Regn

ul Plante
mușchi, ferigi, gimnosperme
 Regnul Plante cuprinde:
I. Plante inferioare: mușchi

II. Plante superioare

1. fără flori: ferigi (Pteridofite)
2. cu semințe:Gimnosperme
Angiosperme
 Mușchii
Îi întâlnim în locurile umede (pietre, ziduri,
peşteri, grote), chiar şi în apele dulci. Cresc în
locurile luminoase din păduri (luminişuri), dar şi
în cele umbroase cu condiţia să fie cât mai multă
umezeală. Deoarece trăiesc mai mulţi la un loc,
formează împreună covoraşe moi şi verzi.
Unii au aspectul unor lame verzi ramificate,
numiți muşchi inferiori- talofite (Fierea
pământului), alții sunt frunzoși, muşchii
superiori Mușchiul de pământ (Politrichum commune).

Corpul lor este format din: rizoizii

(fire subţiri maronii, care se află în sol și au rolul
de a fixa planta), tulpiniță (dreaptă, verde,
neramificată), frunzișoare (pe tulpiniţă, au formă
triunghiulară şi au multă clorofilă).
 Hrănirea
Având clorofilă, muşchii se hrănesc autotrof.
Nu conțin structuri speciale pentru transportul
substanțelor (sevelor) prin corpul lor.
 Ei pot să ia apa din mediu ( din ploaie, rouă,
ceaţă, vapori de apă) pe toată suprafaţa
corpului lor. În lipsa apei, muşchii se usucă
foarte repede, dar nu mor. Frunzele lor se
răsucesc în cornet, micşorând şi împiedicând
transpiraţia, putând să rămână sub această
formă foarte mulţi ani. În prezenţa celei mai
mici cantităţi de apă (chiar şi numai sub formă
de vapori), ei îşi revin şi înverzesc.

Înmulțirea
Au în vârful tulpiniței capsula protejată de
scufie, în interiorul căreia se formează sporii.
Acesta este sporogonul. La maturitate, capsula
se deschide şi sporii sunt puşi în libertate fiind
purtaţi de vânt. Când găsesc condiţii favorabile,
încolţesc şi formează pe sol un tal filamentos
numit protonema. Pe protonemă apar muguri ce
vor forma fiecare un nou fir de muşchi.
 Importanța
- participă la formarea solului,
mărindu-i grosimea.
- formează covoraşe dese, reţin
bine apa care poate pătrunde în sol,
ajutând la evitarea eroziunii.
- apară de frig bulbii şi rizomii
plantelor din pădure.
- păsările îşi căptuşesc cuiburile cu
muşchi, iar omul îi foloseşte la
împachetarea vaselor casabile sau la
realizarea aranjamentelor florale.
- muşchiul de turbă creşte în
regiuni mlăştinoase şi din el se
formează cărbunele de turbă
(cărbune inferior), folosit drept
combustibil.
 Ferigile
Sunt plante iubitoare de lumină
și umezeală; de aceea le întâlnim
în pădurile de câmpie, dar în
special în cele de la munte, pe
valea râurilor.
Feriga prezintă organe
vegetative, adică rădăcină,
tulpina şi frunze, dar nu face
niciodată flori.
Plantele care au corpul format
din organe adevărate sunt
cormofite. Au structuri prin care
circulă substanțele (sevele) în
corpul lor, numite traheide.
 Alcătuire

 Rădăcin
a- formată din fire subţiri, maronii care
fixează planta şi absorb apa cu
sărurile minerale din sol.
 Tulpina-subpământeană, are forma
unui cordon maro, orizontal, numită
rizom în vârful căruia se află un mugur
prin care se face creşterea rizomului în
fiecare an.
 Frunzele dau în fiecare primăvara,
din mugurele rizomului. Când sunt
tinere, ele sunt răsucite la vârf ca un
şarpe, pentru a putea străbate prin sol
şi frunziş. Datorită formei lor feriga
este cunoscută şi sub numele de
”iarbă şarpelui”.
Cu timpul, frunzele se derulează şi
cresc devenind frunze dublu penat-
compuse.
 Hrănirea
Prezentând clorofila, ferigile au
hrănire autotrofă.
Înmulţirea ferigilor
Ferigile se înmulţesc prin spori. Pe
fata inferioară a frunzelor se
formează mici umflături, la început
verzi, apoi galbene şi la maturitate
maronii, care sunt sporangii,plini de
spori. Pe vreme uscată, peretele
sporangelui crapă şi pune în libertate
sporii. Pentru că sunt uşori, ei sunt
purtaţi de vânt și când ajung pe teren
umed încolţesc şi dau naştere la o
nouă
plantă.
Tipuri de ferigi
 Importanța
• Ferigile fosile (străvechi) au format cărbunii
de pământ.
• Plante ornamentale.
• Din rizom – sirop viermifug.
• Din rizom se obţine cleiul.
• Cenușa de coada calului – conține siliciu și este folosită
la lustruirea metalelor.
Caractere generale ferigi
Plante tereste, ierboase sau lemnoase.
Răspândite în locuri umede și umbroase.
Sunt cormofite( au organe adevarate).
Au vase conducătoare lemnoase imperfecte numite traheide.
Au tulpini subpământene numite rizomi.
Se înmulțesc sexuat prin spori.
 Gimnosperme
- plante superioare cu conuri și semințe, fără fructe
Se numesc gimnosperme pentru ca semințele nu sunt închise
în fructe. Sunt primele plante cu flori.
Florile lor sunt grupate în conuri, de unde şi denumirea de conifere. Coniferele
se mai numesc şi răşinoase deoarece toate organele conţin răşină – o substanţă
cleioasă care face lemnul să putrezeasca mai greu.
Sunt plante lemnoase: arbori şi arbuşti. Mediul de viaţă este în zona de munte,
unde formează păduri de conifere.
Reprezentanți
 Molid (Picea abies)
Brad (Abies alba)
Pin (Pinus sylvestris)
Tisa(Taxus baccata) Zada(Larix decidua)
 Tuia(Thuj
a orientalis) Ienupar(Juniperus communis)
 Jneapan(Pinus montana)
Arborele mamut(Sequoia gigantea)
 Alcătuire
RĂDĂCINA – rămuroasă
TULPINA – dreaptă, formată din - trunchi
- coroană
FRUNZELE – aciculare(formă de ac) protejate
de o cuticulă cerată pentru a împiedica transpirația
FLORILE se numesc CONURI - BĂRBĂTEŞTI
- FEMEIEŞTI
Coniferele au conuri bărbăteşti şi femeieşti aşezate
pe acelaşi individ, dar pe ramuri diferite.
CONURILE BĂRBĂTEŞTI - sunt mai mici decât cele
femeiești.
NU AU FRUCTE
 Hrănire: autotrofă
Înmulțire – prin semințe
Importanța
• Pădurile de gimnosperme influențează
clima și umiditatea.
• Lemnul are importanță industrială , fiind
folosit în construcții, fabricarea mobilei,
materie primă pentru fabricarea
celulozei.
• Din rășină se obține: tușul, negrul de fum.
• Unele sunt plante decorative
și medicinale(ienupăr).
• Gimnospermele fosile au stat la
baza formării cărbunilor superiori.
• Coniferele împiedică alunecările de
teren şi sunt “producătoare de aer
curat”.
 Caractere generale
• Gimnospermele sunt :
- plante adaptate la viața terestră;
- spermatofite (plante cu sămânță);
- lemnoase( arbori si arbuști);
- primele plante cu flori;
- plante cu semințe neînchise în fruct;
• Vasele lemnoase sunt reprezente de traheide
• Au frunze aciculare sau solzoase.
• Reproducere este numai sexuată.
•• https://www.gardenexpert.ro/plante-ornamentale/ferigi/feriga-de-camp.html

•
http://www.planteperene.ro/plant_detail.php?type=flori&id=sagina_subulata_aurea
https://www.thejoyofplants.co.uk/cooking-fiddlehead-ferns
• https://www.gimnaziu.info/muschii-mediul-de-viata-alcatuirea-hranirea-inmultirea-si-importanta-muschilor
• https://sites.google.com/a/wornickjds.org/trees/home/fir
• https://www.citygarden.ro/coniferele-de-mici-dimensiuni-alegerea-perfecta-pentru-gradini-cu-stil/
• http://www.dreamgardens.ro/magazin/pinus-sylvestris/
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Feriga_comun%C4%83
• http://ro.gde-fon.com/download/anglia_cascad_pdure_ferig/568324/2048x1356
• http://www.biaplant.ro/articole/feriga-planta-medicinala--si-planta-ornamentala.html
• https://club.doctissimo.fr/jeweid/mai-838557/photo/brin-muguet-27595866.html
• https://www.publicdomainpictures.net/pl/view-image.php?image=24019&picture=mak-czerwony
• https://www.gardenexpert.ro/arbori/arbori-ornamentali/cires-japonez.html
• https://pixels.com/featured/moss-macro-keith-hawley.html
• https://magazinuldebrazi.ro/magazin/brazi-taiati/brad-normandian-taiat-3-50m-4-00m/
• http://www.gradinamea.ro/P-crini_albi Cris-1008-10306.html
• https://www.spatiulconstruit.ro/biblioteca-media-gama/flori-si-plante-la-ghiveci-object_id=7390?currentObjectType=foto_gama&f_dc_foto=134000
• https://www.cartiagricole.ro/ingrijire-taiere-vita-de-vie/?v=f5b15f58caba
• https://science.hotnews.ro/stiri-stiintele_vietii-22417896-muschiul-pamntsa-stimuleze-sanatatea-microbiomului-uman.htm
• https://www.miljolare.no/data/ut/album/?al_id=32216
• https://ro.wikipedia.org/wiki/Fierea_p%C4%83m%C3%A2ntului
• http://www.planteperene.ro/plant_detail.php?type=flori&id=sagina_subulata
• https://pixabay.com/ro/photos/muschi-natura-padure-castane-2791283/
• http://www.diaconescuradu.com/category/bucegi/page/7
• https://www.casa-gradina.ro/muschii-vegetali/
• https://www.renovat.ro/muschi-de-piatra-planta-decorativa-de-umbra-pentru-gradina-p-1073/Gradina-cu-dale-si-licheni-de-piatra-pp-12058/
• https://www.alamy.com/stock-image-gewhnlicher-tpfelfarn-engels-engelsss-sori-sorus-auf-der-blattunterseite-167413331.html
• https://en.wikipedia.org/wiki/Sorus
• http://www.biaplant.ro/articole/feriga-planta-medicinala--si-planta-ornamentala.html
• https://slideplayer.ro/slide/17155071/
• https://www.gds.ro/Sanatate/2007-02-23/Pedicuta-detoxifiant-si-antialcoolic/
• https://be-healthy.ro/coada-calului-equisetum-arvense-utilizari-terapeutice-si-mod-de-administrare/
• https://garden-zone.ro/plante/feriga-comuna
• https://www.pilulka.ro/ceai-coada-calului-50g-dacia-plant?gclid=EAIaIQobChMI6sO8t5n86AIVVu3tCh0TpwF0EAQYBCABEgIKTfD_BwE
• https://www.florariatrias.ro/produs/feriga-nephrolepis-extra/
• https://www.carpati.org/articol/coniferele/883/
• http://ro.gde-fon.com/search/crengi%20de%20brad
• https://pixabay.com/ro/photos/bradul-conuri-de-brad-conuri-arbore-1330187/
• https://pixabay.com/ro/photos/conuri-de-brad-con-de-brad-bradul-165025/
• https://de.123rf.com/photo_47709805_ein-kleines-b%C3%BCndel-von-fichtenzapfen-von-einem-ast-h%C3%A4ngen-fichtennadeln-bilden-einen-gr%C3%BCnen-hintergrund-dies-ist.html
• https://pixabay.com/ro/photos/larice-conuri-conuri-zada-copac-706762/
• https://www.gardenexpert.ro/arbori/conifere/molid-wills-zwerg.html
• https://www.paradisverde.ro/gradina-de-flori/cum-deosebim-bradul-de-molid
• https://www.casa-gradina.ro/cum-plantezi-un-molid/
• https://www.emag.ro/molid-picea-omorika-nana-diametru-50-60-cm-367/pd/DZW0HSBBM/
• https://www.pepinieramizil.ro/plante-rasinoase/pin-negru-pinus-nigra-00000241.html
• https://shop.monrovia.com/thunderhead-japanese-black-pine.html
• https://pxhere.com/ro/tag/230647
• https://www.pepinieramizil.ro/plante-rasinoase/larice-zada-larix-decidua-50-80-cm-00000160.html
• http://www.dreamgardens.ro/magazin/tuia-aurea-nana/
• https://www.gardenexpert.ro/arbori/conifere/tuia-smaragd.html
• https://www.daciccool.ro/sanatate-si-frumusete/remedii-naturale/8573-ienuparul-arbustul-care-te-inteapa-cu-sanatate
• https://sfatnaturist.ro/ienuparul-planta-cu-numeroase-proprietati-miraculoase/
• https://www.periland.ro/eticheta-produs/ienupar-tarator/
• http://science.halleyhosting.com/nature/gorge/tree/conifer/pseudo/dougfir.htm
• https://artavietiisanatoase.wordpress.com/2018/01/26/tisa-arboretaxus-baccata-l-eibe/
• https://silvanews.ro/silvicultura/dendrologie/tisa/
• http://www.gradinamea.ro/Jneapanul_sau_pinul_de_munte_in_medicina_naturista_10431_550_1.htm
• https://www.gardenexpert.ro/arbusti-si-garduri-vii/conifere-pitice/pin-de-munte-jneapan.html
• https://www.csid.ro/plante-medicinale-fitoterapice-si-gemoterapice/jneapan-pinus-mugo-11498424
• http://www.pepiniera-sequoia.ro/arborele-sequoia/
• https://www.compari.ro/seminte-bulbi-c4062/plant/seminte-arbore-sequoia-5-seminte-explsemarbsequo5sem-p338605396/
• https://www.click.ro/news/national/vrei-sa-traiesti-eco-iata-proiecte-de-case-din-lemn-rotund-foto-video
• https://hartareciclarii.ro/material/hartie/
• http://www.mobilabrad.ro/prod.html
• http://en.wikipedia.org
• http://www.conifers.co.nz
• http://www.habitas.org.uk
• http://www.biopix.dk
• http://www.aphotoflora.com
• http://www.abnativeplants.com
• http://www.cas.vanderbilt.edu/bioimages/image/p/pist--lffasicles11093.htm
• http://www.pinetum.org/cones/PNStrobus.htm

• http://davesgarden.com
http://www.dreamgardens.ro/magazin/taxus-media-hicksii/