aciculare sunt glauce, de 1 cm lungime.
Florile:
-dioice sau monoice.
-fructele sunt pseudobace de culoare albastrui brumate cu 1-2 seminte.

Insusiri biologice :
-prezinta maturatie anuala.
Importanta :
-lemn valoros prin culoare, luciu si miros.
-specie folosita ornamental.

A3 CLASA TAXOPSIDA

IV ORDINUL TAXALES

- 15 -
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini

4.1. FAM. TAXACEAE

4.1.1. Genul Taxus

1 Taxus baccata- denumire stiintifica

Tisa- denumire populara
Arealul:
-in România apare diseminat de la coline pana in zona montana, in fagete sau
amestecuri de fag cu rasinoase; la Cazane coboara la 90 m altitudine.
-este declarata specie monument al naturii; rezervatii la Tudora-Botosani, unde
vegeteaza in interiorul unui faget si la Cenaru-Vrancea, unde o gasim intr-un amestec
de fag cu rasinoase.
-arbore indigen, marimea a II-a (15-20 m), putand realiza un diametru de pâna la 3 m,
adesea ramane arbust.
Cerinte ecologice :
-climat montan oceanic, prefera statiuni adapostite, umbrite cu umiditate atmosferica
ridicata.
-specie sensibila la seceta, sufera de ingheturi tarzii.
Radacina :
-inradacinarea este pivotant-trasanta.
Tulpina :
-mai putin dreapta, canelata, rezulta din concresterea mai multor tuplini.
-formeaza ritidom de la varste mici, fiind de culoare cenusiu roscat, exfoliabil in placi.
-coroana globuloasa cu ramuri pana aproape de sol.
Lujerii :
-sunt verzi cu muguri ovoizi.
Frunzele:
-acicular-latite, persistente, pieloase, 2-3 cm lungime si circa 2 mm latime, treptat
acuminate, ascutite dar neantepatoare, la baza ingustate si decurente pe lujer, inserate

- 16 -
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini
spiralat si dispuse pectinat, pe fata verzi intunecat, pe dos verzi deschis fara dungi
albicioase, fara canale rezinifere, in loc de rasina contin taxina.
Florile :
-sunt unisexuat dioice.
-cele mascule se dezvolta din mugurii ce se formeaza din toamna precedenta, cele
femele cu trei perechi de solzi asezate solitar pe un lujer scurt.
Fructele :
-sunt drupe false ce poarta numele de galbulus, 1 cm, ovoide, cu tegumentul lemnos
acoperit pâna aproape de vârf cu un aril rosu carnos, brumat, comestibil.
Insusiri biologice :
-maturitate timpurie aproximativ 20 ani.
-periodicitate anuala.
-maturatie anuala, prin august-septembrie, diseminatia zoochora (pasari),
-putere germinativa 80 %, cu pastrarea ei pâna la 4 ani.
-capacitate de lastarire, butasire, marcotaj.
-germinatia este greoaie (primavara celui de-al 3-lea an), epigee, iar plantula are
numai doua cotiledoane.
-specie longeviva 2000-3000 de ani.

Importanta :
-lemnul omogen, cu duramen brun roscat, cu ine1e anuale inguste, fine, astfel este
apreciat pentru sculpturi.
-prezinta si valoare ornamentala.
-contine un alcaloid numit taxina, toxic pentru animale.

4.1.2. Genul Torreya

1 Torreya californica- denumire stiintifica

Arealul:
-la noi in tara intalnit in parcuri dendrologice.
-originar din America de Nord, fiind arbore de marimea I.
Coroana :
-larg piramidala.
Ritidom :

- 17 -
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini
-de culoare cenusiu brun, crapat ingust.
Lujerii :
-de culoare verzi, sunt lungi flexibili.
Frunzele :
-sunt aciculare, de 3-6 cm lungime si 3-3,5mm latime, foarte intepatoare, persistente.
-pe dos cu doua dungi inguste albastrui.
Florile :
-sunt unisexuat dioice.
Fructele :
-sunt niste pseudodrupe verzi, devin purpurii.
-samanta ovoidala, mare de 2,5-3,5 cm, osoasa.

2 Torreya nucifera- denumire stiintifica

Arealul :
-folosita ca specie ornamentala.
-originara din Japonia, fiind arbore de marimea II cu inaltimi de 15 m.
Lujerii :
-sunt verzi apoi brun lucitori.
Frunzele :
-2-4 cm lungime, si 3-4 mm latime,puternic intepatoare, dispuse distih.
-pe fata sunt lucitoare, pe spate prezinta doua dungi late de stomate.
Fructele :
-sunt pseudodrupe, de culoare verzi purpurii, neplacut mirositoare.
-semintele elipsoidale de 2,5 cm lungime.

4.2. FAM. CEPHALOTAXACEAE

4.2.1. Genul Chephalotaxus

1 Cephalotaxus drupacea- denumire stiintifica

Arealul :
-la noi in tara este intalnit in parcuri dendrologice.
-originar din China sau Japonia, ajungand pana la 15 m inaltime.
Cerinte ecologice :
-necesita climat bland, adapostit.
Scoarta :
-de culoare brun rosiatica.
Frunzele :
-aciculare, 2-4,5 cm lungime si circa 2-3,5 cm latime, brusc si scurt acuminate dispuse
aproape distih, sunt pieloase, slab intepatoare, de culoare verde intens pe fata si cu
dungi de stomate verzi-palid pe dos.
Fructele :
-semintele sunt acoperite complet de o parte carnoasa, pseudodrupe, de culoare brune-
roscate, lungi de 2,5 cm.
-maturatia este bienala.

A4 CLASA GNETOPSIDA

V ORDINUL GNETALES

- 18 -
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini

5.1. FAM. EPHEDRACEAE

5.1.1. Genul Ephedra

1 Ephedra distachhya- denumire stiintifica

Carcel- denumire populara
Arbust pitic, indigen, de 0,3-1 m inaltime, cu caractere de trecere intre
Gymnospermae si Angiospermae. Formeaza tufe la inceput târâtoare, apoi erecte, care
se ramifica mult dicotomic sau neregulat dicotomic.
Lujerii :
-lujerii si ramurile sunt verzi, cu striatii fine.
Frunzele :
-foarte mici, de numai 2 mm, opuse, concrescute la baza.
Florile :
-unisexuat-dioice, galbene; cele mascule au perigon format din 2-4 lobi, iar staminele
sunt in numär de 8; mai multe flori mascule formeaza o inflorescenta globuloasa; cele
femele sunt grupate, de regula, câte doua intr-o inflorescenta globuloasa, inconjurate
de 6-8 bractee concrescute la baza.
Fructele :
-sunt partia1 inconjurate de un inve1is (aril) carnos, rosu, formând o pseudobacã de 6-
7 mm diametru.
-maturatia anualã.

Caracterele evolutive de trecere spre Angiospermae sunt :

- 19 -
Dendrologie Curs si laborator 8-11
19 pagini
-lemnul prezinta si vase perfecte (trahei);
-apar rudimente de perigon;
-ovulul este cu micropilul prelungit intr-un tub;
-perigonul florilor formeazä un sac ovarian rudimentar, asigurand astfel ovulului o
anumita protectie.

- 20 -