Sunteți pe pagina 1din 6

REPRODUCEREA PLANTELOR

Reproducerea asexuata la plante:


Acest tip de reproducere se realizeaza cu ajutorul germenilor asexuati.Cand acesti sunt specializati (spori ) este vorba despre reproducere asexuata specializata. Cand germenii asexuati sunt nespecializati, reproducerea se numeste vegetative. Reproducerea asexuata specializata: Unele plante terestre se inmultesc prin spori . Ei sunt germeni asexuati unicelulari specializati care se formeaza in organe numite sporogon (la muschi) sau sporange (la ferigi) . Formarea lor este precedata de o diviziune reductionala (meioza) , de aceea ei sunt haploizi. - La muschi: dupa fecundatie ia nastere zigotul. Din acesta se dezvolta sporogonul in care se formeaza sporii haploizi. Prin germinare, din spor ia nastere un tal filamentos protonema, pe care se formeaza noi tulpinite de muschi ce vor purta organele sexuale. - La ferigi : dupa fecundatie, din zigot (care nu se desprinde de portal) se dezvolta o plantula, un sporofit tanar, pe care se formeaza la maturitate, pe fata inferioara a frunzei, sporangi grupati in sori. In sporangi, in urma meiozei, se formeaza sporii. La maturitate sporangii se deschid si elibereaza acesti spori. Prin germinare, sporul da nastere unei plantule haploide- protalul, pe care se formeaza organelle producatoare de gamete. Reproducerea vegetativa la plante: Reproducerea vegetative la plante este de tip asexuat, in care descendentul este generat de un singur parinte.Noul individ rezulta dintr-un fragment al corpului parental.Astfel, la unii muschi , pe frunzisoare se formeaza propagule pluricelulare, care prin diviziune genereaza un gametofit nou. La unele plante acvatice toamna se formeaza muguri de iarna , care se desprind de planta mama si ierneaza in namol. La majoritatea plantelor, reproducerea vegetative se realizeaza prin organe vegetative: tulpini, radacini, frunze. Celulele redevin meristematice (se intorc la stadiul embrionar) si se divid intens , mitotic; dau astfel nastere la o noua planta. Inmultirea vegetative se poate realize prin: muguri adventivi de pe radacini (drajoni), tulpini taratoare (stoloni), tulpini subterane (bulbi, rizomi, tuberculi), fragmente de tulpini sau frunze (butasi). 5

Oamenii folosesc pentru cultivarea unor plante(ceapa, usturoi,pansele, allele, cartof),organele subterane amintite. Ei au elaborate metode artificiale de multiplicare a plantelor utile, de exemplu : marcotajul, butasirea si altoirea. MARCOTAJUL: consta in ingroparea unei portiuni dintr-o ramura, lasandu-I varful afara. Portiunea ingropata trebuie sa prezinte cel putin un nod la care lastarul (numit marcota) sa poata inradacina. BUTASIREA: este taierea unui fragment dintr-o ramura si fixarea sa in pamant cu capatul bazal in jos. Butasul trebuie sa aiba cel putin doua noduri cu muguri viabili.De la cel de jos se formeaza radacini, iar de cel superior un nou lastar. ALTOIREA: se practica la pomii fructiferi si unii arbusti. Se detaseaza un fragment mic de ramura (sau numai un mugure), altoiul care se articuleaza care se articuleaza la tesuturile conducatoare ale unei plante inradacinate (portaltoi) La ora actuala, multiplicarea vegetative este o tehnica de mare interes.

Reproducerea sexuata la angiosperme:


Reproducerea sexuata presupune contopirea a doi gamete de sex opus( haploizi-n) in procesul de fecundatie. Rezulta celula-ou sau zigotul (diploid -2n) care continua ciclul de dezvoltare a noului organism. Acesta, spre deosebire de cel rezultat in urma reproducerii asexuate, contine trasaturi commune cu cele ale parintilor, dar are si caractere noi, care asigura variabilitatea in cadrul speciei. La plantele cu seminte- spermatofite, reproducerea sexuata se realizeaza cu ajutorul florilor si semintelor (la gimnosperme) si cu ajutorul florilor, semintelor si fructelor (la angiosperme) . La angiosperme, fructul protejeaza semintele si asigura raspandirea lor. Procesul de fecundatie la angiosperme: Graunciorul de polen ajuns pe stigmatul florii ( in urma polenizarii prin vant,apa sau insecte) germineaza. Formeaza un tub polinic in care patrund cei doi nuclei spermatici ( gamete barbatesti ), proveniti din diviziunea mitotica a nucleului generativ al graunciorului de polen. Un nucleu se contopeste cu oosfera ( gametul femeiesc) si formeaza celula-ou sau zigotul principal(2n). Al doilea nucleu spermatic (n) se contopeste cu nucleul secundar al sacului embrionar (2n) si formeaza zigotul accesoriu (3n), de aceea la angiosperme fecundatia este dubla. Dupa fecundatie urmeaza procesele care conduc la transformare ovulelor in seminte si a ovarului in fruct.

Scurta istorie a gimnospermelor. Cu mai bine de 220 milioane de ani in urma , flora terestra era dominata de aceste plante cu flori primitive. Carbonifer:Un aspect al evolutiei plantelor spre formele superioare cu flori si seminte este si aparitia, printre ferigile carbonifere, a unor plante care au premers dezvoltarea plantelor cu seminte golasegimnospermele. Permian:Din permian se cunosc, ca stramosi ai coniferelor actuale, Walchia piniformis si Voltzia heterrophylla . Voltzia se dezvolta in permian, dar o gasim si in timpurile de la inceputul erei mezozoice. Ambele plante purtau semintele in conuri si au constituit originea celor mai multe dintre coniferele care se vor dezvolta in lungul erelor mezozoice si neozoice. Triasic:Dintre Cycadophyta - gimnosperme primitive- Pterophyllum, cu frunze penate dispuse pe tulpini groase, a fost raspandit pana la sfarsitul mezozoicului.Jurasic:In jurasic, perioada urmatoare triasicului, gimnospermele stravechi iau o mare dezvoltare. Printre acestea sunt caracteristice unele bennettitale, ca Cycadeoides, care infrumusetau peisajul. Cycacadeoides avea tulpini groase, imbracate in resturile petiolurilor frunzelor cazute, si erau presarate cu flori, iar spre varf se desprindea un buchet mare de frunze. Dintre bennettitale se mai cunoaste Williamsoniella, cu tulpina ramificata dicotomic, florile purtate pe pedunculi lungi si Williamsonia, care avea infatisarea unei ferigi arborescente. La bennettitale apare un invelis care cuprinde si apara samanta. Conul matur avea asemanari cu fructul angiospermelor, plante superioare cu semintele protejate de fruct. Cretacic:In aceasta perioada gimnospermele au intrat in regres fata de angiospermele pornite pe calea unei mari evolutii.Neozoicul inferior:Pentru formatiunile neogene sunt caracteristice coniferele Taxodium si Sequoia, forme cu mare raspandire, mai ales pe continentele sudice. Timp de 120 milioane de ani aceste plante au constituit vegetatia dominanta a Pamantului.Coniferele sunt plante lemnoase, arbori sau arbusti care apar in padurile de conifere din zone montana, la care apar pentru prima data florile grupate in conuri (de unde si denumirea de conifere). Ele se inmultesc prin seminte, care sunt libere, neinchise in fruct. (gimno- liber; sperme- samanta;=> gimnosperme= plante cu seminte libere). Lemnul este format predominant din traheide mai perfectionate structural decat la ferigi care alaturi de liber formeaza fascicule libero-lemnoase dispuse concentric. In mijlocul fasciculelor se afla cambiul, care spre interior produce lemn si spre exterior liber. Reproducerea este numai sexuata. In ciclul lor de dezvoltare alterneaza doua generatii: una sporofitica, diploida, si una gametofitica, haploida. Dupa fecundare, rezulta zigotul, din care va lua nastere samanta, care va incepe generatia sporofitica. Generatia sporofitica este reprezentata de un corm bine dezvoltat, format dintr-o radacina puternica, ramificata la suprafata solului datorita substratului stancos.

Tulpina este dreapta, lemnoasa, iar coroana are aspectul unui con. Tulpina produce o substanta cleioasa si lipicioasa, numita rasina (de aici si numele de rasinoase), care in contact cu aerul se intareste. Frunzele sunt aciculare, dispuse penat, in smocuri sau in jurul ramurilor. Ele sunt persistente si iarna, cad pe rand la intervale de 3-6 ani, de aceea coniferele raman verzi in permanenta (cu exceptia laricei sau zadei, care toamna in fiecare an isi schimba frunzele, ca si arborii cu frunze cazatoare). Generatia gametofitica (sexuata) este reprezentata de gameti care sunt grupati in flori. Florile sunt grupate in conuri.Conurile barbatesti sunt situate spre varful ramurilor si reprezinta o floare barbateasca, formata dintr-un ax al conului care sustine solzii staminali, purtatorii sacilor polenici, cu numeroase grauncioare de polen.Conurile femeiesti sunt situate in varful unei ramuri de la baza coroanei si reprezinta o inflorescenta. Fiecare con este format dintr-un ax care sustine solzii carpelari cu doua ovule si o bractee. Din zigotul diploid prin diviziuni repetate se va diferentia embrionul cu numeroase cotiledoane. Semintele libere, unele aripate, cad din conul seminal, pe sol si formeaza o noua planta (sporofitul). Aparitia semintei reprezinta un salt calitativ in procesul evolutiei plantelor.Reprezentantii din tara noastra sunt: pinul (Pinus silvestris), molidul (Picea abies ), tisa (Taxus baccata), arbore ocrotit, ienuparul (Jeniperus communis), jneapanul (Pinus mugo), bradul (Abies alba), laricele (Larix deciuda), zambrul (Pinus cembra)- arbori ocrotiti, arborele-vietii (Thuja orientalis).Gimnospermele se impart in 3 grupe: cicadale, ginkoale si conifere. Cicadale: -cuprind 185 de specii in 11 genuri; -sunt cele mai primitive plante cu flori;
-seamana cu palmierii dar nu sunt inruditi; -coroana este mare, formata din frunze lungi; -reprezentanti: Cycas circinalis, Cycas revoluta.

Nume Elev : Paraluta Florin Nume Profesor: Busca Daniela Ttitlu Referat : Reproducerea Plantelor Clasa : 10 E

Bibliografie:

www. Referate.ro

10