GIMNOSPERME Scurta istorie a gimnospermelor.

Cu mai bine de 220 milioane de ani in urma , lora terestra era dominata de aceste plante cu lori primiti!e. Carboni er"#n aspect al e!olutiei plantelor spre ormele superioare cu lori si seminte este si aparitia, printre erigile carboni ere, a unor plante care au premers de$!oltarea plantelor cu seminte golase%gimnospermele. Permian"&in permian se cunosc, ca stramosi ai coni erelor actuale, 'alc(ia pini ormis si )olt$ia (eterrop(*lla . )olt$ia se de$!olta in permian, dar o gasim si in timpurile de la inceputul erei me$o$oice. +mbele plante purtau semintele in conuri si au constituit originea celor mai multe dintre coni erele care se !or de$!olta in lungul erelor me$o$oice si neo$oice. ,riasic"&intre C*cadop(*ta % gimnosperme primiti!e% Pterop(*llum, cu run$e penate dispuse pe tulpini groase, a ost raspandit pana la s arsitul me$o$oicului.-urasic"In .urasic, perioada urmatoare triasicului, gimnospermele stra!ec(i iau o mare de$!oltare. Printre acestea sunt caracteristice unele bennettitale, ca C*cadeoides, care in rumusetau peisa.ul. C*cacadeoides a!ea tulpini groase, imbracate in resturile petiolurilor run$elor ca$ute, si erau presarate cu lori, iar spre !ar se desprindea un buc(et mare de run$e. &intre bennettitale se mai cunoaste 'illiamsoniella, cu tulpina rami icata dicotomic, lorile purtate pe pedunculi lungi si 'illiamsonia, care a!ea in atisarea unei erigi arborescente. /a bennettitale apare un in!elis care cuprinde si apara samanta. Conul matur a!ea asemanari cu ructul angiospermelor, plante superioare cu semintele prote.ate de ruct. Cretacic"In aceasta perioada gimnospermele au intrat in regres ata de angiospermele pornite pe calea unei mari e!olutii.Neo$oicul in erior"Pentru ormatiunile neogene sunt caracteristice coni erele ,a0odium si Se1uoia, orme cu mare raspandire, mai ales pe continentele sudice. ,imp de 220 milioane de ani aceste plante au constituit !egetatia dominanta a Pamantului.Coni erele sunt plante lemnoase, arbori sau arbusti care apar in padurile de coni ere din $one montana, la care apar pentru prima data lorile grupate in conuri 3de unde si denumirea de coni ere4. Ele se inmultesc prin seminte, care sunt libere, neinc(ise in ruct. 3gimno% liber5 sperme% samanta567 gimnosperme6 plante cu seminte libere4. /emnul este ormat predominant din tra(eide mai per ectionate structural decat la erigi care alaturi de liber ormea$a ascicule libero%lemnoase dispuse concentric. In mi.locul asciculelor se a la cambiul, care spre interior produce lemn si spre e0terior liber. Reproducerea este numai se0uata. In ciclul lor de de$!oltare alternea$a doua generatii" una sporo itica, diploida, si una gameto itica, (aploida. &upa ecundare, re$ulta $igotul, din care !a lua nastere samanta, care !a incepe generatia sporo itica. Generatia sporo itica este repre$entata de un corm bine de$!oltat, ormat dintr%o radacina puternica, rami icata la supra ata solului datorita substratului stancos. ,ulpina este dreapta, lemnoasa, iar coroana are aspectul unui con. ,ulpina produce o substanta cleioasa si lipicioasa, numita rasina 3de aici si numele de rasinoase4, care in contact cu aerul se intareste. 8run$ele sunt aciculare, dispuse penat, in smocuri sau in .urul ramurilor. Ele sunt persistente si iarna, cad pe rand la inter!ale de 9%: ani, de aceea coni erele raman !er$i in permanenta 3cu e0ceptia laricei sau $adei, care toamna in iecare an isi sc(imba run$ele, ca si arborii cu run$e ca$atoare4.

re erat.clopotel.ro

Generatia gameto itica 3se0uata4 este repre$entata de gameti care sunt grupati in lori. 8lorile sunt grupate in conuri.Conurile barbatesti sunt situate spre !ar ul ramurilor si repre$inta o loare barbateasca, ormata dintr%un a0 al conului care sustine sol$ii staminali, purtatorii sacilor polenici, cu numeroase grauncioare de polen.Conurile emeiesti sunt situate in !ar ul unei ramuri de la ba$a coroanei si repre$inta o in lorescenta. 8iecare con este ormat dintr%un a0 care sustine sol$ii carpelari cu doua o!ule si o bractee. &in $igotul diploid prin di!i$iuni repetate se !a di erentia embrionul cu numeroase cotiledoane. Semintele libere, unele aripate, cad din conul seminal, pe sol si ormea$a o noua planta 3sporo itul4. +paritia semintei repre$inta un salt calitati! in procesul e!olutiei plantelor.Repre$entantii din tara noastra sunt" pinul 3Pinus sil!estris4, molidul 3Picea abies 4, tisa 3,a0us baccata4, arbore ocrotit, ienuparul 3-eniperus communis4, .neapanul 3Pinus mugo4, bradul 3+bies alba4, laricele 3/ari0 deciuda4, $ambrul 3Pinus cembra4% arbori ocrotiti, arborele%!ietii 3,(u.a orientalis4.Gimnospermele se impart in 9 grupe" cicadale, gin;oale si coni ere. Cicadale" %cuprind 2<= de specii in 22 genuri5 %sunt cele mai primiti!e plante cu lori5 %seamana cu palmierii dar nu sunt inruditi5 %coroana este mare, ormata din run$e lungi5 %repre$entanti" C*cas circinalis, C*cas re!oluta. C*cas circinalis, este originar din +sia. Este culti!at si in $ona Caraibilor, in special in curtile bisericilor. In insulele >arnados, toate plantele par a i emele. Conuri barbatesti. Gin;oale" %repre$entat de o singura specie, arborele%pagodelor, Gin;o biloba5 %raspandite in sud%estul +siei5 %intalnite numai in parcuri5 %este o ade!arata ? osila !ie? 3in perioada -urasicului si a Cretacicului a cunoscut era oarte raspandit45 %a.unge la maturitate la !arsta de 90 de ani, pana atunci semintele ne iind di erentiate5 % lorile sunt unise0uate" cele barbatesti sub orma de ciorc(ine, iar cele emeiesti pre$inta doua o!ule nude5 %samanta are un strat carnos pe dina ara si dur in interior. Gin;o biloba. Coni ere" %raspandite pe toata supra ata globului, dar cu precadere in $onele muntoase ale $onei temperate5 % lorile sunt grupate in conuri barbatesti 3o loare4 si conuri emeiesti, alcatuite din mai multe lori 3in lorescente45 % loarea barbateasca este ormata dintr%un a0 longitudinal pe care sunt ase$ate in spirala numerosi sol$i, care poarta pe ata in erioara doi saci cu polen5 % loarea emeiasca este alcatuita dintr%un sol$ e0tern pe care sta prins un sol$ intern care poarta la ba$a doua o!ule5 %polenul adus de !ant germinea$a pe o!ule, ormand tubul polinic prin care gametul barbatesc a.unge la oos era, dand nastere la $igot5 %$igotul se di!ide si da embrionul, iar o!ulul de!ine samanta nein!elita.

re erat.clopotel.ro

%repre$entanti" bradul alb 3+bies alba4, pinul de padure 3Pinus s*l!estris4, $ada 3/ari0 decidua4, tisa 3,a0us baccata4, ienuparul 3-uniperus communis4, arborele%mamut 3Se1uoia gigantea4, molidul 3Picea abies4, .neapanul 3Pinus mugo4, arborele !ietii 3,(u.a orientalis4, tuia 3,(u.a occidentalis4, c(iparosul 3Cupressus semper!irens4, carcelul 3Ep(edra distac(*a4, etc. Importanta &eoarece ormea$a paduri pe supra ete intinse, gimnospermele au o mare importanta ecologica 3in luentea$a clima, umiditatea, calitatea aerului4./emnul are o mare importanta industriala, iind olosit in constructii, la abricarea mobilei, a instrumentelor mu$icale si altor obiecte. El mai constituie materia prima olosita pentru abricarea celulo$ei.&in rasina se obtin tusul, negrul de um, terebentina, saca$ul, etc. #nele sunt plante decorati!e sau sunt olosite in medicina. Gimnospermele osile au stat la ba$a ormarii re$er!elor de carbuni superiori. /emnul greu, dur si compact, de culoare roscata , al tisei, este oarte pretios pentru sculptura si tamplarie ina./emnul molidului ser!este in constructii, in tamplaria usoara, la construirea a!ioanelor, iar ca lemn de re$onanta este cautat pentru abricarea instrumentelor mu$icale. Molidul se oloseste ca materie prima in industria (artiei si a celulo$ei. Scoarta contine 20% 22@ tanin si se intrebuintea$a ca materie tananta in tabacarie. Prin distilarea rasinii se obtine terebentina, colo oniu, gudroane si alte substante c(imice utile. /emnul bradului este olosit in constructii, in abricile de mobile si c(ibrituri, in tabacarie si la e0tragerea terebentinei.Aada se culti!a ca arbore ornamental si in plantatii orestiere, pentru lemnul sau de calitate superioara, bun la abricarea mobilei. &in lemnul si rasina pinului se obtine c(inoro$ul% uninginea de brad, terebentina, colo oniul si gudronul. ,erebentina e0trasa din rasina .epului este de calitate superioara. 8lorile emele ale ienuparului au aspect de muguri !er$i produc pseudobace, la inceput !er$i, apoi negre%albastrii, brumate si aromate. Pseudobacele a!and proprietati stoma(ice si diuretice, se olosesc in medicina. Ele mai ser!esc la aromati$area bauturilor spirtoase. C(iparosul se plantea$a mult pe coastele Mediteranei, pentru rumusetea coroanei inalte, de orma piramidala.C(iparosul de balta, inalt pana la B0m este culti!at ca arbore ornamental prin parcuri si pe la marginea lacurilor. &in radacinile crescute in balta se ridica in aer prelungiri respiratorii%pneumato ori. Clor(idratul de e edrina ca si ceaiul din ramurile in lorite, se inrebuintea$a in astme si bronsite.

re erat.clopotel.ro