Coniferele

Prof.Brinaru Ionela Emilia

Conifere (Pinophyta sau Coniferophyta) – reprezinta o diviziune botanica de plante vasculare,

lemnoase, perene. Fac parte din grupul gimnospermelor, avand conuri ce poarta semintele
“dezvelite”. Caracterul lor specific este acela ca nu isi pierd frunzele odata cu venirea sezonului
rece (cu exceptia laricelor), de aceea se mai numesc popular “plante vesnic-verzi”.
Diviziunea Pinophyta cuprinde 8 familii, 68 de genuri si peste 600 de specii de arbori si arbusti,
ce alcatuiesc asa-numitele paduri de conifere sau paduri boreale din emisfera nordica. Sunt
plante specifice zonelor montane, unele specii crescand chiar si la altitudini de peste 2000 m. Din
punct de vedere decorativ, se intalnesc in parcuri, gradini, terase, in exterior – majoritatea fiind
afectate de conditiile din apartament. In tara noastra, cele mai intalnite conifere sunt:
BRADUL (ABIES SPP.)
Este un gen de conifere. Majoritatea sunt arbori masivi, de talia I, inalti de pana la 80 m. Au o
coroana piramidala, ce coboara pana la nivelul solului la exemplarele tinere. Brazii se deosebesc
de celelalte conifere prin aspectul frunzelor aciculare, acestea fiind mai putin ascutite si asezate
pe ramura intr-un singur plan, orizontal. Conurile de brad au o pozitie verticala, ascendenta, fiind
asemanatoare unor lumanari si se dezintegreaza la maturitate. Sunt arbori cu o longevitate foarte
mare si majoritatea au o crestere lenta in tinerete.
MOLIDUL (PICEA SPP.) 

Este un gen de conifere ce cuprinde aproximativ 35 de specii de arbori masivi, de talia I, ce pot
creste pana la 60 m inaltime. Are o coroana piramidala, verticiliata, compacta si bogata, cu
ramuri pendule la maturitate. Este foarte asemanator bradului, dar se deosebeste prin acele
ascutite, cu 4 muchii, asezate spiralat, inconjurand intreaga ramura. Totodata, conurile molidului
cresc pe ramuri in pozitie descendenta. Dintre speciile acestui gen, cele mai intalnite sunt: Picea
abies si Picea pungens. 

 Picea abies (molidul comun) este o specie indigena, cu frunzisul de culoare verde-intens.

Conurile sunt lungi, au forma cilindrica, cele tinere au culoare verde sau rosiatica, la
maturitate devenind maronii. Molidul este principala specie de arbori coniferi ce
alcatuiesc padurile din Romania. De asemenea, este cel mai des arbore utilizat ca pom de
Craciun. 
 Picea pungens (molidul argintiu) este un arbore originar din America de Nord, unde
creste de talia I, la noi in tara avand o inaltime mai redusa. Are o coroana columnara,
deasa, cu acele asezate radial – ascutite, usor curbate, de culoare verde-albastruie.
Conurile sunt lungi de 10 cm si au o nuanta maro-deschis.  

PINUL (PINUS SPP.)
Este un gen de conifere ce cuprinde peste 100 de specii de arbori ce cresc, in general, de talia a
II-a. Sunt inalti, putand ajunge pana la 80 m. Majoritatea pinilor au scoarta groasa, cu foite care
se exfoliaza si coroana piramidala, ce devine neregulata la exemplarele mature. Frunzele sunt
aciculare, mai lungi decat la celelalte conifere, asezate radial pe ramura. Conurile sunt pendente,
de culoare gri-maronie, cu lungime variabila in functie de specie. La noi in tara, cele mai
intalnite specii de pin sunt: 

 Pinus silvestris (pin de padure) este o specie autohtona, creste de talia II-I. La inceput are
coroana conica, aceasta devenind neregulata, aplatizata. La exemplarele mature, trunchiul
este lipsit de ramuri pana la o inaltime considerabila. Scoarta are o nuanta caramizie,
deosebindu-se usor de celelalte specii. Acele cresc cate doua intr-o singura teaca, sunt
verzi, cu o nuanta albastruie, usor rasucite. Conurile au o lungime de 3-7 cm si sunt
asimetrice la baza. 
 Pinus mugo (jneapan, pin de munte) este o specie arbustiva repenta, de talie mijlocie (2-3
m), cu inradacinare trasanta si ramificare puternica incepand de la baza. Creste in zona
alpina, la altitudini foarte mari, de pana la 2300 m. Acele au culoare verde-inchis, sunt
dese, dispuse cate doua. Conurile au dimensiuni mici de 2-5 cm si se mentin pe ramuri
mai multi ani. 
 Pinus cembra (zambru) este un arbore inalt, de talia a II-a, cu coroana conica, deasa.
Acele cresc grupate cate 5, sunt lungi de 5-9 cm, rigide, de culoare verde-inchis. 

LARICEA SAU ZADA (LARIX DECIDUA) 

Este un arbore conifer cu frunzele caduce, creste de talia I si are o coroana piramidala, rara. Are
un port gratior, cu tulpina dreapta si lastarii lungi, pendulari, pe care sunt dispuse manunchiuri de
ace. Frunzele sunt mici (1-3 cm), de culoare verde-deschis, sunt moi, toamna devin galbene si
cad. Conurile sunt ovoide, au 3-4 cm, cele tinere au o nuanta rosiatica-violacee. Laricea are o
longevitate mare, de peste 600 ani si creste repede. Sunt arbori rezistenti la ger, necesita soluri
revene, nu foarte umede si umiditate atmosferica ridicata. 
DUGLASUL VERDE (PSEUDOTSUGA MENZIESII) 
Este un arbore masiv de talia I, originar din estul Americii de Nord. Creste foarte inalt, pana la
100 m, cu diametrul trunchiului de 4 m si o coroana piramidala, regulat verticilata. Acele sunt
moi, au culoare verde intens, iar pe partea inferioara au doua dungi albe de stomate. Atunci cand
sunt strivite, se degaja un miros placut, caracteristic. Conurile sunt asezate pendent pe ramuri, au
forma ovoid-cilindrica; intre solzi prezinta bractee lungi, cu trei capete ascutite. Duglasul are cea
mai rapida crestere dintre toate coniferele si are o longevitate de pana la 600 ani. Necesita
temperaturi moderate, exemplarele tinere fiind sensibile la inghet. Se planteaza intr-un loc
semiumbrit, intr-un sol reavan, bogat, cu un drenaj bun. 
CHIPAROSUL DE BALTA (TAXODIUM DISTICHUM) 
Este un arbore conifer cu frunzisul cazator, originar din America de Nord. Creste de talia I, pana
la o inaltime de 40 m, cu trunchiul latit la baza. Coroana are forma piramidala, este larga, bogata.
Acele sunt moi, fine, scurte, de culoare verde, devenind rosiatice in toamna. Acestea cresc pe
lujeri subtiri, care cad, de asemenea, la venirea sezonului rece. Lujerii persistenti prezinta muguri
si frunze solzoase. Conurile sunt mici, de 2-3 cm si au forma ovoida. In mediul natural, in
terenurile mlastinoase, radacinile chiparosilor emit formatiuni asemanatoare unor stalagmite cu
rol in respiratie, numite pneumatofori. 
Chiparosul de balta are o crestere rapida si o longevitate foarte mare, de aproape 6000 de ani.
Suporta temperaturi moderate, fiind sensibil la ingheturile puternice. Creste optim in locurile
insorite, cu umiditate permanenta in sol, fiind afectat de seceta. 
TISA (TAXUS BACCATA)  
Este un arbust indigen, care poate creste ca arbore de talia a III-a sau a II-a la maturitate,
formand o coroana piramidala, rotunjita. Prezinta ramuri neregulate, ce cresc aproape pana la
nivelul solului. Acele sunt aplatizate, lucioase, de culoare verde-intens. Sunt plante dioice,
exemplarele femele fiind apreciate pentru semintele invelite cu un tesut carnos, rosu (aril).
Intreaga planta, in afara de aril, contine un alcaloid otravitor pentru om si animale, numit taxina.