DENDROLOGIA

 se ocupă cu studiul
plantelor lemnoase de
interes forestier din punct
de vedere al
caracteristicilor
morfologice,a
temperamentului, a
cerințelor ecologice și
importanței lor.
 Arborele este elementul
fundamental si
caracteristic al padurii.
DENUMIREA DENDROLOGIE VINE DE LA GRECESCUL
DENDRON=ARBORE SI LOGOS=ȘTIINȚĂ SI REPREZINTA
AFABETUL SILVICULTORULUI.
-EXEMPLU DE CARACTERISTICILE MORFOLOGICE
SUNT SPECIE CU TULPINA DREAPTĂ, SCOARȚĂ NETEDĂ,
FRUNZĂ ROTUNDA ).

TEMPERAMENTUL REPREZINTĂ PRETENȚIILE

SPECIILOR FORESTIERE FAȚĂ DE LUMINĂ.
-DIN PUNCT DE VEDERE AL TEMPERAMENTULUI
SPECIILE FORESTIERE POT FI CU:

1.TEMPERAMENT DE LUMINĂ
(MESTEACĂN, STEJAR, GORUN).
2.TEMPERAMENT DE UMBRA
(BRAD, FAG, TISĂ)

3.SPECII CU TEMPERAMENT MIJLOCIU (DE SEMIUMBRĂ –MOLID,PALTIN DE

MUNTE, ULM DE MUNTE,CARPEN SAU SEMILUMINA-)
-CERINTELE ECOLOGICE SUNT PRETENTIILE
SPECIILOR FORESTIERE FATA DE CONDITIILE DE
CLIMA SI SOL.

-IMPORTANTA SPECIILOR POATE FI ECONOMICA

SAU SILVICULTURALA (EX:IMPADURIREA
TERENURILOR DIN REGIUNILE SECETOASE;
ARBORE ORNAMENTAL).
 DIMENSIUNILE PLANTELOR LEMNOASE
FORESTIERE

După talia (înălțimea) la care ajung,

plantele lemnoase forestiere se clasifică în:
1. Arbori (forestieri –produc ;ornamentali-cu
rol decorativ, nu cresc in padure (brad
argintiu).
2. arbuști;
3. subarbuști.
 1. ARBORII
-Au o tulpina distincta si depasesc inaltimea de de
7 m la maturitate.
În funcție de înălțimea atinsă la maturitate,
aceștia se grupează în trei categorii, și anume:
a) Arbori de marimea I
-depășesc 25 m înălțime
Ex: molid, brad,stejar,larice etc
b) Arbori de marimea a II-a
- au înălțimi de cel puțin 15 m și cel mult 24 m.
ex: pin silvestru, mesteacăn, plop tremurător etc
c) Arbori de marimea a III-a
- au înălțimea de cel puțin 7 m și cel mult 14 m
Ex: stejar pufos, salcie căprească,tuia etc.
 2. ARBUȘTII

- sunt plante lemnoase, de obicei cu aspect de tufă

( mai multe tulpini), care ating la maturitate înălțimi

cuprinse între 1m și 7 m

Ex: soc, măceș ,alun,.

 3. SUBARBUȘTII
-Au tulpina lemnoasă, dar nu depășesc 1 m
înălțime Ex:afin

-Brad alb -Alunul - Mur

 FORMA ARBORILOR SI
ARBUSTILOR FORESTIERI
-difera de la o specie la alta ,contribuind la deosebirea
arborilor dupa port.Intalnim doua forme:
a)forma specifică caracteristică arborilor crescuţi izolaţi,
au o tulpină scurtă, puternic îngroşată la bază, coroana
mult dezvoltată în lăţime şi care coboară până aproape de
sol,
b) forma forestieră, întâlnită la arborii crescuţi în masiv,
arbori care au tulpina dreaptă, cilindrică, elagată şi o
coroană restrânsă spre vârful tulpinii.
(*Elagajul natural este procesul de uscare naturală a
ramurilor de la baza coroanei datorită lipsei luminii.)
 
 DENUMIREA PLANTELOR LEMNOASE
-ORICE SPECIE ARE O denumire :populara si una
stiintifica (in limba latina)
Ex:ABIES ALBA –Brad alb
PICEA abies –Molid
BETULA PENDULA -Mesteacanul

ALCATUIREA SPECIILOR LEMNOASE

 La arbori si arbusti se deosebesc 2 tipuri de organe

 1. Vegetative (radacina, tulpina, scoarta, coroana, lujerii,

mugurii ,frunzele)
 2. De reproducere (floarea, fructul, semintele).
 ALCATUIREA SPECIILOR LEMNOASE
 1.Rădăcina este un organ vegetativ ,creste obisnuit de sus
in jos si are funcţiile:
 - fixează planta în sol şi asigură rezistenţa la vânt, zăpadă.

 - absoarbe apa şi substanţele nutritive din sol şi le transmit

celorlalte organe (tulpina, frunze).
 Functie secundara -de regenerare vegetativa (din muguri sau
drajoni).
 *DRAJONII sunt muguri adventivi formati pe radacini (ex
la salcam, plop tremurator).
 CLASIFICAREA RĂDĂCINILOR
 Totalitatea radacinilor unei plante formeaza sistemul de
înrădăcinare.
 Dupa gardul de dezvoltare a radacinii principale in raport cu
radacinile laterale, se remarcă:
1. Pivotanta (se distinge o radacina principala ca un pivot puternic ,
ce patrunde in sol la o adancime mai mare de 1 m (brad, stejar).
2.Trasanta (pivotul principal ramane slab dezvoltat, iar rădăcinile
laterale se ramifică aproape de suprafata solului (0,5 m adancime
-molid)
3.pivotant-trasanta –pe langa pivotul ceva mai scurt se observa si
radacini laterale puternice (carpen, ulm, tei, paltin, aninalb).
  TULPINA
 Este partea aeriană de deasupra coletului, care creste obisnuit
vertical sub forma uni ax principal, este principalul producător
de lemn și susține coroana.
 coletului = zona de trecere de la rădăcină la tulpină.

 fisa

 La unele specii tulpina este acoperită la exterior cu o scoarță

(alcătuită din celule vii) netedă si subtire (carpen, fag). La alte
specii la exteriorul tulpinii se formează ritidomul (înveliș gros
zgrunțuros,crăpat).
-in tinerete de regula plantele lemnoase au o scoarta neteda.Pe
masura ce plantele inainteaza in varsta,tesuturile moarte ale
scoartei formeaza RITIDOMUL .
 -in functie de specie ritidomul se poate exfolia (desprinde):

 1.CIRCULAR (mesteacan, cires)

2.in fasii longitudinale (tuia , carpen)
3.Sub forma unor solzi (molid)
Trunchiul este portiunea de tulpina cuprinsa intre colet si coroana. La
rasinoase tulpina se continua de la colet pana la mugurele terminal,
numinduse fus. Crăcile sunt dispuse de jur-împrejurul tulpinii
constituind verticilele.

 Coroana este partea superioară a arborelui alcătuită din crăci,ramuri si

lujeri. Utimele ramificatii care poarta pe ele muguri, frunzele, florile
sau fructele se numesc lujeri .
 Dupa modul in care se dezvolta, pot fi lujeri:

-lungi (MACROBLASTE)
-scurti (MICROBLASTE)
-prin acumularea microblastelor se formeaza BRAHIBLASTE.
 Dupa pozitia ce o au in ramificatie, sunt:

1.Lujeri terminali
2.Lujeri laterali
 Dupa provenienta se deosebesc:
1.lăstari, ce apar din cioata ramas dupa taierea arborelui. (tei, carpen).
2.Drajoni ce apar din radacina (salcam, plop tremurator).
3.Lujeri lacomi (apar pe tulpinile bine elagare si puse direct in
lumina)
Dupa forma de crestere, lujerii pot fi:
1.Drepti (rasinoase)
2.Geniculati (ulm, tei)
3.neregulat-curbati (soc, calin)
FISA
Dupa aspectul scoartei:
1.Glabri (scoarta neteda –plop)
2.Cu lenticele (punctisoare albe)
3.Cu perisori tomentoși (plop alb)
4.Cu spini (măces)
 MUGURII

-sunt organe vegetative din care se vor dezvolta viitorii lujeri cu

frunze (muguri FOLIACEI), flori (muguri FLORIFERI) sau
MICȘTI (apar atat lujeri cu frunze cat si flori)
-dupa modul cum sunt dispusi pe lujer, pot avea asezarea:
1.Alternă (salcie ,plop ,cires)
2.Distihă (pe 2 șiruri in același plan)-fag
3.Opusă (cate 2 fata in fata)-frasin, paltin
4.verticilați (cate 3 sau mai mulți la același nivel)-rasinoase
 FRUNZA
-este organul vegetativ,de regula verde si platat, care
indeplineste functia de fotosinteza,de transpiratie și asigura
schimbul de gaze între mediul extern și plantă.
-desen