PLANTE DICOTILEDONATE

Definitii Dicotiledonatele au de obicei 2 cotiledoane organe de depozitare sau primele frunze de care au nevoie seminele pentru a germina n timp ce monocotiledonatele au doar un singur cotiledon n smn.

In imaginea de mai sus se observa cele doua cotiledoane din samanta in faza de incoltire, la fasole. Bobul de grau are in samanta numai un cotiledon. Toate monocotiledonatele au in samanta un singur cotiledon. bservati cotiledoanele la fasole!in imaginea de mai sus" care sunt doua frunze ingrosate , pline cu #rana pentru plantuta care creste si se vede intre cele doua cotiledoane. $entru a observa cotiledonul la samanta de grau, desc#ideti adrea de mai %os.!&amanta de grau este sectionata!taiata pentru a se observa la interior".

'olul cotiledonului este de a furniza energia pentru germinare!incoltire", folosindu()i rezervele de amidon. *cesta se ntmpl nainte ca rsadul s devin indepedent )i s produc primele frunze verzi. +otosinteza din frunze preia sarcina de a furniza energia o dat ce resursele de energie din cotiledoane sunt epuizate. ,nele dicotiledonate sunt arbu)ti )i arbori, dar ma%oritatea sunt plante erbacee. Totu)i, ma%oritatea monocotiledonatelor sunt grupuri precum garmineele )i liliaceele.

Comparatii intre organele dicotiledonatelor si cele ale monocotiledonatelor

Radacina -a dicotiledonate radacina poate fi pivotanta ca la spanac, ridic#e, morcov.

&au lemnoasa ca la arbori si arbusti.

-a monocotiledonate radacina este firoasa.

Tulpina -a dicotiledonate se ramifica si creste in grosime ca la visin!mariti imaginea pentru a observa cu usurinta ramificatiile tulpinii.

Tulpina ramificata la visin

-a monocotiledonate este neramificata ca la lalea!mariti imaginea"

Frunzele
-a dicotiledonate limbul frunzelor are nervuri ramificate.

-a monocotiledonate nervurile de pe limbul frunzelor sunt paralele.

Florile
-a dicotiledonate sunt pe tipul / ca la gutui !vedeti imaginea de mai %os"sau pe tipul 0 ca la varza.

+loare de gutui -a monocotiledonate florile sunt pe tipul 1. bserva floarea de crin in imaginea de mai %os.

$rintre monocotiledonatele cele mai nalte se numr bambu)ii uria)i, graminee care ating nlimea de 22 metri, )i sagotierii, iuce aparinnd familiei liliaceelor, care ating o nlime de 22 m. Bambusul este printre plantele cu ceaa mai mare viteza de crestere. tot bambusul este planta buna la toate din lemnul si din frunzele lui se fabrica case, mobilier etc.

Mrul
3arul este unul dintre fructele cele mai importante. 4ste un e5celent complement alimentar, farizind indeosebi asimilarea calciului, fierului, fosforului si arsenului. 4ste bogat in vitamine si in principii alimentare ce regularizeaza si stimuleaza meolismul. &e spune ca un mar mincat pe stomacul gol ar dezlta memoria6 mincate inainte de culcare, merele farizeaza somnul si dezinto5ica organismul. 3arul este folosit in farmaceutica sub forma de sirop, pentru a aienua gustul amar al anumitor medicamente. Mrul !3alus domestica" este o specie de plante din familia 'osaceae. *ceast specie cuprinde ntre 00 i // de soiuri, care se prezint ca pomi sau arbuti. 7arietile de mr cresc n zona temperat nordic din 4uropa, *sia i *merica de 8ord, printre acestea e5ist9nd un numr mare de #ibrizi. :ea mai rsp9ndit form a mrului este mrul cultivat !3alus domestica". &peciile din *sia de 4st au fructe de mrimea unei ciree, ca de e5emplu mrul %aponez !3alus floribunda"6 altele, ca 3alus baccata i 3alus sieboldii var. zumi, sunt cultivate numai ca plante ornamentale. *cestea nu trebuie confundate cu specia $unica granatum !rodie". Utilizri medicinale :#iar dac este un aliment, calitile sale terapeutice sunt cunoscute nc din timpuri strvec#i. $linius cel Btr9n l recomand n bolile de stomac, iar ceva mai t9rziu, clugria ;idelgard von Bingen recomand mrul contra migrenelor, a durerilor de ficat i de splin. 3rul are aciune tonic, diuretic, uricolitic, depurativ, antiseptic, intestinal, #ipocolesterolemiant i la5ativ. 4ste indicat n astenie, surmena%, convalescen, graviditate, anemie, reumatism, gut, litiaz uric, #epatit, colibaciloz, stri febrile, ulcer gastric, gastrite, insomnie, diabet i altele. Trebuie s inem cont de faptul c partea comestibil a mrului este de fapt receptaculul!o prelungire a codiei" iar fructul n sine este ceea ce se numete n termeni populari <cotor<, parte care n cele mai multe cazuri nu este comestibil.

a)Organele egetati e ale !arului"

&unt. radacina ,tulpina si frunza. 3arul face parte din plantele superioare. (radacina marului este o radacina ramuroasa.-a mar deoarece traieste mai multi ani in structura interna a radacinii se adauga noi tesuturi,prin ele creste in grasime. (radacina fi5eaza marul in sol astfel in cat rezista la furtuni,ploi si viscole. 4a absoarbe apa cu sarurile minerale din sol prin perisori sugatori care conduc seva bruta

prin scoarta la vasele lemnoase prin tulpina. (3arul face parte din grupa de arbori cu tulpina centrala,bine dezvoltata care pana la o anumita inaltime este lipsita de ramuri. (Tulpina este alcatuita din trunc#i si coroana formata din ramuri cu frunze,flori apoi fructe .tulpina la mar creste in grosime si in inaltime,scoarta devenind tot mai ingrosata. (Tulpina prin trunc#i sustine toata greutatea ramurilor incarcate de fructe. -a marul salbatic unele ramuri ale tulpini se transforma in spini si servesc la aparare. (+runza la mar are forma ovala.ia asigura prin orientarea ei procesul de fotosinteza,apara florile de razele puternice ale soarelui,de picaturile puternicer de ploaie. (+runzele acopera fructele de insecte si pasari.4le asigura transpiratia si respiratia.

#)Organele de in!ultire ale !arului"

&unt .floarea,fructul si samanta. +loarea de mar apare primavera in luna martie,ele iau nastere din mugurele floral. +loarea de mar contine. ( $eduncul,receptacul,sepale!/",petale!/",stamina!filament,antera,polen",pistil. $etalele formeaza corola care prin culoarea ei roz si parfumul lor atrag insectele. In urma polenizarii se dezvolta fructele cu seminte.In urma fecuntatiei sepalele si petalele cad,staminele,stilul si sticmatul se usuca iar ovarul se ingroasa. varul devine fruct,iar ovulele fecundate se transforma in seminte.$e langa ovar la formarea fructului participa si receptaculul. (+ructul de mar este un fruct carnos .+ructul are in interiorul lui seminte de accea se numeste marul planta angiosperma. +ructul de mar are forma rotunda sau conica.*re la e5terior coaza de culoare de la galben la rosu6urmata de pulpa,dulce care inveleste casuta semintelor. +ructul de mar poate avea 0( = seminte in invelisul lor.

c)$"Factorii de !ediu"
3arul este o planta perena. $rimavera are nevoie de animite conditii.(temperaturii pozitve (soare (vant cald (ploi. 4ste important ca odata cu aparitia frunzelor si florilor sa nu mai fie frig si ing#et deoarece florile mor si fructele nu mai apar.

%"Factorii de !ediu"
mare importanta o are solul din livada.Toamna se faace aratura adanca in care se introduc ingrasaminte(gunoi de gra%d. $amantul trebuie irigat pentru ca apa sa patrunda in %urul pomului la o adancime de circa >,= m.$omii au doua periode de vegetatie,prima incepe primavera si se termina pe la inceputul lui iunie,a doua(in septembrie.

$rimavera devreme la mar este necesar taierile de formare a coroanei care realizeaza ec#ilibrul dintre radacina si tulpina.

e)Tipuri de polenizare.
+loarea de mar indeplineste functia de inmultire a plantei adica din ea se dezvolta fructul de seminte. $entru aceasta trebuie sa aiba loc polenizarea. $olenizarea la mar se realizeaza cu a%utorul insectelor a vantului si c#ear a omului si se numeste , polenizarea incrucisata. (+lorile la mar au corolla roz si parfumceea ce indica prezenta,nectarului si polenului.$olenizarea are loc prin,insectele care fac polenizarea. &unt .albine,fluturi,bondari ei fac polenizarea naturala. ($olenizarea efectuata de om se numeste artificiala si prin ea pomii fructiferi sunt mai roditori.

f)Tipul de in!ultire"
-a mar se utilizeaza inmultirea prin seminte cat si cea vegetative prin altoire,marcota%. &oiurile valoroase se inmultesc prin altoire pe diferiti portaltoi,deoarece inmultirea prin seminte duce la optinerea unor puieti neuniformi,care dau fructe de calitate inferioara.

g) I!portanta !arului pentru o!

+ructul de mar are mare importanta alimentara. *pa din fructe , za#aruurile , levuloza si de5troza , sarurile minerale,pectinele si vitaminele * si : constituie un medicament pregatit in farmacia naturii pentru a asigura buna functionare a organismului.+ructele se consuma proaspete sau conservate sub forma de compoturi ,gemuri,pra%ituri,sucuri,etc. $omii uscati impreuna cu ramurile rezultate din taierea lor constituie o importanta sursa de combustibil!sau pentru industrie,porbabil rec#izite.

&)Alte o#'er ati

3arul are frunzele intregi,eliptice,cu marginea crenata(serata,pe dos paroase. +lorile acestuia sunt putine,in racene umbeliforme,cu petale albe sau trandafirii. +ructul grobulos,cu receptaculul carnos,contine za#aruri,vitamine si acizi organici.de aceea se cultiva numeroase soiuri de mere create de pomicultori din 3alus. :ultivarea merilor se e5tinde tot mai mult,atat pentru importanta economica a fructelor cat si pentru lemnul de calitate superioara folosita in tamplarie si scultura. 3arul este inrudit cu macesul si cu alti pomi fructiferi precum. parul , gutuiul, ciresul,caisul,piersicul,visinul si cu unele plante ierboase.fragul,capsunul.