Sunteți pe pagina 1din 14

(Gymnospermae)

GIMNOSPERME

Gimnospermele sunt plante lemnoase ( arbori si arbusti ) cu lemnul format predominant din traheide . Florile sunt unisexuate , iar samanta este neinchisa in fruct ( din gr. Gymnos = dezvelit, descoperit si sperma = samanta ), Sunt plante cormofite( cu organe diferentiate) , plante care nu fructifica deoarece carpelele florilor nu se inchid pentru a forma ovarul .

SISTEMATICA
Aceasta subincrengatura cuprinde trei clase ; 1. - clasa Gingkoatae (are un singur reprezentant - Ginko biloba) 2. - clasa Pinatae (cuprinde rinoasele propriu-zise ), 3. - clasa Gentatae (cuprinde cele mai evoluate conifere, care fac trecerea spre plantele angiospermae) Singurul reprezentant al clasei Gentatae care triete n Romnia, este crcelul (Ephedra distachya). Clasa Pinatae cuprinde 3 familii mai importante: - familia Pinaceae, - familia Taxaceae, - familia Cupressaceae.

Ginkgo biloba
Este o specie care crete spontan n China. Ea se mai cultiv i n alte ri att pentru aspectul su ornamental ct i n scop terapeutic. Arborii au nlimea de pn la 30 de m, avnd coroana bogat. Sunt arbori dioici adic pe un exemplar se gsesc doar flori masculine sau feminine, deci arborii sunt fie masculini fie feminini. Frunzele sunt peiolate, bilobate, avnd o nervaiune dihotomic (imparte lamina in doua ). Toamna frunzele se nglbenesc i cad

REPREZENTANTI :
fam. Pinaceae
MOLIDUL(Picea abies) Este un arbore cu tulpina dreapta ,cilindrica cu inaltimea pana la 50 m. Ritidomul( stratul extern al tulpinii ) este brunroscat cenusiu care se exfoliaza in solzi subtiri de diferite forme. Frunzele sunt dispuse spiralat de jur imprejurul ramurilor. Are conurile barbatasti orientate in sus fiind amplasate pe ramurile tinere situate la varf , fiecare con reprezentand o floare . Ramurile de la baza poarta conurile femeiesti, orientate in jos, fiecare con reprezentand o grupare de flori, deci o inflorescenta. Florile sunt deci conurile care sunt

unisexuat monoice .

Bradul ( Abies alba )

Are conurile barbatesti orientate in jos in timp ce conurile femeiesti sunt orientate in sus ( invers fata de molid ) iar frunzele sunt dispuse intr-un singur plan pe ramura , usor crestate la varf mai aplatizate decat cele de molid si cu doua dungi de ceara de culoare alb-albastruie partea inferioara.

Pinul (Pinus sylvestris)

Are frunze aciculare , dar mai lungi 4-6 cm si prinse cate doua sau mai multe la un loc, invelite la baza de o teaca comuna membranoasa . Trunchiul adesea nu este drept ca la molid sau ca la brad.

Zada sau Larice (Larix decidua)

Este singurul conifer din padurile noastre de conifere caruia ii cad toate frunzele toamna , ca la orice alt copac Imaginea prezinta zada in anotimpul de toamna . Il recunoastem dupa conurile de culoare rosiatica si coroana de forma specifica .

Tuia ( Thuja occidentalis) sau arborele vietii

fam. Cupressaceae

Este cea mai cunoscuta specie de thuia de talie inalta 10 15 m cu forma coroanei piramidala , conurile ovale alcatuite din cativa solzisori alungiti. Este foarte rezistent la temperaturile scazute dar si la seceta. Este utilizat si ca
planta ornamentala in parcuri.

Tisa ( Taxus baccata )

fam. Taxaceae

Este un conifer pe cale de disparitie , usor de recunoscut dupa excrescenta rosie si carnoasa din jurul semintei este de talie mai scunda (nu depaseste 15 m.) Frunze aciculate avand lamina ceva mai lata, de culoare verde inchis pe partea superioara si verde galbui la patea inferioara.

Ienupar (Juniperus communis)

fam. Cupressaceae

Este un arbust inalt ( 1 6 m.)din zona alpina , acolo unde padurile de conifere se sfarsesc . Este abundent ramificat la baza.Are seminte aromate cunoscute ca boabe de einibahar .Poate fi recunoscut dupa excrescentele sferice de culoare albastrui brumate.

Arborele mamaut (Sequoia giganteum )

fam. Cupressaceae

Este gigantul actual din lumea plantelor din America de Nord poate atinge inaltime de peste 130 m iar la baza o circumferinta mai mare de 15 m.abia poate fi cuprins de 15 de oameni cu bratele intinse. Poate atinge varsta de 3000 de ani.Se gasesc in lizierele padurilor din Siera Nevada, S.U.A.

Carcelul
(Ephedra distachya).

n Romnia apare n general n step i silvostep, n cteva staiuni: Agigea, Taaul, Delta Dunrii, Tanacu, Srbi-Vaslui, Cheile Turzii, Suatu etc. Este adaptat la un climat continental excesiv, suport cldura i seceta, fiins astfel un element termofil, xerofit. Crete cu predilecie pe substrate calcaroase, marne, nisipuri (dune maritime i continentale). Frunzele sunt opuse, mici, 2 mm, scvamiforme, ca nite teci concrescute la baz. Florile sunt unisexuat dioice,( se gasesc pe indivizi diferiti ), galbene, iar semine sunt parial nconjurate de un aril roiatic crnos, deschis la vrf, de 6-7 mm, cu dou semine.

BIBLIOGRAFIE

Andrei M, Anghel I, Lucrari practice de biologie vegetala Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti, 1981; Revista de informatii stiintifice pentru elevi ,, BIOPLANET , nr. 14 ,aprilie 2010; www.wikipedia.ro

Prezentare realizata de elevele :

Aura Elena Tataru cls. a IX- a A; Maria Neagu cls. a IX-a A .