Gimnospermele

Scurt istorie a gimnospermelor

Cu mai bine de 220 milioane de ani n urm , flora terestr era dominat de aceste
plante cu flori primitive.

Carbonifer:
Un aspect al evoluiei plantelor spre formele superioare cu flori i semine este i
apariia, printre ferigile carbonifere, a unor plante care au premers dezvoltarea plantelor cu
semine golae-gimnospermele.
Permian:
Din permian se cunosc, ca strmoi ai coniferelor actuale, Walchia piniformis i
Voltzia heterrophylla . Voltzia se dezvolt n permian, dar o gsim i n timpurile de la
nceputul erei mezozoice. Ambele plante purtau seminele n conuri i au constituit originea
celor mai multe dintre coniferele care se vor dezvolta n lungul erelor mezozoice i neozoice.
Triasic:
Dintre Cycadophyta - gimnosperme primitive- Pterophyllum, cu frunze penate dispuse
pe tulpini groase, a fost rspndit pn la sfritul mezozoicului.
Jurasic:
n jurasic, perioada urmtoare triasicului, gimnospermele strvechi iau o mare
dezvoltare. Printre acestea sunt caracteristice unele bennettitale, ca Cycadeoides, care
nfrumuseau peisajul. Cycacadeoides avea tulpini groase, mbrcate n resturile peiolurilor
frunzelor czute, i erau presrate cu flori, iar spre vrf se desprindea un buchet mare de
frunze. Dintre bennettitale se mai cunoate Williamsoniella, cu tulpina ramificat dicotomic,
florile purtate pe pedunculi lungi i Williamsonia, care avea nfiarea unei ferigi
arborescente. La bennettitale apare un nveli care cuprinde i apr smna. Conul matur
avea asemnri cu fructul angiospermelor, plante superioare cu seminele protejate de fruct.
Cretacic:
n aceast perioad gimnospermele au intrat n regres fa de angiospermele pornite pe
calea unei mari evoluii.
Neozoicul inferior:
Pentru formaiunile neogene sunt caracteristice coniferele Taxodium i Sequoia, forme
cu mare rspndire, mai ales pe continentele sudice.
Timp de 120 milioane de ani aceste plante au constituit vegetaia dominant a
Pmntului.
Coniferele sunt plante lemnoase, arbori sau arbuti care apar n pdurile de conifere
din zone montan, la care apar pentru prima dat florile grupate n conuri (de unde i
denumirea de conifere). Ele se nmulesc prin semine, care sunt libere, nenchise n fruct.
(gimno- liber; sperme- smn;=> gimnosperme= plante cu semine libere). Lemnul este
format predominant din traheide mai perfecionate structural dect la ferigi care alturi de

liber formeaz fascicule libero-lemnoase dispuse concentric. n mijlocul fasciculelor se afl

cambiul, care spre interior produce lemn si spre exterior liber.
Reproducerea este numai sexuat. n ciclul lor de dezvoltare alterneaz dou generaii:
una sporofitic, diploid, i una gametofitic, haploid. Dup fecundare, rezult zigotul, din
care va lua natere smna, care va ncepe generaia sporofitic.
Generaia sporofitic este reprezentat de un corm bine dezvoltat, format dintr-o
rdcin puternic, ramificat la suprafaa solului datorit substratului stncos. Tulpina este
dreapt, lemnoas, iar coroana are aspectul unui con. Tulpina produce o substan cleioas i
lipicioas, numit rin (de aici i numele de rinoase), care n contact cu aerul se
ntrete. Frunzele sunt aciculare, dispuse penat, n smocuri sau n jurul ramurilor. Ele sunt
persistente i iarna, cad pe rnd la intervale de 3-6 ani, de aceea coniferele rmn verzi n
permanen (cu excepia laricei sau zadei, care toamna n fiecare an i schimb frunzele, ca
i arborii cu frunze cztoare).
Generaia gametofitic (sexuat) este reprezentat de gamei care sunt grupai n flori.
Florile sunt grupate n conuri.
Conurile brbteti sunt situate spre vrful ramurilor i reprezint o floare brbteasc,
format dintr-un ax al conului care susine solzii staminali, purttorii sacilor polenici, cu
numeroase gruncioare de polen.
Conurile femeieti sunt situate n vrful unei ramuri de la baza coroanei i reprezint o
inflorescen. Fiecare con este format dintr-un ax care susine solzii carpelari cu dou ovule
i o bractee. Din zigotul diploid prin diviziuni repetate se va diferenia embrionul cu
numeroase cotiledoane. Seminele libere, unele aripate, cad din conul seminal, pe sol i
formeaz o nou plant (sporofitul).
Apariia seminei reprezint un salt calitativ n procesul evoluiei plantelor.
Reprezentanii din ara noastr sunt: pinul (Pinus silvestris), molidul (Picea abies ),
tisa (Taxus baccata), arbore ocrotit, ienuprul (Jeniperus communis), jneapnul (Pinus
mugo), bradul (Abies alba), laricele (Larix deciuda), zmbrul (Pinus cembra)- arbori
ocrotii, arborele-vieii (Thuja orientalis).
Gimnospermele se mpart n 3 grupe: cicadale, ginkoale i conifere.

Cicadale:
-cuprind 185 de specii n 11 genuri;
-sunt cele mai primitive plante cu flori;
-seamn cu palmierii dar nu sunt nrudii;
-coroana este mare, format din frunze lungi;
-reprezentani: Cycas circinalis, Cycas revoluta.
Cycas circinalis, este originar din Asia. Este cultivat i n zona Caraibilor, n special
n curile bisericilor. n insulele Barnados, toate plantele par a fi femele.

Ginkoale:
-reprezentat de o singur specie, arborele-pagodelor, Ginko biloba;
-rspndite n sud-estul Asiei;

-ntlnite numai n parcuri;

-este o adevrat fosil vie (n perioada Jurasicului i a Cretacicului a cunoscut era foarte
rspndit);
-ajunge la maturitate la vrsta de 30 de ani, pn atunci seminele nefiind difereniate;
-florile sunt unisexuate: cele brbteti sub form de ciorchine, iar cele femeieti prezint
dou ovule nude;
-smna are un strat crnos pe dinafar i dur n interior.

Conifere:
-rspndite pe toat suprafaa globului, dar cu precdere n zonele muntoase ale zonei
temperate;
-florile sunt grupate in conuri brbteti (o floare) i conuri femeieti, alctuite din mai multe
flori (inflorescene);
-floarea brbteasc este format dintr-un ax longitudinal pe care sunt aezate n spiral
numeroi solzi, care poart pe faa inferioar doi saci cu polen;
-floarea femeiasc este alctuit dintr-un solz extern pe care st prins un solz intern care
poart la baz dou ovule;
-polenul adus de vnt germineaz pe ovule, formnd tubul polinic prin care gametul
brbtesc ajunge la oosfer, dnd natere la zigot;
-zigotul se divide i d embrionul, iar ovulul devine smn nenvelit.
-reprezentani: bradul alb (Abies alba), pinul de pdure (Pinus sylvestris), zada (Larix
decidua), tisa (Taxus baccata), ienuprul (Juniperus communis), arborele-mamut (Sequoia
gigantea), molidul (Picea abies), jneapnul (Pinus mugo), arborele vieii (Thuja orientalis),
tuia (Thuja occidentalis), chiparosul (Cupressus sempervirens), crcelul (Ephedra distachya),
etc.

Importan
Deoarece formeaz pduri pe suprafee ntinse, gimnospermele au o mare importan
ecologic (influeneaz clima, umiditatea, calitatea aerului).
Lemnul are o mare importan industrial, fiind folosit n construcii, la fabricarea
mobilei, a instrumentelor muzicale i altor obiecte. El mai constituie materia prim folosit
pentru fabricarea celulozei.
Din rin se obin tuul, negrul de fum, terebentina, saczul, etc.
Unele sunt plante decorative sau sunt folosite n medicin. Gimnospermele fosile au
stat la baza formrii rezervelor de crbuni superiori.
Lemnul greu, dur i compact, de culoare rocat , al tisei, este foarte preios pentru
sculptur i tmplrie fin.
Lemnul molidului servete n construcii, n tmplria uoar, la construirea
avioanelor, iar ca lemn de rezonan este cutat pentru fabricarea instrumentelor muzicale.
Molidul se folosete ca materie prima n industria hrtiei si a celulozei. Scoara conine 1011% tanin i se ntrebuineaz ca materie tanant n tbcrie. Prin distilarea rinii se obine
terebentina, colofoniu, gudroane si alte substane chimice utile.

Lemnul bradului este folosit n construcii, n fabricile de mobile si chibrituri, n

tbcrie si la extragerea terebentinei.
Zada se cultiv ca arbore ornamental si n plantaii forestiere, pentru lemnul sau de
calitate superioar, bun la fabricarea mobilei.
Din lemnul si rina pinului se obine chinorozul- funinginea de brad, terebentina,
colofoniul si gudronul
Terebentina extras din rina jepului este de calitate superioara.
Florile femele ale ienuprului au aspect de muguri verzi produc pseudobace, la nceput
verzi, apoi negre-albstrii, brumate si aromate. Pseudobacele avnd proprieti stomahice si
diuretice, se folosesc in medicin. Ele mai servesc la aromatizarea buturilor spirtoase.
Chiparosul se planteaz mult pe coastele Mediteranei, pentru frumuseea coroanei
nalte, de form piramidal.
Chiparosul de balt, nalt pn la 40m este cultivat ca arbore
ornamental prin parcuri i pe la marginea lacurilor. Din rdcinile crescute n balt se ridic
n aer prelungiri respiratorii-pneumatofori. Clorhidratul de efedrina ca si ceaiul din ramurile
nflorite, se nrebuineaz n astme i bronite.

FLOAREA
la gimnosperme si angiosperme
Organul cel mai evoluat din regnul plantelor este floarea care a aparut prima oara la conifere
si apoi a evoluat la angiosperme.
Floarea la angiosperme are originea in mugurii florali mixti ai tulpinii. Ele se dezolta la
subsuara frunzelor modificate numite broctee.
Functiile florii sunt:
- organ unde se formeaza celulele reproducatoare
- este sediul fecundarii, formarii fructului
In functie de organizare, florile sunt de mai multe tipuri:
- unirexuate (cand organele de reproducere sunt separate)
- hermafrodite (majoritatea florilor): au ambele tipuri de organe reproducatoare
- androceu (masculin)
- gineceu (feminin)
Cele unisexuate sunt:
- monoice: organele de reproducere sunt separate, dar pe acelasi individ
- dioice: organele de reproducere sunt pe indivizi diferiti
Androceul: totalitatea staminelor dintr-o floare formeaza
androceul care constitue partea barbateasca
Daca concresterea staminelor are loc numai
la nivelul filamentelor, androceul poate fi:
- monodelf
- diadelf

- triadelf
- pentadelf
- polidelf
Pozitia staminelor pe receptacul:
- spirociclic ca la majoritatea magnolialelor
- ciclic - pe un singur verticel (androceu hoplostimon)
- pe doua verticele (androceu diplostemon)
- pe mai multe verticele (androceu polistemon)
In functie de numarul staminelor din care este format androceul, florile pot fi: - monandre
- diandre
- triandre
Gineceul: apare pentru prima data la angioasperme si reprezinta parte femeiasca din floare.
Este format din unul sau mai multe microsporople (carpele) care ocupa axtremitatea axului
floral.
Gineceul prezinta trei parti: - ovarul
- stilul
- stigmatul
Gineceul poate fi: - monocarpelar
- bicarpelar
- tricarpelar
- tatracarpelar
- pentacarpelar
- policarpelar
Pozitia carpelelor pe receptacul poate fi:
- ciclica
- sporiciclica (Magnoliaceae)
Dupa raportul dintre carpele, gineceul poate fi:
- cu carpele libere numit apocarp
- cu capete unite numit sincarp sau cenocarp
Componentele florii sunt: - peduncul
- receptacul
- invelis floral
- caliciu
- corola
- androceu
- gineceu
Pedunculul este un internod care se termina cu axul florii sau receptacul. Cand florile sunt
grupate in inflorescente acesta poarta numele de pedice, iar cand lipseste, florile se numesc
sesile.
Receptaculul este un varf vegetativ pe care sunt insirate componentele florii.
Receptaculul poate avea diferite forme:

o cilindric (micsunele)
o conic (piciorul-cocosului)
o disciform (fraga)
o in forma de butelie (ghiocel)
o in forma de cupa (speciile de maces)
Caliciul este invelisul extern al periantului alcatuit din
mai multe sepale.
Dupa culoarea lor, caliciul poate fi:
- foliaceu cand sepalele sunt verzi
- petaloid cand sepalele sunt colorate
Dupa raportul de concrestere dintre sepale, caliciul este:
- caliciu dialisepal
- caliciu gamosepal - caliciul gamosepal actinomorf
- caliciul tubulos
- caliciul infudibuliform
- caliciul combanulat
- caliciul urceolat
- caliciul globulos
Corola este cel de-al doilea invelis al periantului alcatuit
din petale.
Dupa raportul de concrestere dintre petale, corola pote fi:
- corola gamopitala
- corola dialipetala
Dupa simetrie, corola poate fi:
- actinorfa
- zigomorfa
- asimetrica
In final se poate spune ca floarea este un organ de reproducere in care are loc procesul
biologic, ce duce, in final, la formarea noului germen de inmultire samanta protejata de fruct.
... Plantele si oamenii, Ecologia, Regnul vegetal
Regnul vegetal cuprinde aproximativ 260000 de specii cunoscute de plante
(muschi,licheni,ferigi,ierbacee,plante lemnoase , tufisuri, copaci ) . Plantele se gasesc atat pe
pamant,cat si in apa ,si au diferite dimensiuni(mici-muschi,arbori gigantici-sequoia).
...Numai un mic procentaj de specii de plante sunt utilizate direct de om pentru
hrana,adapost,fibre

sau

medicamente.In

capul

listei

se

afla

orezul,graul,porumbul,legumele,bumbacul,coniferele si tutunul,de care depinde intreaga

economie.Tot regnul vegetal are o importanta deosebita de-alungul miilor de ani,in
furnizarea oxigenului in atmosfera.In ziua de azi,biomasa lumii este compusa,in cea mai
mare parte din plante,care modifica climatul,ceeaza si alimenteaza solul.

Diferentierea de alte regne

...Plantele

sunt

organisme

verzi,multicelulare;celulele

lor

contin

protoplasme,eucariote(cu nucleu),tinute mai mult sau mai putin rigid de peretii celulei.Cea
mai importanta caracteristica a plantelor este fotosinteza (producerea hranei prin
transformarea energiei luminoase in energie chimica),proces realizat cu ajutorul
clorofilei,care contine plastide(organisme celulare) numite cloroplaste.Plantele care si-au
pierdut clorofila au devenit saprofite sau parazite,astfel ele isi iau hrana de la organisme
moarte.
...Fungii,tot eucariote,sunt acum plasati intr-un regn separat,deoarece au deficit de
clorofila si plastide,iar peretii celulari contin mai multa chitina decat celuloza.Ei nu-si
produc singuri mancarea,ci o absorb de la organismele moarte.
...Varietatea algelor a fost plasata in regnul vegetal,multe dintre ele sunt eucariote cu
pereti celulari rigizi si produc fotosinteza.
...Regnul animal este de asemenea multicelular si eucariot, dar membrii lor
difera.Plante Phyla
...Briofitele sunt un ansamblu de 3 clase de plante nevascularizate cu aproximativ
16000 de specii,in care sunt inclusi muschii si lichenii.Sistemul vascular al briofitelor este
slab dezvoltat,de aceea ele sunt plante mici si acestea sunt obisnuite sa traiasca intr-un mediu
umed,chiar daca ating dimensiuni mai mari in circumstante favorabile,iar altele sunt adaptate
vietii in desert.Diviziunea lor sexuala este realizata de gameti,generand astfel ciclul vietii
acestor organisme.
...Celelalte diviziuni sunt traheofitele.Tesutul vascular este intern si prin el se face
transportul de apa,minerale si hrana.Exista 2 tipuri de tesut vascular : xilemul,care conduce
apa si mineralele de la pamant la tulpina si frunze,si floem,care conduce hrana produsa in
frunze ,la tulpina,radacina si organele reproducatoare.Inafara prezentei unui tesut
vascular,traheofitele sunt diferite de briofite,deoarece ele sunt asexuate.In evolutia lor, sporul
reproducerilor a devenit mult mai mare si mai complex. La gimnosperme si
angiosperme,generatia de gameti contine un tesut sporofit.Embrionul soprofit este continut
intr-o samanta,care este dispersata de planta.Ele domina toate mediile terestre,infara de
zonele arctice si ele produc hrana si adapost pentru diverse animale.

...Marea varietate a speciilor de plante este,in parte,reflectia tipurilor de

celule.Asemanari fundamentale exista la toate aceste tipuri de celule.Acestea indica originea
comuna si relatiile dintre diferitele specii.Fiecare celula a unei plante este in parte
suficienta,fiind izolata de o membrana celulara sau de plasma si de pereti celulari.Membrana
si peretele ii permit celulei individuale sa-si indeplineasca functiile,in acelasi
timp,comunicarea cu celelalte celule este posibila prin legaturile citoplasmei.
Peretele celular
...Cel mai bine se diferentiaza celulele de plante,si acestea de animale prin peretele
celular.La plante,acest perete protejaza continutul celular si limiteaza marimea celulei.Au,de
asemenea,importante roluri structurale si fiziologice in viata plantei,fiind implicat in
transport,absortie si excretie.Peretele celular al plantei este compus din celuloza(formata din
molecule de glucoza)este cea mai importanta.Moleculele de celuloza sunt unite prin
fibre,care formeaza scheletul peretelui.Alti componenti importanti sunt ligninele,care reduc
pierderea apei din celule.Multe celule de plante produc un prim perete celular,in timp ce
celula creste,si un al doilea perete celular,care se intinde sub primul,dupa ce cresterea s-a
oprit.
Protoplastele
...Peretii celulelor sunt compusi vii si sunt numiti protoplaste.Acestea sunt legate
print-unul sau doua membrane celulare.Protoplastele contin citoplasma(cu diferite
membrane),ca vacuolele,nuclei(unitatea ereditara a celulei).
Vacuolele
...Vacuolele sunt membrane a caror cavitati sunt umplute cu seva,care sunt
constituite,in cea mai mare parte din apa,continand zahar,sare si alte substante.
Plastidele
...Plastidele sunt parti celulare speciale,asemenea organelor legate prin 2
membrane.Exista 3 tipuri importante de plastide:cloroplastele(contin clorofila si pigmenti de
carotenoida,fiind o parte a fotosintezei,procesul prin care energia solara este fixata in energie
chimica,in legaturile dintre compozitiile de carbon.Leucoplaste nu contin pigmenti;sunt
imjplicate in sinteza amidonului,ulterior,si a amidonului.Cloroplastele frabrica carotinoida.
Mitocondria

...Plastidele sunt implicate in stocarea energiei.O alta clasa de organisme celulare sunt
mitocondriile,care au rol in respiratie.Acest proces reprezinta transferul energiei
chimice,continand carbon,ATP,cea mai importanta sursa de energie pentru celula.Transferul
are loc in 3 etape:una in care acizii sunt produsi din carbonati,ciclul Krebs si transferul de
electroni.Ca plstidele,mitocondriile sunt legate prin 2 membrane,cea din interior fiind foarte
cutata,cutele suprafetei unde are loc respiratia.
Ribozomii,aparatul Golgi si Reticolul endoplasmatic
...Ribozomii sunt alte componente ale continutului celular,iar la nivelul lor
aminoacizii se contopesc si formeaza proteinele.Aparatul Golgi se ocupa cu secretia
materiilor venite de la celule .Un complex sistem membranos numit reticul endoplasmatic
este folosit in sistemul de comunicare;
...Diferite feluri de substante celulare sunt transportate prin acesta in diferite
locuri.Ribozomii sunt adesea legati de reticulul endoplasmatic,continuandu-se cu o
membrana dubla care inconjoara nucleii celulei.
Nucleul
...Nucleul controleaza buna functionare a celulei deoarece el specifica ce proteine sunt
produse.El inmagazineaza si transporta informatia genetica viitoarelor generatii de celule in
timpul diviziunii.
Sistemul tisular
...Alte celule asemanatoare sunt organizate in unitati structurale si functionale,sau
tesuturi,care fac planta sa formeze un intreg,asfel sunt formate noi celule,diviziunea fiind
foarte activa.Acestea sunt numite meristeme.Ele se gasesc pe extremitatile tulpinii sau a
radacinii,fiind numite meristeme apicale,sau lateral pe tulpina sau radacina,fiind
responsabile

pentru

cresterea

plantei.Acestea

sunt

formate

din

sisteme

de

tesuturi:dermal,vascular si fundamental.
Sistemul dermal
...Sistemul dermal este format din epiderma,care formeaza pielea plantei,acoperind
frunzele,florile,radacinile,fructele si semintele.Celulele epidermei variaza mult in functie si
structura....Epiderma poate contine stomate,deschizaturi prin care sunt eliminate in
atmosfera.Aceste

deschizaturi

sunt

inconjurate

de

celule

speciale,numite

celule

protectoare,care prin schimbarea dimensiunilor deschizaturilor stomatei,inlesneste schimbul

de gaze.Epiderma este acoperita de cuticula,care reduce pierderea apei de pe suprafata
plantei prin evaporare.Daca planta creste,iar aceasta crestere mareste diametrul radacinii si
tulpinii din cauza meristemelor laterale,epiderma este inlocuita de o periderma,formata din
celule care mor la maturitate.
Sistemul vascular
...Tesutul vascular este format din 2 tipuri de tesuturi conductive:xilem,care conduce
apa si dizolva nutrimentele minerale,si floem,care procura hrana.Xilemul depoziteaza
totodata hrana si agouti planta.
Xilemul
...Xilemul este format din 2 tipuri de celule cinductive,cu elemente traheale si
canale.Ambele tipuri de celule sunt prevazute si cu un al doilea perete,lipsindu-le citoplasma
si murind la maturitate.Peretii au cavitati,prin care apa circula de la o celula la
alta.Elementele traheale au partile terminale ascutite si care le invelesc si permit apei sa
patrunda longitudinal de la un perete la altul prin aceste cavitati si, de asemenea,de-alungul
celulelor.Canalele sunt,de obicei mai scurte decat elementele traheale.Ca adaugare la
cavitatile celulei,partile terminally ale canalelor au si ele perforatii(pori),suprafete ale
peretelui celular,carora le lipsesc unele parti si,prin care apa si nutrimentele dizolvate pot
trece cu usurinta.
Floemul
...Floemul,tesutul prin care circula hrana,este format din celule care traiesc si la
maturitate.Principalele celule ale floemului,elemente gaurite,sunt numite astfel din cauza
manunchiului de pori existenti,prin care protoplastele sunt legate.Apar 2 tipuri de astfel de
elemente, celule gaurite cu pori ingusti , si altele cu pori largi.Chiar daca acestea contin
citoplasma la maturitate, nucleul si alte organe le lipsesc in totalitate. Asociate cu ele sunt
celulele insotitoare care contin nuclei si care se ocupa cu fabricarea si secretia substantelor si
muta produsi nefolositori .
Organele plantei

...Corpul

unei

plante

vasculare

este

organizat

in

tipuri

de

organe

generale:radacini,tulpini si frunze.Aceste organe contin toate cele 3 tipuri de tesuturi,dar

difera prin functiile realizate de celule.
Radacina
...Radacina are rolul de a fixa planta in sol si de a absorbi apa si mineralele.Radacinile
cresc de obicei sub pamant,sau in directia gravitatii.Spre deosebire de tulpina,radacina nu are
frunze sau noduri.Epiderma este acoperita cu perisori absorbanti.Acestia maresc suprafata
radacinii si au rolul de a absobi apa si nutrimentele.
...In mare masura,radacinile sunt formate din xilem si floem,dar unele sunt modificate
pentru a realiza si alte functii.Radacinile sunt organe folosite si ca hrana sau ca depozite de
exemplu:sfecla,morcovii si ridichile.Aceste radacini au parenchimul bine dezvoltat.Multi
arbori tropicali au radacini aeriene,care tin tulpina in pozitie verticala.Epifitele au radacini
adaptate pentru absortia rapida a apei de ploaie,care curge de pe scoarta plantei
gazda.Radacinile cresc in lungime cu ajutorul meristemelor apicale si in diametru,prin
activitatea meristemelor laterale.
Tulpina
...Tulpinile sunt,de obicei,aeriene,avand frunze atasate de nodurile aflate de-a lungul
lor.Partile dintre noduri sunt numite internoduri.Tulpinile cresc in lungime cu ajutorul unor
meristeme apicale .Aceasta crestere da nastere si la noi frunze,care inconjoara si protejeaza
varful tulpinii sau mugurii inainte sa se deschida . Muguri apicali sunt de obicei protejati de
niste frunzulite.Tulpina este diferita ca aspect extern si ca structura interna de radacina dar si
ea este formata din 3 sisteme de tesuturi si au cateva trasaturi asemanatoare.Tesutul vascular
este prezent in fasicicolele care ingroasa tulpina formand o retea continuoa in frunza si
radacina.Tesutul vascular al plantelor ierbacee este incojurat de parenchim ,iar plantele
lemnoase sunt in majoritate formate din xilem tare.Tulpina creste in diametru prin activitatea
meristemelor laterale care produc scoarta si lemnul in cazul plantelor lemnoase.Scoarta care
contine de asemenea floem serveste ca invelis protector prevenind stricaciunile si pierderea
apei .
...In regnul plantelor sunt unele modificari ale tulpini ca spini ai gherghinelor.Tulpinile
cataratoare ale vitei de vie sunt modificate astfel pentru a le permite sa creasca si sa se

ataseze de substratul lor.Multe plante au putine frunze,sau nu au deloc,iar rulpinile lor se

comporta ca o suprafata fotosintezica(cactusul).Unele tulpini se intind pe suprafata
solului,astfel planta se reproduce printr-o cale vegetala;alte tulpini sunt subterane,fiind
folosite ca depozite pentru hrana,astfel permitandu-I plantei sa supravietuiasca in timpul
iernii,de exemplu,bulbii lalelelor.
Frunzele
...Frunzele sunt cele mai importante organe prin care se realizeaza fotosinteza.De
obicei sunt formate in majoritate din parenchim care este format din celule cu spatii intre
ele;aceste spatii sunt umplute cu aer,din care celulele absorb dioxidul de carbon si elibereaza
oxigen.Parenchimul este legat de suprafata exterioara si posterioara a frunzei,care este
acoperita de epiderma.Prin parenchim trece o retea vasculara,care aprovizioneaza peretii
celulari cu apa si muta hrana provenita din fotosinteza,la alte parti ala plantei.Frunza este
legata de tulpina printr-o portiune,numita petiol,acesta fiind format in mare masura din tesut
vascular.O anexa a petiolului pe care o gasim cateodata la baza lui,este stipula.
...Exista diferite forme de frunze:unele sunt transformate in spini,pentru a proteja
planta de pradatori.Unele familii de plante au frunze modificate in capcane,ele digerand
insecte,astfel obtinand hrana pe care planta nu si-o poate obtine in alt mod.Acestea se
numesc insectivore.Unele frunze sunt frumos colorate,asemanandu-se cu petalele,servind la
atragerea polenizatorilor.Probabil frunzele modificate cel mai mult sunt chiar florile.Partile
componente ale florii sunt carpela,staminele,petalele si sepalele.Acestea sunt frunze
modificate care indeplinesc functii reproducatoare.
Ecologia
...Multa lume crede ca plantele duc o mviata pasiva.O privire inspre ingenioasa
dezvoltare a plantei care se foloseste de factorii biologici si fizici care o
inconjoara,corecteaza aceasta opinie.
Plantele si oamenii
...De la inceputurile preistorice ale agriculturii si pana in ziua de azi,numai o mica
proportie din numarul total al speciilor de plante au fost preluate din salbaticie,fiind
transformate in surse esentiale pentru hrana,fibre,adapost si medicamente.Acest proces de

cultivare a plantelor a inceput accidental,posibil din cauza semintelor fructelor si legumelor

salbatice adunate pe langa habitatele umane,incoltind si fiind imatur cultivate.
...Plante ca graul,originar din Orientul Mijlociu,descoperit cu mai mult de 9000 de ani
in urma.El a fost selectat si replantat an dupa an,fiind o hrana valoroasa.In ziua de azi, multe
plante domesticite,pot fi usor gasite prin intermediul stramosilor lor salbatici .Acest proces
selectiv s-a desfasurat fara cunostinte de insemanare a plantelor,dar a reusit prin puternica
legatura a oamenilor de atunci cu plantele.
...In ziua de azi,relatia oamenilor cu plantele este aproape inversa:un numar mic de
oameni au intra in contact cu plantele si cultivarea lor,iar fermierii care se ocupa cu
aceasta,devin din ce in ce mai mult specializati in recolte de acelasi fel.Procesul de
insamantare

fost

accelerat

fiind

influentat

de

descoperirile

in

domeniul

geneticii.Geneticienii care se ocupa cu plantele pot sa dezvolte,in doar cativa ani,plante

rezistente la vant;porumbul,de exemplu,aceste recolte crescand simtitor.
...In acelasi timp,oamenii si-au marit cererile pentru hrana si energie,astfel intregi
specii si ecosisteme de plante sunt distruse inainte ca oamenii de stiinta sa poata face un
inventar potrivit cu numarul speciilor de plante la nivel mondial,sau sa dezvolte o intelegere
prin care speciile de plante pot aduce beneficii omenirii.Cele mai multe specii nu sunt
intelese;cele care par sa ofere o sansa in cazul zonelor tropicale,unde cresterea populatiei si
marirea exlpoatarilor pot rapid sa tranforme pamantul intr-unul arid,nisipos.Este importanta
o minima cunoastere a plantelor,fiind si folositoare in incercarea de a rezolva multe
probleme cu care se confrunta lumea de azi.