UNIVERSITATE DE STAT ,,ALECU RUSSO” DIN BĂLȚI

FACULTATEA DE ȘTIINTE REALE, ECONOMICE ȘI ALE MEDIULUI

CATEDRA DE ȘTIINTE ALE NATURII SI AGROECOLOGIEI

Reproducerea
la plante

Elaborat de studentul: Vatavu Ion, Gr. EC11Z

Cuprins :
Capitolul 1: Introducere
Capitolul 2 :Reproducerea asexuată
2.1 Reproducerea asexuata specializata
2.2 Înmulţirea prin organe vegetative
Capitolul 3 : Reproducerea sexuată
Bibliografia
Capitolul 1 : Introducere
Daca organele vegetative ale plantelor (radacina,
tulpina, frunza) asigura existenta plantelor ca
individ, inmultirea asigura existenta plantelor ca specie, o
caracteristica a tuturor organismelor vii animale si
vegetale. In evolutia speciilor, aceasta a cunoscut o
perfectionare continua.

In regnul vegetal sunt cunoscute urmatoarele 3 forme

de inmultire:
Asexuată
Vegetativă (înmulțirea prin organe vegetative)
Sexuată
Capitolul 2: Reproducerea asexuată la
plante:

Acest tip de reproducere se realizeaza cu

ajutorul germenilor asexuati.

 Când acesti sunt specializati ( spori ) este

vorba despre reproducere asexuata
specializata.
 Când germenii asexuati sunt
nespecializati, reproducerea se numeste
vegetativă.
2.1 Reproducerea asexuată specializată:
Unele plante terestre se
inmultesc prin spori . Ei sunt
germeni asexuati unicelulari
pecializati care se formeaza in
organe numite sporogon (la
muschi) sau sporange (la ferigi) .
Formarea lor este precedata
de o diviziune reductionala
(meioza) , de aceea ei sunt
haploizi.
Fig. Nr. 1 - Sporange
Exemple :

- La muschi: dupa fecundatie

ia nastere zigotul. Din acesta se
dezvolta sporogonul in care se
formeaza sporii haploizi. Prin
germinare, din spor ia nastere un
tal filamentos – protonema, pe
care se formeaza noi tulpinite de
muschi ce vor purta organele
sexuale.

Fig. Nr. 2
 - La ferigi : dupa fecundatie,
din zigot (care nu se desprinde de
portal) se dezvolta o plantula, un
sporofit tanar, pe care se formeaza
la maturitate, pe fata inferioara a
frunzei, sporangi grupati in sori. In
sporangi, in urma meiozei, se
formeaza sporii. La maturitate
sporangii se deschid si elibereaza
acesti spori.
Prin germinare, sporul da
nastere unei plantule haploide-
protalul, pe care se formeaza
organelle producatoare de gamete.
Fig. Nr. 3
2.2. Reproducerea vegetativă la plante:
Reproducerea vegetativă la plante este de tip asexuat, in care
descendentul este generat de un singur părinte. Noul individ
rezulta dintr-un fragment al corpului parental.
Exemple :
 Astfel, la unii muschi , pe frunzisoare se formeaza
propagule pluricelulare, care prin diviziune genereaza un
gametofit nou.
 La unele plante acvatice toamna se formeaza muguri de
iarna, care se desprind de planta mama si ierneaza in namol.
 La majoritatea plantelor, reproducerea vegetative se
realizeaza prin organe vegetative: tulpini, radacini, frunze.
Celulele redevin “ meristematice” (se intorc la stadiul embrionar)
si se divid intens , mitotic; dau astfel nastere la o noua planta.
 Inmultirea vegetative se poate realiza prin
următoarele metode:
 Muguri adventivi de pe
radacini (drajoni)
 Tulpini taratoare (stoloni)
 Tulpini subterane (bulbi,
rizomi, tuberculi),
 Fragmente de tulpini sau
frunze (butasi).
Fig. Nr.4

Oamenii folosesc pentru cultivarea unor plante (ceapa,

usturoi,pansele, allele, cartof),organele subterane amintite. Ei au
elaborate metode artificiale de multiplicare a plantelor utile, de
exemplu :
Marcotajul,
Butasirea
Altoirea.
 Drajonii - sunt lastari prelevati din
muguri de pe radacina, bine
dezvoltati si cu radacini, care se
desprind de planta-mama si se
planteaza, individual, in ghivece.
Perioada optima de inmultire prin
drajoni este primavara, dar se poate
efectua in tot cursul anului. De obicei
se utilizeaza la înmultirea culturilor
precum zmeura, murului, prun etc. Fig Nr. 5 - Drajon
 Stolonii - consta in formarea a
numerosi lastari taratori numiti
stoloni, din ale caror noduri in
contact cu solul, se formeaza
radacini si rozeta de frunze, iar
prin separare se formeaza noi
plante. Fig. Nr. 6 - Stoloni
Cel mai des se intălnește la
căpsuni si mentă.
 Butaș - Porțiune de lăstar, de rădăcină sau de frunză, detașată de
la planta-mamă și sădită în pământ, cu scopul de a se înrădăcina
și de a forma o plantă nouă răsad.

Fig. Nr. 7 - 4. Tipuri de butaşi

a – simpli; b – cu călcâi; c –
cu cârlig; d – fasonaţi la bază
sub formă de pană dublă
inegală (după Drăgănescu E.,
1998)
 Muguri specializati in inmultirea vegetativa se
numesc bulbi sau tuberculi. Prin muguri adventivi ce se
formeaza pe radacini, se obtin organ care vor da nastere
la noi tulpini aeriene ca la zmeur , susai , palamida sau
ca la soc si boz 
Bulbul este stadiul latent al anumitor plante
cu seminte, în special plante monocotiledonate perene.
Constă într-un mugur subteran, relativ mare, având de
obicei formă globulară, cu frunze membranoase sau
cărnoase suprapuse, care pornesc dintr-o tulpină scurtă.
Frunzele cărnoase au rolul de a păstra rezerve de
hrană, permițându-i plantei să rămână în stare latentă
Fig. Nr. 8
atunci când nu are apă la dispoziție (în timpul iernii sau
în vreme de secetă) și să-și reia procesul de creștere,
atunci când condițiile sunt din nou favorabile.
 Metode artificiale de multiplicare a
plantelor

MARCOTAJUL: consta in ingroparea unei portiuni dintr-

o ramura, lasandu-I varful afara. Portiunea ingropata
trebuie sa prezinte cel putin un nod la care lastarul
(numit marcota) sa poata inradacina.

Fig. Nr. 9
 BUTASIREA: este taierea unui fragment dintr-o
ramura si fixarea sa in pamant cu capatul bazal in jos.
Butasul trebuie sa aiba cel putin doua noduri cu muguri
viabili.De la cel de jos se formeaza radacini, iar de cel
superior un nou lastar.

Fig.Nr.7 Fig.Nr.10
 ALTOIREA: se
practica la pomii
fructiferi si unii arbusti.
Se detaseaza un
fragment mic de
ramura (sau numai un
mugure), altoiul care se
articuleaza care se
articuleaza la tesuturile
conducatoare ale unei
plante inradacinate Fig. Nr. 11

(portaltoi)
 Reproducerea sexuata la
angiosperme:
Reproducerea sexuata presupune contopirea a
doi gamete de sex opus( haploizi-n) in procesul de
fecundatie. Rezulta celula-ou sau zigotul (diploid -2n)
care continua ciclul de dezvoltare a noului organism.
Acesta, spre deosebire de cel rezultat in urma
reproducerii asexuate, contine trasaturi commune cu
cele ale parintilor, dar are si caractere noi, care
asigura variabilitatea in cadrul speciei.
La plantele cu seminte- spermatofite,
reproducerea sexuata se realizeaza cu ajutorul florilor
si semintelor (la gimnosperme) si cu ajutorul florilor,
semintelor si fructelor (la angiosperme) . La
angiosperme, fructul protejeaza semintele si asigura
raspandirea lor.
Procesul de fecundatie la angiosperme:
Graunciorul de polen ajuns pe
stigmatul florii ( in urma polenizarii prin
vant,apa sau insecte) germineaza.
Formeaza un tub polinic in care patrund
cei doi nuclei spermatici ( gamete
barbatesti ), proveniti din diviziunea
mitotica a nucleului generativ al
graunciorului de polen.
Un nucleu se contopeste cu oosfera
( gametul femeiesc) si formeaza celula-ou
sau zigotul principal(2n). Al doilea nucleu
spermatic (n) se contopeste cu nucleul
secundar al sacului embrionar (2n) si
formeaza zigotul accesoriu (3n), de aceea
la angiosperme fecundatia este dubla.
Dupa fecundatie urmeaza procesele
care conduc la transformare ovulelor in
seminte si a ovarului in fruct.
Fig. Nr. 12
• http://www.scritub.com/biologie/INMULTIREA-
PLANTELOR15662.php
• https://www.researchgate.net/figure/Tipuri-de-
butasi-a-simpli-b-cu-calcai-c-cu-carlig-d-fasonati-la-
baza-sub_fig9_316842013
• https://egradini.ro/forum/threads/tipuri-de-
reproducere.3397/
• https://cyd.ro/tipuri-de-inmultire-la-plante/
• http://www.rasfoiesc.com/business/agricultura/pomi
cultura/BIOLOGIA-INMULTIRII-PLANTELOR-78.php
 Multumesc
pentru atentie