Proiect realizat de:

-Bucatariu Adina
-Cioaca Andre
-Curduman Bianca
-Prisacariu Diana

Distributia faunei si florei din zona Marii

Negre
 Cuprins
1. Introducere
2. Flora din zona Marii Negre (plante colectate din Rezervatia ,,dunele
marine de la Agigea'', Delta Dunarii, Capul Dolosman, Padurea
Babadag)
3. Fauna din zona Marii Negre:
• Adaptata la mediul terestru
• Adaptata la mediul acvatic (apa salmastra, dulce, respectiv hiperhalina).
 1.Introducere
•Clima Mării Negre prezintă, pe cea mai mare parte a
suprafeţei, un caracter semiarid, evaporaţia fiind mai mare
decât cantitatea de precipitaţii.Vara, temperatura aerului este
relativ uniformă. Precipitaţiile sunt mai evident diferenţiate.
•Totodata, in aceasta regiune a Romaniei se resimt influentele
pontice ce prezinta amplitudini termici mai mici.l
 Factori climatici ce influenteaza distributia
plantelor si vietuitoarelor
• Temperatura – procesele vitale ale plantelor si animalelor se desfasoara intre limitele unor temperaturi;
astfel, se deosebesc: plante: megaterme (>20°C); mezoterme (15-20°C); microterme ( fluctuatii
mari de temp.); hechistoterme (<0°C); animale: stenoterme – nu suporta variatii de temperatura;
euriterme – suporta variatii mari de temp.: ursul, caprioara, vulpea.
• Precipitatiile – asigura rezervele de apa din hidrosfera, biosfera, sol. Organismele sufera adaptari in
functie de cantitatea de vapori de apa:
• organisme hidrofile – traiesc in mediul acvatic ex. alge, spongieri, protozoare, celenterate, moluste,
crustacee;
• organisme higrofile – conditii de umezeala excesiva ex. pipirig, rogoz,
• organisme mezofile – umiditate mare (zona temperata) ex. graminee, salamandra, triton;
• org. xerofile – deficit de umiditate
• Vanturile – au rol mecanic (modeleaza scoarta); ajuta la reglarea transpiratiei, polenizare
• In aceasta regiune se afla cateva sute de mii de hectare de nisipuri mai mult
sau mai putin zburatoare sau solificate. Aceste nisipuri se impart in: maritime
si continentale.

maritime continentale Se formeaza in lungul

Se afla in lungul
Dunarii, pe acestea
litoralului Marii Negre, crescand foarte multe
in Delta Dunarii,
plante perene care
Agigea, formand
contribuie la fixare,
grinduri maritime. dar si anuale

Provin din materialul

adus de valurile marii
si depus pe tarm
 1.Flora din Rezervatia ,,Dunele marine'' de la
Agigea
• Aria naturală se află în Dobrogea, în Podișul Medgidiei, în extremitatea
central-estică a județului Constanța (pe litoralul românesc), pe teritoriul estic
al satului Agigea.
• În arealul rezervației naturale au fost semnalate mai multe plante rare cu
specii de: ciucușoară de nisip (Alyssum borzaeanum, specie aflată pe Lista roșie
a IUCN), cârcel (Ephedra distachya), volbură (din specia Convolvulus persicus),
Silene thymifolia sau varză de mare (Crambe maritima)[
Convolvulus persicus Silene pontica Alyssum
borzaeanum

• Planta suriu • Planta scurt • Tulpina erecta,

catifelat paroasa, mai mult sau
paroasa, frunze tulpina culcata, mai putin
groase, ovate frunze mici, rigida, silicula
sau aproape ovate rar de 3-3,5 mm
rotunjite. eliptice, flori lungime si 2-
grupate 2,3 mm latime.
dicazial.
Alyssum borzaeanum Silene pontica

Click to add text

Ephedra distachia Agropyron cristatum
• Tulpini lemnoase,
subtiri si articulate
cu frunze mici,
opuse. In jurul
semintei se dezvolta
bracteele care la
maturitate devin
carnoase constituind
un fruct cu aspectul
unei drupe.
Thalictrum minus
• Tulpini • Specie polimorfa, cu
numeroase alcatuind tulpina indoita in
o tufa. Spiculete zig-zag, frunze
foarte apropiate pieloase, nestipelate.
unele de altele,
dispuse cu latul
alcatuind un spic de
forma unui
pieptene.
 Click to add text

Thalictrum Ephedra distachia Agropyron cristatum

minus
Salvia aethiopis Echinops ruthenicus Alyssum hirsutum

• Planta erecta, • Tulpina si • Planta scunda,

alb lanos frunzele pe paroasa, tufos
paroasa, cu dos alburiu ramificata,
inflorescenta tomentoase, fruct silicula
foarte frunze cu rotunda.
ramificata. margini
spinoase,
inflorescenta
albastruie
(calatidiu
sferic).
Salvia aethiopis Echinops ruthenicus Salvia aethiopis
 2.Flora din Delta Dunarii (Sf.Gheorghe)
• Delta Dunarii este o formatiune tanara
rezultata din raportul dintre principalii
factori care guverneaza zonele de coasta
(variatia nivelului marii, curentii, mareele
si aluviunile transportate de rau in zona de
varsare).
• Formarea Deltei Dunarii s-a
realizat succesiv in faze distincte si anume:
faza de golf, faza lagunara sau fluvio-
lacustra, faza Sfantu Gheorghe,
faza Sulina.
Nymphoides Nuphar luteum Nymphaea alba
peltata

• Planta natanta • Natant cu • Rizom gros,

cu rizom, rizom gros, frunze lung
frunze rotund petiol si pedicel petiolate cu
cordate, flori floral lungi, limb ovat adanc
actinomorfe limbul frunzei cordat. Flori
galbene cu mari adanc mari, albe,
margini ciliate cordat. Petale seminte
numeroase (10- numeroase ce
20) mici contin o
galbene, mai substanta
scurte decat cleioasa cu rol
sepalele. in diseminare.
Nymphoides peltata Nuphar luteum Nymphaea alba
Trapa natans Iris pseudacorus Butomus umbellatus

• Tulpina • Planta cu • Planta de

submersa, rizom puternic forma unei
frunze asezate ramificat, tufe cu frunze
fata in fata, tulpina inalta liniare dispuse
pectinat (1-1,5m), bazal. Tulpina
sectate. frunze de inalta, cu flori
forma unor roz grupate
sabii.Fructul intr-o
este o capsula inflorescenta
cilindrica de 4- umbeliforma.
8 cm.
Butomus umbellatus Trapa natans Iris pseudacorus
Scolymus Eryngium Potentilla reptans
hispanicus maritimum

• Planta • Alcatuieste o • Tulpini lungi,

ramificata cu tufa culcate, sunt
frunze globuloasa, inradacinate
spinoase, frunze sectate la noduri,
calatidii cu margini flori mari,
dispuse la tepoase. galbene.
baza
frunzelor si
inconjurate
de 3-4
bractee
tepoase.
 Erygium maritimum
Potentilla reptans
Scolymus hispanicus
 3.Flora din Padurea Babadag
• Aceasta este situata pe
un teren colinar, cu
denivelari intre 70-220
m, cu climat arid. Solul
este cenusiu de padure
cu substrat loessoid, fiin
inclusa un Reteaua
Ecologica Europeana
Natura 2000.
Centaurea Anthemis Convulvulus
orientalis tinctoria lineatus

• Tulpina aspru • Tulpina • Planta scunda

paroasa, ramificata, (5-25 cm),
frunze penat frunze penat frunze
sectate, sectate, pe lanceolate
calatidii mari dos matasos atenuate in
(cca 20 mm). paroase, petioli
calatidii mari evidenti,
(cca 3 cm), cu corola alba,
flori glabra cu
marginale dungi
galbene. longitudinale
roze, paroase.
 Centaurea orientalis
Convulvulus lineatus Anthemis tinctoria
Carpinus orientalis Quercus pubescens Quercus
pedunculiflora

• Adesea sub • Arbore de talie • Frunze scurt

forma de tufe, mica sasu petiolate cu
frunze mai arbust, frunze fata inferioara
mici decat mai mult sau acoperita cu
carpenul,serate, mai putin peri fasciculati,
formand tomentoase ghinde lung
tufarisuri in pubescente, pedunculate.
amestec cu cupe si ghinde
specii de stejar. mici.
 Carpinus orientalis
Quercus pubescens Quercus pedunculiflora
 1.Fauna specifica mediului terestru
A. Rezervatia ,,Dunele marine'' de la Agigea
Vulpea (pe
Vrabie de casa camera cu
(prinsa in plasa) senzor)

Testoasa
Sarpe rau
dobrogeana
Ciuf de padure
(observat pe Fazan (in zbor)
camera cu senzor)

Cotofana Orbete Sobolan de

(observat pe (filmat) camp
camera cu senzor)
 Click to add text

Passer domesticus este o Phasianus colchicus sau „Fazanul de Coțofana (Pica pica) este o Ciuful de padure (Asio
pasăre mică (14–16 cm) vânătoare” este o pasăre care a fost specie de păsări din otus) este o pasăre răpitoare
sedentară sinantropă din adusă în România de om deja din timpul familia Corvidae. de noapte din familia
familia Passeridae. romanilor. bufnițelor (Strigidae),
sedentara.
Vulpes vulpes este
un mamifer omnivor, de
dimensiune mică spre medie,
încadrat sistematic în
familia Canidae.
Testudo graeca este o testoasa de uscat de marime
mica. Marginile carapacei la exemplarele adulte
adesea sunt incovoiate in sus. Plastronul este plat
cu o pata neagra centrala. La memebrele posterioare
pe coapse prezinta pinteni.
B.) Delta Dunarii

❖ Pasari observate:
pescarusi (Larus
cachinnans), cioara griva
(Corvus cornix), pelican
(Pelecanus onocrotalus),
starci: rosu si cenusiu
(Ardea purpurea; Ardea
cinerea) si amfibieni
: broasca mare de lac
(Pelophylax ridibundus).
 2.Fauna specifica mediului acvatic
• a.) Delta Dunarii
❖ Specii pescuite in
resort-ul in care am
fost cazati: Carassius
gibelio; Scardinius
erythrophthalmus
• b.)zona Golful Pescarilor, Lacul Belona, Lacul Techirghiol.
❖ Astfel, speciile prezentate au
Zona Golful Pescarilor Lacul Belona Lacul Techirghiol
fost colectate din ape cu
salinitate diferita si anume : • pH=7,94 • pH=9,20 • pH=8,19
salmastra (zona Golful • Temperatura:26,1 °C • Temperatura:23,2 °C • Temperatura: 26,3°C
Pescarilor), dulce (L.Belona) • mV=0,79 • mV= -0,83 • mV= -0,58
si hiperhalina
(L.Techirghiol).
 ❖ ALGE

Cladophora glomerata - alge filamentoase Enteromorpha intestinalis-alga verde

verzi avand celule cu mai multi nuclei, tal cunoscuta sub numele de ,,salata verde marina'',
ramificat filamentos, fixat pe pietre sau sub frunze tubulare, lungi pana la jumatatea talului
apa cu ajutorul rizoizilor.

Celastoderma glaucum-se
gaseste in apa sarata, specie
eurihalina, nu tolereaza
expunerea semnificativa la
aer. Durata de viata:2-5 ani.
❖ Scoici
Tritia reticulata -aspectul
cochiliei alungit, rotunjit sau
obtuz, culoare galbuie
rosiatica sau castanica cu o
banda alba-neagra.
Donax trunculus- specie
bivalva, se gaseste pe
coastele
Mediteraneene, Atlantice si
ale Marii Negre.
Ostrea edulius-cochilia are
valve neregulate, cea stanga este
mai mare, groasa, rotunjita cu
contur neregulat, stridia se
fixeaza cu aceasta valva de
suporturi pietroase, cea dreapta
mai mica si subtire, avnd rol de
capac.

Balanus sp.-crustaceu cu
cochilia alcatuita din 6 placi
si creste pana la 25 mm.
Venus gallina-specie
bivalva de apa sarata,culoare
albicioasa, galben pal, uneori
stralucitoare, de obicei cu 3
raze rosii/maro. Traieste sub
suprafata nisipului curat
sau noroios, alimentator de
filtru care colecteaza o
varietate de alge si bacterii.

Mytilus galloprovincialis-raspandita in Marea
Neagra unde traieste in bancuri, cochilia putand fi
intalnita si pe plaja fiind aruncata de valuri. Valvele
sunt aprox. Triunghiulare, ascutite la capatul
anterior cu marginea dorsala usor bombata, iar cea
centrala dreapta.
Rapana se inmulteste prin
oua, durata incubarii este de
aprox. 17 zile, in conditiile
unei temperaturi a mediului
de 18-20 ° C. Durata de
viata aprox 10 ani (in 2 ani
un exemplar tanar ajunge la
dimenziunile unui adult).
Rapana venosa-isi are originea in Marea Japoniei,
Chinei si Marea Galbena, de unde a fost adusa
accidental pe carena navelor. Este un gastropod de talie
mare, cu cochilie globuloasa si groasa, spiralata,
compusa de 7-8 spire separate de suturi adanci. Culoarea
cochiliei de la galben pana la rosiatic-maroniu, adesea cu
benzi brune.
 Bibliografie
1. I.Morariu, I.Todor, Botanica sistematica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1966.
2. I.Todor, Mic Atlas de plante din flora Republicii Socialiste Romania, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1968.
3. Al.Buia, M.Ravarut, Gh. Anghel, A.Nyarady, Irina Morlova, Botanica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1967.
4. Al.Buia, A.Nyarady, M.Ravarut, Botanica agricola-volumul II, Editura Agro-Silvica,Bucuresti, 1965.
5. I.Morariu, Botanica generala si sistematica, Editura Agro-Silvica, Bucuresti, 1960.
6. I.Morariu, I.Todor, Botanica sistematica-editia II revizuita, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti.
7. Vasile Gh. Radu, Varvara V. Radu, Zoologia nevertebratelor-volumul II, Editura Didactica si Pedagogica,Bucuresti,
1967.
8. Z.Matic, C.Darabantu, Lucrari practice de zoologia nevertebratelor, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,
1965.
9. www.wikipedia.com
10. www.sor.ro