AN II

44 ,
r .
ă N
ic
at
em
T
ia
aţ
ic
bl
Pu

Proiecte inovatoare -
puterea exemplului

Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale
 CUPRINS

ABREVIERI .......................................................................................................................................................................................... 2

INTRODUCERE ................................................................................................................................................................................... 3

VALONIA – PAŞI SPRE DEZVOLTARE RURALĂ DURABILĂ ......................................................................................................... 4

PRODUSE ŞI EVENIMENTE LOCALE: ÎN CĂUTAREA UNEI NOI IDENTITĂŢI A REGIUNII VALONE...................................... 8

AGRICULTURĂ SUSTENABILĂ, CONSERVAREA BIODIVERSITĂŢII............................................................................................ 12

O NOUĂ FORMĂ DE GRĂDINĂRIT ÎN MEDIUL RURAL: SALVAREA PLANTELOR PE CALE DE DISPARIŢIE.......................14

BISERICILE VALONE VIN ÎN ÎNTÂMPINAREA TURIŞTILOR...................................................................................................... 16

GHIDURILE AUDIO – O FORMĂ NOUĂ DE A DESCOPERI TRADIȚIILE ZONELOR RURALE................................................ 20

CU BICICLETA PRIN VALONIA PICARDĂ....................................................................................................................................... 22

PROIECTE DE INSERŢIE SOCIALĂ DERULATE ÎN COLABORARE CU FERMIERI BELGIENI................................................. 24

ARHITECTURĂ: CONSERVAREA PATRIMONIULUI..................................................................................................................... 26

SOLUŢII LOCALE PENTRU RENOVAREA PATRIMONIULUI ŞI INTRODUCEREA LUI ÎN CIRCUITUL TURISTIC................ 28

PUNCTE DE VÂNZARE A PRODUSELOR LOCALE ÎN PROVINCIA LIÈGE.................................................................................. 30

Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică. PRODUSELE LOCALE, LIANT ÎNTRE INSTITUŢII PUBLICE ŞI FERMIERI................................................................................ 32
Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro
MĂSURI INOVATOARE ÎN ROMÂNIA............................................................................................................................................. 34
USR: Departamentul Publicaţii, 2015

Fotografie coperta I: Antoniu Bumb PĂREREA SPECIALISTULUI: CREAREA ȘI PROMOVAREA BRANDULUI DE GAL.................................................................... 36
Credite foto: Antoniu Bumb, beneficiarii proiectelor, fotolia, Alexis Noël, Michiel Hendryckx
BIBLIOGRAFIE ................................................................................................................................................................................. 40
© RNDR, 2015

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.

 ABREVIERI Introducere
Numărul de față al publicației tematice își regiunii sau sub-regiunii, iar alteori sunt
GAL Grup de Acţiune Locală propune să „importe” și să prezinte ca sursă adaptate şi puse în practică după ce au
de inspirație câteva dintre cele mai de succes dat rezultate în alte zone învecinate sau
proiecte inovatoare din cadrul LEADER. asemănătoare.
LEADER Liaison Entre Actions de Développement de l’Économie Rurale

A fost aleasă Regiunea Valonă din Belgia,
considerată un punct de referință pe o
MADR Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale posibilă hartă a ideilor și inițiativelor
de proiecte care au adus un suflu nou în
activitatea derulată de Grupurile de Acțiune
PNDR Programul Naţional de Dezvoltare Rurală Locală din Europa.
Cazurile despre care va fi vorba în paginile
RNDR Reţeaua Naţională de Dezvoltare Rurală următoare sunt uneori unice la nivelul
Inovaţia poate fi un bun comun, se poate
transfera. Importantă rămâne viziunea, felul
în care autorul (sau autorii) unui proiect îşi
închipuie că poate fi schimbată în bine viaţa
unei comunităţi rurale, cu condiţia ca această
capacitate de a vedea contururile viitoare ale
satului, comunei sau zonei respective să fie
însoţită de o evaluare precisă a mijloacelor
prin care schimbarea să devină posibilă.

UE Uniunea Europeană

UNESCO Organizația Națiunilor Unite pentru Educație, Știință și Cultură

2 3
 Valonia – paşi spre Ca multe alte regiuni europene, Valonia
dispune de identitate istorică şi amprentă
etnică specifice şi, în prezent, se confruntă
dezvoltare rurală durabilă cu o serie de probleme care tind să nu ţină
cont de caracteristicile locale sau de propria
traiectorie de dezvoltare. Parte a statului
federal belgian, regiunea se întinde pe
ceva mai mult de jumătate din teritoriul
naţional, cu ai săi 16.844 km 2, în timp ce
populaţia, numărând, la 1 ianuarie 2012,
3.562.827 de locuitori, reprezintă numai o
treime din totalul ţării. Odinioară puternic
industrializată, Valonia şi-a construit
identitatea nu numai în jurul limbii vorbite
de majoritatea locuitorilor, respectiv
franceza, ci şi în jurul ramurilor industriale
care au cunoscut o dezvoltare prodigioasă
începând cu a doua jumătate a secolului al
XIX-lea. Zonele bogate în cărbune şi cele
în care s-a extins industria metalurgică,
concentrate în jurul unor poli industriali
precum Liège, Verviers sau Charleroi, au globale a pieţelor, agricultura a început să-şi
cunoscut însă un declin considerabil de-a piardă din atractivitate – dacă în 1990, de
lungul secolului trecut, administraţiile pildă, 46.305 de persoane activau în acest
succesive încercând, mai ales după cel de- domeniu, în 2010 mai erau consemnate doar
al Doilea Război Mondial, diverse soluţii 24.315 de persoane angrenate în activităţi
pentru a restabili fragilul echilibru economic agricole. În tot acest timp, mărimea medie
al regiunii. a suprafeţelor cultivate a crescut, sugerând
faptul că fermele şi exploataţiile agricole
În privinţa agriculturii, problemele au tind să se concentreze şi să depindă de
apărut ceva mai recent, accentuându-se în mai puţini actori implicaţi în acest sector.
ultimele decenii. În contextul unei urbanizări Acest lucru explică, pentru unii experţi, şi
pronunţate a Valoniei şi al unei deschideri reticenţa tinerilor de mai lua în calcul munca

4 5
 în agricultură – şansele de a reuşi pe cont
propriu sunt mult diminuate când trebuie să
concurezi cu ferme mari din vecinătate. În
plus, agricultura regiunii se confruntă şi cu
o serie de evoluţii îngrijorătoare în ceea ce
priveşte impactul ecologic al culturilor (cum
6 7
ar fi nivelurile de nitraţi şi fosfaţi prezente
în sol şi în apele curgătoare) şi trebuie
redefinită într-un moment în care se pune
accentul pe sustenabilitate şi pe conservarea
biodiversităţii.
Soluţiile au început să îşi facă apariţia. De
pildă, în ultimii 30 de ani, conform unui
studiu din 2013, numărul de fermieri care
practică agricultura organică a crescut
promiţător – de la doar 37 în 1987 la 1.100 în
prezent. În paralel, dar într-un ritm mai lent,
a început să crească în regiune şi cererea
pentru produse provenite din agricultura
organică. Acesta nu este însă singurul
remediu pentru carenţele agriculturii valone.
Problemele cu care se confruntă agricultura
valonă, în niciun caz unice la nivel european,
pot fi depăşite prin intermediul unor
iniţiative individuale sau de grup, atâta timp
cât se pune accentul pe o viziune globală, pe
identificarea nevoilor consumatorilor dintr-o
anumită zonă şi pe promovarea eficientă a
propriului produs. Pe de altă parte, viaţa
comunităţilor rurale, oricât de legată ar fi de
agricultură, nu se reduce numai la aceasta.
În comune şi în sate pot fi îmbunătăţite
serviciile, poate fi încurajat turismul şi poate
fi restabilit simţul coeziunii şi al solidarităţii,
atâta timp cât există proiecte care să-i implice
pe localnici şi să le îmbogăţească perspectiva
asupra vieţii trăite în comun.
 Produse şi evenimente
Paradoxul multora dintre campaniile
care încearcă să atragă atenţia asupra
diferitelor zone din regiunea valonă constă

locale: în căutarea unei noi în identificarea vechiului şi autenticului, cu

instrumente noi, moderne. Când vine vorba
de promovarea produselor şi valorilor locale,

identităţi a regiunii valone noul (internetul, mass media, festivalul

tematic) poate foarte bine să pună în valoare
elemente ale tradiţiei sau ale vieţii cotidiene
care altfel ar rămâne anonime.

Acest principiu a stat de multe ori la baza

iniţiativelor propuse de actori individuali
sau de grupuri de acţiune locală din
regiunea valonă în ultimii zece ani. Valorile
şi produsele locale trebuie cunoscute şi
recunoscute, iar pentru ca acest lucru să
se întâmple, ecourile acţiunilor întreprinse
trebuie să depăşească graniţele comunei sau
ale zonei în care acestea au loc.
Un exemplu în acest sens îl constituie
acţiunile întreprinse de GAL-ul Cuestas
în trei comune din provincia Luxemburg
– Etalle, Meix-devant-Virton şi Tintigny.
Prioritară pentru membrii GAL-ului era
organizarea fermierilor din zonă şi crearea
unui circuit comercial prin care ei să-şi
poată vinde produsele de origine animală.
Nu mai puţin importantă s-a dovedit a fi
însă crearea unei identităţi pentru aceste
produse, una care să sublinieze originea lor
şi faptul că proveneau din exploataţii agricole
sustenabile. Prin urmare, a fost creată marca
„Bœuf des prairies gaumaises” (Carne de
vită de pe pajiştile din Gaume), care mai
târziu a fost şi înregistrată. A fost realizat
un site, www.boeufgaume.be (între timp,
transferat pe www.gaumefermiere.com),
pe care se prezenta proiectul şi apăreau
informaţii despre fermierii cooptaţi. În plus,
au fost organizate o serie de evenimente
de promovare (de pildă, degustări ale
produselor) şi, pentru a fi făcut cunoscut
în regiune şi în afara ei, proiectul a fost
prezentat la târgul agricol de la Libramont şi
înscris în concursul Interreg IDEA.
Pentru GAL-ul Saveurs et Patrimoine, care
îşi desfăşoară activitatea în trei comune
din porţiunea centrală a regiunii geografice
Condroz – Ciney, Hamois şi Havelange –,

8 9
 implicarea în promovarea valorilor locale
presupune coordonarea unor mici festivaluri
tematice, care reuşesc să însufleţească de
fiecare dată viaţa cotidiană a zonei. Iniţiativa
GAL-ului a pornit de la un relativ eşec al
acestuia. Încercând să organizeze pieţe în
care agricultorii locali să-şi vândă produsele,
grupul s-a izbit de reticenţa ulterioară a
acestora: punerea la punct a pieţelor lua
destul de mult timp, iar beneficiile erau sub
aşteptări. Membrii GAL-ului s-au gândit
atunci să diversifice activităţile. Pe bază de
proiect, fermierilor locali li s-a dat ocazia
să propună evenimente legate de produsele
tipice ale zonei (cum ar fi căpşunile sau
brânza), pe care GAL-ul să le finanţeze,
ajutându-i pe localnici să le organizeze.
Accentul cade pe produsele agricole, dar şi pe
meşteşugurile tradiţionale ale regiunii sau pe
valorile ei de patrimoniu. Această coabitare
a agriculturii locale cu tradiţiile perene ale
10
comunelor a dat rezultate: în 2012 au fost
organizate zece întâlniri şi festivaluri de
acest fel, iar în 2013 numărul evenimentelor
a crescut la 14. Investiţia GAL-ului e redusă
din punct de vedere financiar (pentru fiecare
eveniment, grupul contribuie cu aproximativ
2.000 de euro), iar membrii lui speră ca pe
viitor manifestările să continue independent
de aportul lor.
Informaţii (contact):
François Arnould, Parc Naturel de Gaume
(ex GAL Cuestas) – f.arnould@cuestas.be
Site-ul proiectului: www.gaumefermiere.
com
Justine Fourneaux –
terroir@galvraicondroz.be
Site-ul proiectului:
www.galvraicondroz.be
11
 Agricultură sustenabilă:
conservarea biodiversităţii
Ferme autonome, ferme rentabile
Cum globalizarea începe să-şi facă simţite
unele efecte nefaste, şi în regiunea valonă,
idei care păreau odinioară învechite îşi
fac din nou apariţia. Una dintre acestea e
cea a fermei pe cât posibil autonome. În
condiţiile în care crescătorii de animale
din Valonia trebuie să facă faţă concurenţei
internaţionale şi să-şi reducă propriile
cheltuieli de exploatare, una dintre măsurile
la îndemână ar consta în producerea pe
cont propriu a furajelor şi îngrăşămintelor
necesare. O astfel de acţiune trebuie însă
gândită temeinic, iar fermierii mai reticenţi
în ce priveşte eficienţa ei ar trebui să
cunoască modele care să-i convingă că e
posibil să fii în acelaşi timp competitiv şi
autonom.
Acesta a fost impulsul care a dat naştere
unui proiect derulat de GAL-ul Haute-
Sûre Forêt d’Anlier în colaborare cu
două asociaţii din provincia Luxemburg,
specializate în probleme ce ţin de agricultură
şi mediu (analiza solurilor, a calităţii
apelor etc.), Fourrages Mieux şi Centre de
12
un plan pe termen lung de folosire mai
eficientă a resurselor, plan care urmează
în care a fost angrenată şi comunitatea
ştiinţifică a regiunii.
să fie aplicat şi reajustat în funcţie de
rezultatele obţinute de fermieri. În cazul proiectului propus de GAL-
ul Haute-Sûre Forêt d’Anlier, foarte
Într-o a doua fază, derulată pe durata a importantă s-a dovedit experiența
Michamps, şi împreună cu Centrul Valon 30 de luni, a fost urmărită în continuare asociaţiilor de profil locale şi comunicarea
de Studii Agronomice din Libramont. Ca evoluţia fermelor-model şi au fost sintetizate eficientă dintre fermierii care au acceptat
atare, proiectul propus urmărea creşterea cunoştinţele dobândite, formulându-se să facă parte din experimentul propus de
rentabilităţii fermelor, fără a pierde din recomandări în funcţie de tipurile de ferme GAL şi consilierul care a urmărit evoluţia
vedere impactul pe care nutreţurile şi din zonă – cele în care se practică creşterea lor, sfătuindu-i pe întreaga durată de mai
îngrăşămintele folosite îl pot avea asupra extensivă sau intensivă a bovinelor de bine de patru ani a iniţiativei.
mediului. carne sau ferme orientate înspre producţia
de lapte. În plus, au fost organizate mai
Într-o primă fază, desfăşurată pe durata a multe seri tematice la care au fost invitaţi Informaţii (contact): Denis Amerlynck –
24 de luni de la mediatizarea proiectului, s-a fermierii locali, iar rezultatele proiectului denis@parcnaturel.be
început cu pregătirea profesională a unui s-au dezbătut în cadrul unor evenimente Site-ul proiectului: www.parcnaturel.be
consilier agricol în cadrul GAL-ului, s-a luat
legătura cu crescătorii de animale din zonă
şi, sub îndrumarea respectivului consilier,
au fost puse bazele unor exploatări-pilot
la ferme selecţionate de către membrii
GAL-ului pe criterii precise (localizarea
geografică, suprafaţa cultivată, tipul de
producţie ş.a.m.d.). Era nevoie, bineînţeles,
şi de o metodă de analiză precisă şi eficientă,
care să nu lase fermierilor impresia că
le va încetini ritmul muncilor agricole.
Rezultatele au fost comparate utilizând
spectroscopia în infraroşu apropiat (NIR)
şi datele evidenţiate ca urmare a prelevării
de eşantioane din solurile şi furajele cu care
lucrează fermierii. Pe baza lor, s-a conceput
13
 O nouă formă de grădinărit
în mediul rural: salvarea
plantelor pe cale de dispariţie
Plantele decorative din grădinile private
sau din rondourile publice pot umple de
culoare spaţiile din mediul rural. În sine,
aceasta poate fi o observaţie banală, pe
care două GAL-uri valone, GAL Haute-
Sûre Forêt d’Anlier şi GAL Cuesta, au ştiut
însă s-o nuanţeze într-un mod ingenios. În
colaborare cu mai multe autorităţi locale
din provincia Luxemburg care încearcă să
identifice şi să protejeze speciile de plante
pe cale de dispariţie, cele două GAL-uri au
pus problema un pic diferit – ce-ar fi dacă,
în locul florilor sădite în mod obişnuit în
rondouri sau în grădini, relativ puţine la
număr şi dependente de pesticide pentru a
creşte şi a se dezvolta, ar fi cultivate acele
plante a căror supravieţuire e incertă în
mediul lor natural?
Aşa cum au atras atenţia membrii celor două
GAL-uri, felul în care ne amenajăm spaţiile
publice sau grădinile din preajma caselor nu
ar trebui să depindă numai de aspectul dorit,
ci şi de impactul pe care grădinăritul îl poate
avea asupra mediului înconjurător.
14
Având la bază un important sprijin financiar,
în valoare totală de 165.500 de euro (10%
susţinere locală, 45% prin FEADER şi 45% de
la autoritatea centrală a regiunii), proiectul
întreprinzătorilor valoni a demarat simultan
în două direcţii.
Pe de o parte, iniţiatorii acestei acţiuni şi-
au dat seama că trebuie să pună mai întâi
la dispoziţia locuitorilor din comunele în
care îşi desfăşoară activitatea informaţiile
necesare. Iniţiativele în curs au fost postate
pe site-ul unei asociaţii partenere, Natagora
(www.natagora.be), şi au fost organizate
vizite la alte grădini naturale din zonă. În
plus, au fost concepute o serie de activităţi
educative, menite să-i implice pe şcolarii din
localităţile luxemburgheze, şi a fost lansat un
concurs de grădini naturale.
Pe de altă parte, membrii celor două
GAL-uri au colaborat cu autorităţile din
comunele provinciei pentru a pune la punct
câte o grădină-model, construită după
principii simple şi naturale şi ţinând cont
de caracteristicile locale. La Bastogne, de
pildă, o zonă administrată de primărie a fost
înconjurată cu pajişti înflorite, delimitate
de ziduri ridicate printr-o tehnică numită
zidărie uscată (fără mortar). La Habay, a fost
pusă în valoare o zonă în care creşteau din
belşug sălcii şi au fost încurajate activităţile
care ar putea face profitabilă o astfel de
grădină, cum ar împletitul de coşuri de
nuiele. La Léglise şi Martelange, plantele pe
cale de dispariţie au fost incluse în grădini de
zarzavaturi administrate colectiv.
Până şi spre surprinderea celor care au
iniţiat proiectul, s-a constatat că locuitorii
comunelor din regiunea în care activează cele
două GAL-uri s-au implicat cu entuziasm
în cultivarea grădinilor comune. Pe lângă
utilizarea cu folos a unor spaţii trecute
în mod obişnuit cu vederea de autorităţi
şi crearea unor ocazii în care cei care au
răspuns apelului GAL-urilor au ajuns să se
cunoască mai bine, lucrând cot la cot, un
rezultat important al acţiunii a fost transferul
de informaţii legate de plantele ameninţate
cu dispariţia.
Aşa cum au mizat şi autorii acestui proiect
inovator, locuitorii comunei s-au arătat
interesaţi de subiect şi sunt dornici să afle în
continuare mai multe. Prin urmare, în unele
comune se vorbeşte deja despre crearea câte
unui post de consilier pe probleme ecologice,
pentru ca acţiunile de acest fel să continue şi
pe viitor.
Informaţii (contact): Christine Leclercq,
GAL Haute-Sûre Forêt d’Anlier –
christine@parcnaturel.be
Anne Léger, GAL Cuestas -
a.leger@cuestas.be
Site-urile proiectului:
www.parcnaturel.be, www.cuestas.be
15
 Bisericile valone vin în Pornind de la redactarea unor informaţii
generale privitoare la campanie şi

întâmpinarea turiştilor
instruirea membrilor în cadrul unor
seminarii pe tema modalităţilor de
promovare eficientă (crearea gratuită
Cum fundaţia activează în bună măsură a unui site web, comunicarea prin
ca urmare a unor finanţări provenite din intermediul reţelelor sociale), s-a trecut
trei surse principale (cotizaţia membrilor, la organizarea unor „Zile ale bisericilor
subvenţii publice şi donaţii), o extindere deschise”, eveniment care în 2015 a ajuns
a activităţilor ar fi fost greu de conceput la cea de-a opta ediţie în Belgia; în paralel,
în viitorul apropiat. Proiectul propus, o expoziţie foto, intitulată „Culorile
„Biserici deschise – un patrimoniu patrimoniului”, încerca să atragă atenţia
surprinzător al mediului rural”, a încercat
să depăşească dificultăţile financiare. Ca
în multe alte situaţii, a fost suficientă
aplicarea unor soluţii care au dat rezultate
în regiuni similare (în cazul de faţă,
fundaţia s-a inspirat dintr-un program

derulat anterior în regiunea Flandra),

cu condiţia ca acestea să fie adaptate la
specificul local.
Fundaţia „Biserici deschise” (Églises
ouvertes) încearcă, de la înfiinţarea În cadrul proiectului, finanţat în egală
ei în 2007, să reintroducă în circuitul măsură prin FEADER şi de către regiunea
turistic lăcaşurile de cult răspândite pe valonă (au fost astfel acoperite 80% din
întreg teritoriul regiunii valone. Printre costuri, dintr-un buget total de 407.340
membrii cooptaţi în mai puţin de un de euro), s-a pus accentul pe patru
deceniu de existenţă se numără biserici componente principale: organizarea
şi edificii religioase catolice, ortodoxe, propriei reţele, crearea de evenimente,
protestante, anglicane, musulmane sau folosirea unor instrumente de promovare
iudaice, însumând toate cultele religioase şi realizarea de acţiuni propriu-zise de
recunoscute în Belgia. promovare turistică.

16 17
 asupra valorii prea puţin cunoscute a
lăcașurilor de cult valone. În plus, au fost
create un site disponibil în patru limbi şi
o aplicaţie pentru smartphone şi a fost
redactat un ghid, cu trei itinerarii turistice
sugerate. În tot acest timp, fundaţia a
organizat mai multe conferinţe de presă şi
a participat la câteva târguri de turism şi
expoziţii.

Rezultate: în 2014, timp de două zile,

85.000 de vizitatori au ajuns în lăcașurile
de cult membre ale fundaţiei sau au
participat la evenimentele organizate
de acestea. În plus, numărul de membri
afiliaţi la „Biserici deschise” a crescut de
la 120 la 130.

În ciuda unor reticenţe iniţiale legate de

folosirea bisericilor în scopuri culturale
(şi, deci, profane) şi a unor temeri privind
siguranţa bunurilor acestor biserici în
zilele în care e încurajat accesul public
în interiorul lor, experienţa s-a dovedit
reuşită şi extrem de benefică pentru
diversificarea activităţilor culturale în
comunele valone.

Informaţii: c.demeyer@eglisesouvertes.
be
Site-ul proiectului:
www.eglisesouvertes.be

18 19
 Ghidurile audio – o formă
nouă de a descoperi
tradițiile zonelor rurale
De obicei, turistului care ajunge pentru
prima oară într-o anumită regiune i se pun
la dispoziție fie hărți sau pliante redactate
concis și care nu reușesc să surprindă
farmecul locului, fie ghiduri voluminoase,
pe care prea puțini mai au răbdarea să le
parcurgă. O soluție modernă și accesibilă
ar fi un ghid audio, cu condiția ca acesta să
nu fie pur și simplu o variantă înregistrată a
ghidurilor deja existente.
În acești termeni și-a gândit proiectul
Agenția de Turism a Belgiei de Est
(L’Agence du Tourisme de l’Est de la
Belgique), o organizație non-profit care își
20
desfășoară activitatea în partea orientală a
Valoniei. Aici, populația de limbă germană
e majoritară, fapt care și-a pus amprenta
și asupra tradițiilor locale. Pentru a putea
prezenta într-un mod colocvial şi interesant
particularităţile zonei, dar şi istoria ei, nu de
puţine ori tumultuoasă, agenţia a iniţiat o
colaborare cu o asociaţie de profil din Saint-
Vith, Zwischen Venn und Schneifel. Aşa a
luat naştere „Itinerarii sonore“ (Circuits
sonores), o iniţiativă de promovare a regiunii
germanofone din Belgia, adaptată la maniera
în care turiştii consumă în zilele noastre
informaţiile despre zona pe care o vizitează.
De la început, accentul a fost pus pe
accesibilitatea informaţiei. Înregistrările
nu trebuiau să fie exhaustive din punctul de
vedere al datelor furnizate, nici prea tehnice,
ci pe cât posibil presărate cu anecdote şi
detalii pe care un ghid istoric nu le-ar fi putut
oferi. De aceea, au fost intervievaţi pasionaţi
de istorie din zonă sau localnici, pentru a
oferi ascultătorului o perspectivă cât mai
autentică asupra regiunii. Fişierele audio
au fost puse gratuit la dispoziţia doritorilor,
putând fi descărcate şi apoi rulate pe un
smartphone sau un mp3 player.
În principiu, proiectul s-a dovedit tot atât
de simplu de pus în aplicare pe cât e de
inovator. Acest lucru nu înseamnă, totuşi, că
agenţia nu s-a confruntat cu unele dificultăţi
de implementare. Înregistrările nu au reuşit
de fiecare dată să păstreze tonul colocvial
pe care şi-l doreau cei care au propus
proiectul, astfel că pentru unele locaţii încă
nu există un ghid audio disponibil. Pentru
altele, ar fi fost nevoie de tipărirea unor
hărţi detaliate care să însoţească ghidul, iar
costurile suplimentare nu s-ar fi încadrat
în finanţarea primită prin axa LEADER (în
valoare de aproximativ 54.000 de euro). În
plus, agenţia se află încă în căutarea unei
soluţii tehnice, prin care fişierele să poată
fi descărcate direct pe smartphone, fără
ajutorul unui computer.
În acelaşi timp, însă, rezultatele proiectului
sunt încurajatoare. Pe site-ul agenţiei
există deja trei itinerarii propuse pentru a
descoperi regiunea, comentate în trei limbi
(neerlandeză, franceză şi germană), iar
turiştii pot afla istoria şi specificul local al
acestui teritoriu de graniţă în ritmul care
le convine, fără a fi nevoie să fie însoţiţi de
vreun ghid.
Informaţii (contact): Andrea Michaelis –
andrea.michaelis@eastbelgium.com
Site-ul proiectului:
www.eastbelgium.com/audioguide
21
 Cu bicicleta
prin Valonia picardă
Partea de vest a provinciei Hainaut este
în mod tradițional asociată cu agricultura,
spre deosebire de celelalte sub-regiuni ale
provinciei, puternic industrializate. Acest
aparent dezavantaj s-a dovedit a fi un avantaj
esențial pentru inițiatorii unui proiect menit
să lege prin piste de biciclete cele 23 de
comune ale zonei. Asociația de Dezvoltare
Comunitară Ideta, specializată în turism,
a conceput acest proiect de infrastructură
luând în considerare relieful relativ plat
al zonei şi oportunităţile legate de turism
ale regiunii, sperând că turiştii obişnuiţi
să iasă în drumeţie cu bicicleta pe circuite
similare în Valonia ar putea fi interesaţi şi de
frumuseţile naturale ale Valoniei picarde sau
de gastronomia locală.
Ideea de a lega comunităţile rurale din acea
parte a Europei printr-o reţea de piste de
biciclete nu e întru totul nouă. Membrii
Asociaţiei Ideta s-au inspirat din proiecte deja
puse în aplicare în alte provincii ale Valoniei
şi au avut în vedere faptul că există intenţii
similare şi în departamentele învecinate
din nordul Franţei. Inovativ la acest proiect
e însă sistemul adoptat de Asociaţia Ideta,
22
bazat pe puncte de joncţiune (noduri), menit
să pună în valoare localităţile pe care le leagă
reţeaua respectivă. Sistemul exista la nivel
de recomandare, într-un studiu al Centrului
de Inginerie Turistică din Valonia (CITW), şi
proiectul nu a făcut altceva decât să propună
un număr de acţiuni coerente prin care să
poată fi realizat şi promovat.
Prin urmare, cu ajutorul administraţiilor
locale şi al grupurilor interesate (cum ar
fi cluburile de cicloturism din zonă), de la dată opera în restaurantele tradiţionale din funcţional, proiectul a atras atenţia altor
începutul anului 2012 şi până la jumătatea comunele asociate proiectului. provincii ale Valoniei. Prin urmare, asociaţia
lui 2015 s-au amenajat şi pus în funcţiune a fost deja abordată pentru a oferi consultanţă
1.600 de kilometri de piste de biciclete. În Din punct de vedere financiar, proiectul în eventualitatea derulării, în alte părţi ale
paralel, proiectul a fost promovat cu ajutorul a fost susţinut în proporţie de 80% din regiunii, a unor proiecte similare. Miza este
unui site de internet (www.wapinature.be), fonduri europene (pe filiera Fondului evidentă: interesul pentru turism poate fi
al unui newsletter care în fiecare număr European Agricol pentru Dezvoltare încurajat dacă potenţialilor turişti li se pune
propune trasee posibile în interiorul regiunii Rurală) şi din fonduri locale, jumătate din la dispoziţie o infrastructură bine pusă la
şi în cadrul unor zile dedicate turismului finanţarea de 627.200 de euro provenind de punct şi informaţii relevante despre zona pe
în Valonia picardă. Nu în ultimul rând, pe la Comisariatul General pentru Turism din care urmează să o viziteze.
perioada proiectului au fost organizate Valonia.
acţiuni de promovare a gastronomiei locale;
intitulate „Arta în farfurii” („L’art dans Cu toate că aspectul legat de crearea Informaţii: thomas@Ideta.be
l’assiette”), evenimentele respective au infrastructurii s-a dovedit cel mai Site-ul proiectului: www.wapinature.be
asociat bucătăria regiunii cu gustul pentru problematic, Ideta semnalând întârzieri Site-ul Asociaţiei de Dezvoltare
artă – câte un artist şi-a expus astfel de fiecare în amenajarea pistelor de biciclete, odată Comunitară Ideta: www.ideta.be
23
 Proiecte de inserţie socială
derulate în colaborare cu
fermierii Belgieni
Aplicat deja în alte regiuni ale Europei și
în Flandra, proiectul „Fermele de inserție
socială” reprezintă încă o noutate în Valonia.
În fapt, de rezultatele acestui proiect
depinde în mare parte legislația menită să-i
furnizeze un cadru legal, legislaţie aflată
încă în discuție în regiunea valonă.
Inițiatoarea proiectului, Laetitia Stilmant,
de profesie asistent social, sugerează că un
24
astfel de demers e în măsură să influenţeze
favorabil relațiile dintre locuitorii unor
comune cum sunt cele care fac parte din
GAL Haute-Sûre Forêt d’Anlier, respectiv
Bastogne, Fauvillers, Habay, Léglise,
Martelange și Vaux-sur-Sûre.
Prin intermediul proiectului, persoane care
aparțin unor grupuri vulnerabile sau care se
află în situații de risc social (tineri șomeri,
persoane cu dizabilități, adulți incluși într- ale populației rurale care nu au decât de
un program de reabilitare și reinserție câștigat din potențiala lor colaborare.
socială) sunt primiți la o fermă locală și,
îndrumați de fermier, participă la muncile
agricole. Informaţii: laetitia@parcnaturel.be
Treptat, ei învață astfel să se descurce pe
Site-ul proiectului:
www.parcnaturel.be
cont propriu într-un mediu prietenos,
beneficiind și de asistența necesară din
partea GAL-ului.
În perioada 2011-2013, zece persoane din
comunele menționate au fost beneficiari
ai acestui proiect finanțat prin programul
LEADER, bugetul lui total fiind de 68.500
de euro.
Ca urmare a experienței acumulate în cei
trei ani, GAL-ul Haute-Sûre Forêt d’Anlier
a publicat și un material în limba franceză,
intitulat semnificativ „Agricultură și social,
o colaborare care are sens! Fermele de
inserție socială: Ghid pentru o acomodare
reușită”, care poate fi descărcat de pe site-ul
asociației.
Importanța unui astfel de demers, într-o
regiune în care numărul de persoane care
lucrează în agricultură e în scădere, iar piața
muncii e încă reticentă să accepte persoane
vulnerabile social, nu trebuie subestimată.
Ușor de pus în practică, un proiect de
acest tip face legătura între segmente
25
 Arhitectură:
conservarea patrimoniului
Bunele practici de construire și
renovare a clădirilor rurale din
Saint-Vith, concentrate într-un
ghid
Ideile bune și inovatoare apar de multe
ori în cursul uneia sau al mai multor
conversații pe o temă constantă. E și cazul
ghidului de bune practici propus și redactat
de GAL-ul „100 villages – 1 avenir” ( „O
sută de sate – un singur viitor”), care își
desfășoară activitatea în cantonul Saint-
Vith (în germană, Sankt Vith), într-o
zonă care aparține geografic de provincia
valonă Liège, dar care reunește populația
vorbitoare de limbă germană a regiunii.
În cadrul întrunirilor care tematizau
dezvoltarea arhitecturală a comunelor și
satelor din Saint-Vith, membrii GAL-ului
au fost martori ai unor intervenții din
public care deplângeau lipsa unui ghid
simplu de înțeles și ilustrat deopotrivă
cu exemple de urmat și de evitat pentru
construirea și renovarea clădirilor rurale.
Așa s-a ivit ideea proiectului; pentru a
putea fi pus în practică, GAL-ul a reunit
26
Fiind un proiect de interes general pentru
întreaga zonă, dar și unul care ridică
planul de acțiune al GAL-ului „100 villages
– 1 avenir” s-a dovedit inovator (ghidul
probleme abordate în momentul de față la redactat fiind primul de acest fel din regiune)
nivel european, ghidul a putut beneficia de și poate să constituie un model pentru
multiple finanțări; astfel, pe lângă cele locale, proiecte similare, derulate în alte părți ale
însumând în jur de 5.000 de euro, ghidul și Europei.
persoane deja interesate de transmiterea activitățile adiacente s-au bucurat în egală
unor idei coerente referitoare la modul în măsură de sprijinul financiar al regiunii
care se poate construi sau renova în acord valone și de cel al Comunității Europene Informaţii: Gilbert Kueper – Gilbert.
cu specificul local, persoane care aveau (aproximativ 24.000 de euro în fiecare caz). kueper@wfg.be
cunoștințele necesare în domeniu. Au fost Venind în întâmpinarea unor nevoi locale, Site-ul proiectului: www.wfg.be
sintetizate astfel, sub forma unui material
accesibil online, diverse recomandări
transmise într-un mod mai puțin organizat,
la întruniri publice, de către membrii GAL-
ului.
Activitățile proiectului nu s-au rezumat
însă la redactarea ghidului. Au fost puse
la punct mai multe întâlniri informative
în care conținutul ghidului a fost discutat
împreună cu locuitorii zonei, iar membrii
GAL-ului și-au propus, de asemenea, să
intervină pe lângă autoritățile comunale,
pentru a le sensibiliza în legătură cu
propunerile care apăreau în broșură. De
fapt, pe toată durata proiectului, a fost
necesară o strânsă colaborare cu diversele
autorități responsabile de amenajarea
zonală și conservarea patrimoniului,
pentru ca broşura să ilustreze cât mai
fidel prevederile legislative care ghidează
acțiunile lor în teritoriu.
27
 Soluţii locale pentru
renovarea patrimoniului
şi introducerea lui
în circuitul turistic
Acest ambiţios proiect a pornit de la
două constatări alarmante: pe de o parte,
obiectivele de patrimoniu din zona în care
îşi desfăşoară activitatea GAL-ul Burdinale-
Mehaigne (comunele Braives, Burdinne,
Héron şi Wanze din provincia Liège) se
aflau într-un continuu proces de degradare;
pe de altă parte, turismul în comunele din
vecinătate era slab dezvoltat. Convinşi că
simpla promovare nu putea rezolva aceste
două probleme, membrii GAL-ului au
conceput un plan în două etape, menit să
revitalizeze zona şi să-i pună în valoare
construcţiile istorice.
Pentru a pune capăt degradării
monumentelor, ar fi fost nevoie de specialişti
în restaurare. În loc să-i aducă din altă
parte, membrii GAL-ului au preferat însă o
soluţie pe termen mai lung. În colaborare
cu Institutul pentru Patrimoniu din Valonia
(IPW), au fost organizate trei module de
formare, în care s-a pus accentul atât pe
28
instruirea teoretică, cât şi pe cea practică.
Cursanţii, variind ca număr în funcţie de
modul, au fost aleşi dintre localnici, după
ce proiectul a fost prezentat în cele patru
comune. Pentru a învăţa practic cum se
restaurează o clădire de patrimoniu, stagiarii
au lucrat cot la cot cu instructorii lor pentru a
reface o capelă din localitatea Pitet-Braives.
De asemenea, ei au fost iniţiaţi în tehnica
zidăriei uscate, pentru a putea recondiţiona
construcţii de acest fel, prezente pretutindeni
în regiunea valonă.
Pe de altă parte, în colaborare cu un centru
de training pentru turism din Marche-en-
Famenne, Forem Tourisme, s-au organizat
în aceeaşi perioadă (2012-2013) cursuri de
pregătire pentru ghizi turistici. 11 persoane,
selecţionate tot din rândul populaţiei locale,
au învăţat cum să prezinte în faţa unor
potenţiali vizitatori zona în care au crescut.
În plus, ei au participat la numeroase
întâlniri la care au fost invitaţi membri
ai instituţiilor interesate de dezvoltarea
turistică a provinciei, dar şi, în unele cazuri,
poate impulsiona în mod decisiv activităţile
turistice din zonă.
firme private atrase de ideea proiectului. Ca
urmare a unei astfel de întâlniri, BioWanze, Informaţii: Philippe Laroche,
coordonatorul GAL-ului Burdinale-
un important producător de bioetanol din
regiune, a decis să intre în circuitul de turism Mehaigne – leaderphlaroche@yahoo.fr
industrial, deschizându-și porţile pentru Site-ul proiectului: http://www.wanze.
primele vizite la începutul anului 2013. De
asemenea, o microberărie din comuna Héron
be/loisirs-et-tourisme/tourisme/groupe-
daction-locale
s-a alăturat proiectului, oferindu-i un loc de
muncă unuia dintre cei 11 cursanţi.
Proiectul, aşa cum recunosc şi iniţiatorii
lui, nu a fost întotdeauna uşor de pus în
aplicare. Pentru a restaura construcţiile
din zonă, a fost nevoie de autorizaţii din
partea autorităţilor şi, în unele cazuri, de
consimţământul proprietarilor, trebuind
depuse uneori eforturi considerabile în
acest sens. Nici motivarea continuă, pe
parcursul unui an întreg, a viitorilor ghizi,
nu s-a dovedit uşoară. Dat fiind însă faptul
că cele patru comune sunt serios afectate
de şomaj (în medie, 10% dintre locuitori
îşi caută încă un loc de muncă), iniţiativa a
avut efecte benefice: de pildă, 9 persoane din
cele 11 care au participat la cursul de ghizi
turistici fie au fost angajate, fie participă
benevol la alte proiecte de promovare a
turismului în regiune. Mai important însă,
locuitorii din cele patru comune valone au
fost convinşi prin intermediul acestui proiect
inovator că o mobilizare a resurselor locale
29
 Puncte de vânzare a te abona la oferta fermierilor din Liège, iar
de curând reţeaua a putut să-şi diversifice
specializate, pentru a veni în întâmpinarea
cererii.

produselor locale în
provincia Liège
Lanţul scurt alimentar este un sistem
de distribuţie a produselor agricole care
presupune o absenţă a intermediarilor între
producător şi consumator. În mod ideal,
intermediarii ar trebui să lipsească complet
sau, aşa cum se întâmplă în cazul discutat
în aceste rânduri, să aibă un minim rol de
organizare. Practica lanţului scurt a început
să ia amploare mai ales în ultimii 10-15 ani
în Europa, în proporţii diferite. Astfel, cu
toate că există o tendinţă de creştere de la
an la an a numărului asociaţiilor cooperative
ale fermierilor în Belgia, înfiinţate în
scopul de a-şi vinde produsele în sistem
de lanţ scurt, doar aproximativ 7% dintre
fermele belgiene sunt asociate acestui tip
de iniţiativă; prin comparaţie, în Franţa, în
unele sectoare agricole cum ar fi apicultura
sau legumicultura, procentul poate să urce
până la aproximativ 50%. Era cumva evident
că lanţul scurt alimentar trebuie încurajat
în Belgia, iar proiectul propus şi susţinut
de GAL-ul Pays des Condruses, axat pe
înfiinţarea unor puncte de vânzare pentru
produsele locale, a încercat să facă tocmai
acest lucru.
oferta, odată ce i s-au alăturat patru
producători de alimente de origine animală.
În plus, reţeaua s-a dovedit neaşteptat de
profitabilă. La începutul anului 2015 (la doar
trei ani de la lansarea proiectului), aşa cum
menţionează un articol apărut pe l’avenir.
net, Point Ferme livra săptămânal 400 de
coşuri de legume şi 100 de coşuri de produse
de origine animală. Acest lucru le-a permis
administratorilor reţelei să-şi păstreze în
continuare locul de muncă, iar previziunile
lor sunt cât se poate de optimiste – pe viitor,
Point Ferme doreşte să se extindă, deja o
parte a fermierilor orientându-se spre culturi
După cum se observă, buna organizare
este un element esențial al iniţiativelor
inovatoare. În plus, e nevoie câteodată doar
de un impuls exterior, de genul celui la
care şi-a adus contribuţia GAL-ul Pays des
Condruses, pentru ca felul în care este văzut
consumul de produse agricole într-o anumită
zonă să se schimbe semnificativ.
Informaţii: Marjorie Corman –
marjorie@pointferme.be
Site-ul proiectului: www.pointferme.be

Aşa s-a născut reţeaua Point Ferme, care

funcţionează în partea de est a regiunii
istorice Condroz, în provincia Liège.
Prin Point Ferme îşi vând produsele 14
producători din zonă, iar reţeaua este
în prezent administrată de patru dintre
aceştia. Clienţii pot să-şi comande produsele
dorite prin intermediul platformei on-line
pointferme.be, iar acestea ajung în scurt
timp la punctul de desfacere cel mai apropiat
de adresa consumatorului. Există, ca în
orice sistem de lanţ scurt, posibilitatea de a

30 31
 Produsele locale, liant între
instituţii publice şi fermieri
Pentru a pune în aplicare idei noi, trebuie
de multe ori să identifici posibili aliaţi şi
grupuri care au experienţa necesară în
domeniu. În cazul GAL-ului Transvert,
care îşi desfăşoară activitatea în provincia
valonă Hainaut, acest lucru a presupus
colaborarea cu un centru local de formare
profesională (Cellule Solidarité Emploi) şi
cu alt GAL din regiunea franceză Auvergne,
GAL Lafayette. Problema pentru care au
încercat să găsească o rezolvare cele două
asociaţii şi instituţia valonă a fost cea a
valorificării produselor agricole locale.
Proiectul, intitulat interogativ „Produse
32
indirecte ale consumului de produse locale
sau oferirea unor modele de alimentaţie
care deservesc instituţii publice, precum
şcolile, pare să fi sensibilizat suficient
sănătoasă (mai ales sub forma unor reţete, opinia publică din Hainaut. Aşa cum
concepute pentru toate vârstele, în ideea declară însă şi membrii GAL-ului Transvert,
de a face din hrana sănătoasă un subiect al esenţială rămâne până la urmă crearea
educaţiei în şcoli). Cu această ocazie, s-au unor deprinderi constante de a cere şi de a
pus în discuţie teme cum ar fi lanţul scurt folosi pentru meniurile din cantine produse
alimentar sau agricultura de proximitate. de calitate, cultivate local şi cu mijloace
care iau în calcul impactul ecologic al
Desigur, ideea unui circuit care să integreze agriculturii.
producătorii şi consumatorii locali nu
este nouă. Inovatoare e încercarea de a
găsi soluţii viabile pentru o colaborare de Informaţii: Caroline Decoster –
acest gen, iar evidenţierea importanţei galtransvert@gmail.com
unei alimentaţii de calitate în cantinele Site-ul proiectului: www.transvert.be
locale în bucătăria noastră comună: iluzie
sau realitate?”, dorea totuşi să ofere o
soluţie, deja testată de GAL-ul francez –
cantinele din zonă ar putea fi încurajate
să se orienteze spre producţia locală,
stabilindu-se astfel o legătură pe termen
lung între acestea şi fermierii din comunele
provinciei.
Iniţiativa a pus astfel accentul pe mai
multe componente ale alimentaţiei
publice: formarea profesională în domeniul
gastronomiei, informarea locuitorilor din
zonă în legătură cu beneficiile directe şi
33
 Măsuri inovatoare în România
Proiectele inovatoare implementate în
spațiul european pot și trebuie să fie exemple
de urmat. Cele câteva cazuri selecționate
pentru acest număr sunt doar o parte din
numeroasele inițiative care duc, în timp,
la renașterea unei regiuni, al cărei mediu
rural trebuia să se reinventeze. Este și cazul
României, unde tranziția de la o agricultură
intensivă, în timpul perioadei comuniste, la
perpetua căutare ce caracterizează ultimii
25 de ani a pus satul românesc în postura
de a recupera întârzieri considerabile.
Programele Ministerului Agriculturii şi
Dezvoltării Rurale din ultimii ani, finanțările
intensive şi proiectele implementate cu
34
succes au schimbat, în parte, această stare de
fapt. Revitalizarea și repopularea satelor are
însă nevoie și de elementul inovator cerut de
LEADER.
Numărul 29 al publicației tematice, Lanţul
scurt alimentar, analizează pe larg acest
subiect. Revista a prezentat o schiţă a unei
măsuri inovatoare care promite să creeze
replici de succes ale unor inițiative din
spațiul european ce au schimbat obiceiurile
alimentare comunitare. Reorientarea spre un
mod natural de a ne hrăni, contactul direct
cu producătorii și evitarea intermediarilor au
creat un sistem care crește și devine tot mai anterioare ale Publicației Tematice. beneficia de pe urma colaborării sub forma
popular. Au apărut deja primele semne că unei cooperative sau a unei asociații.
acest mod inovator de a stabili o relație între Prețurile mult mai mici de achiziție a
micii producători și clienți a prins rădăcini materiei prime și, în același timp, un preț Nu în ultimul rând, își face tot mai mult
în România și, prin implementarea acestei mai bun pentru bunurile comercializate simțită prezența nevoia de a implementa un
măsuri la nivelul GAL-urilor, e posibil să se de membrii cooperativei, posibilitatea concept cu adevărat inovator pentru mediul
creeze lanțuri scurte care să asigure produse de a vinde produsele în marile lanțuri de rural din ţara noastră. Dacă în marile orașe
agricole de calitate pentru un număr tot mai supermarketuri sunt doar câteva dintre conceptul de brand, de imagine a produsului
mare de consumatori de la oraș. avantajele recunoscute ale asocierii între sau promovarea unei afaceri sunt deja
agricultori. Chiar dacă nu e nimic nou realități fără de care economia nu poate
Asocierea producătorilor agricoli reprezintă în ideea de asociere, modul în care acest funcționa, în sate nu s-a pus încă suficient
o altă măsură inovatoare intens promovată concept este implementat într-un sistem accentul pe rolul pe care realizarea unui
în rândul membrilor GAL-urilor. Puterea agricol dominat de marii producători brand și promovarea acestuia pe piață îl are
muncii în comun și-a dovedit deja eficiența în oferă o perspectivă inedită și inovatoare în dezvoltarea economică a unei zone.
cooperative agricole, prezentate în numerele asupra modului în care micii agricultori pot
35
 Părerea specialistului: crearea
și promovarea brandului de
GAL
Dinu Criste este specialist în comunicare
și imagine, producător TV și prezentatorul
mai multor emisiuni cu teme legate de
dezvoltarea rurală și agricultură. El este,
de asemenea, inițiatorul fișei „Crearea și
promovarea brandului de GAL”, propusă
spre implementare Grupurilor de Acțiune
Locală.
produse care au o legătură reală, cum ar
fi apartenența la o regiune. Nici brandul
regional nu este ceva nou. În Vest este deja
o rețetă de succes crearea unui brand local
puternic, sub umbrela căruia să își găsească
drumul spre succes mai multe afaceri. Vinuri
cunoscute, produse lactate, rețele turistice,

Brandul regional, dar și cel de produs, sunt

concepte tot mai populare în rândul GAL-
urilor din țara noastră, se vorbește tot
mai mult despre importanța mărcii locale,
a imaginii și a promovării unei regiuni,
împreună cu tot ceea ce reprezintă acea
regiune. Cum s-a născut ideea brandului de
GAL?

Dinu Criste: Cu siguranță nu s-a născut

acum și nici nu suntem noi primii care
propunem acest concept. Brandul sau marca
sunt deja concepte bine cunoscute, nu e cazul
să intrăm în detalii, dar nu cred că se mai
îndoiește cineva despre cât de importantă
este, pentru poziționarea pe piață, imaginea
Dinu Criste
și promovarea unui produs sau a mai multor

36 37
 produse bio – sunt nenumărate exemplele
care beneficiază de apartenența la un brand
puternic care le recomandă și le garantează
calitatea. Cel mai cunoscut exemplu este
poate vinul de Bordeaux. Acolo nu este
o afacere unitară, ci sunt peste 8.500 de
producători mai mici sau mai mari. Ei au
în comun faptul că produc vin în aceeași
regiune, că oferă un produs de calitate
și că brandul le promovează produsul și
certifică o calitate recunoscută. Odată cu
implementarea LEADER, apartenența la o
regiune și cointeresarea celor ce fac parte din
acea regiune a făcut și mai ușoară apariția și
creșterea brandurilor regionale. E un model
38
pe care îl putem replica și la noi în ţară. Este
evident că e un succes în afară, GAL-urile de
la noi au deja acces la rețete de bună practică,
e un concept inovator, deci sunt îndeplinite
toate condițiile pentru a deveni o practică de
succes în anii care urmează.
Ați menționat că brandul este un concept
inovator, totuși crearea și promovarea
brandului nu este un lucru deloc nou. De
unde vine, atunci, elementul inovator?
Dinu Criste: Crearea și promovarea
brandului sunt inițiative inovatoare în
contextul în care funcționează în acest
moment grupurile de acțiune locală. Spațiul
rural din România este caracterizat, la nivel
economic, de afaceri mai mari sau mai mici,
cu mai mult sau mai puțin succes, care oferă
produse de calitate, dar care au în comun,
de cele mai multe ori, un element negativ:
nu sunt promovate corespunzător. Se crede,
de regulă, că un produs se vinde singur dacă
este de calitate. Nu este întotdeauna așa, și în
mod cert transformarea unui produs într-un
brand e calea cea mai sigură spre un succes
de durată. Uneori, calitatea produsului
duce de la sine la crearea unui brand, e un
proces firesc, dar durează zeci de ani ca
publicul să audă de un produs, să îl testeze
și să îl recomande în așa fel încât numele
produsului să devină renume. Ei bine, există
un drum mai scurt, și aici intervine un alt
element inovator. Există specialiști care
cu asta se ocupă: ai un produs de calitate,
acești profesioniști vin, cercetează piața,
înțeleg nevoile consumatorilor și creează o
imagine bazată pe aceste nevoi, poziționează
afacerea ta în așa fel încât să răspundă unei
cereri reale și promovează afacerea prin
campanii inteligente. În momentul în care
vorbim de brand de GAL, lucrurile devin și
mai interesante. La fel ca în exemplul de mai
devreme cu vinul Bordeaux, apartenența
la o regiune devine o carte de vizită care
recomandă fiecare afacere, mai mică sau
mai mare, din acea regiune. Există branduri
generale și branduri de produs care, create
și promovate unitar, duc la o dezvoltare fără
precedent a unei zone. Aici apare inovația,
pentru că în acest moment în spațiul rural
de la noi nu se întâmplă așa ceva, foarte rar
un om de afaceri înțelege pe deplin valoarea
unui brand.
Care ar fi primii pași? Ce trebuie făcut?
Dinu Criste: Primii pași au fost deja făcuți.
RNDR a promovat în rândul GAL-urilor
aceste idei, primarii, oamenii de afaceri și
toți ceilalți membri ai GAL-urilor au înţeles,
credem noi, cât de important este să ne
preocupe aceste aspecte. Piața de astăzi nu
mai este cea de acum o sută de ani, când
lactatele sau cărnurile se vindeau la colțul
străzii sau la cel mai apropiat târg. Acum,
piața și mișcările pieței sunt dictate de
imagine și de publicitate. S-a înțeles asta,
acum trebuie să și implementăm conceptul.
Trebuie să o transforme într-o măsură
reală, să se identifice profesioniști care
să cerceteze zona, să înțeleagă ce pot oferi
potențialilor clienți și în funcție de asta să
creeze, împreună cu localnicii, branduri
puternice care să schimbe relaționarea
cu clienții. Trebuie finanțate și sprijinite
proiecte din care au de câștigat toți membrii
GAL-urilor, nu doar un fermier care își
cumpără un tractor sau un alt utilaj. Din acel
utilaj câștigă el și familia lui. Dintr-un brand
puternic câștigă toată comunitatea.
39
 Bibliografie
Programme Wallon de Développement Rural 2014-2020

http://www.reseau-pwdr.be

Philippe Destatte, „L’économie wallonne dans une perspective historique (1886-2006)”, intervenţie

la conferinţa „Développement économique, justice sociale et solidarité”, Universitatea din Mons, 2

decembrie 2010

Contact:

Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Philippe Burny, Frédéric Debode, „Is Organic Farming the Solution for the Future of Walloon Agriculture?”, Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961

Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

Proceedings of the 6th International Scientific Conference „Rural Development 2013”, Akademija, 2013,
E-mail: info@rndr.ro
vol. 6.1, pp. 514-517
Internet: www.rndr.ro

Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea

Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.

Philippe Boikete, État de la question: L’agriculture belge, bilan et perspective, Institut E. Vandervelde, 2015

Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
decembrie 2012
Se distribuie gratuit.

Céline Decamp, Les circuits courts solidaires et durables en Wallonie, Credal, 2013.
Departamentul Publicaţii USR

40


Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale