Nucul

Nucul, Juglans regia L., este un

arbore din familia Juglandaceae, rspndit
n zona temperat i mediteranean, att ca
flor spontan, ct i n culturi. i are
originea n zona geografic ntins din
Balcani spre est, pn n Himalaya i sud-
estul !"inei. !ele mai mari pduri se afl
n #rgzstan, unde copacii se dezolt
e$tensi, n pduri aproape e$clusi de nuc,
la altitudini de %.&&&'(.&&& m )Hemery
%**+, - mai ales la .rslanbob, n
proincia Jalal-.bad.
/ucul a fost introdus n estul i
nordul 0uropei din remea romanilor sau
mai dereme, iar n cele dou .merici n secolul %1. 2onele importante ale culturii nucului
cuprind 3ran a , 4erbia, 5recia, Bulgaria i 6omania )n 0uropa,, !"ina )n .sia,, !alifornia )n
.merica de /ord, i !"ile n .merica de 4ud. 7ai recent, cultura nucului s-a rspndit pe scar
larg i n alte regiuni8 /oua 2eeland i sud-estul .ustraliei.
Nucul este un arbore iguros, care poate a9unge la :&
de metri inaltime. .re trunchiul gros si scoarta
neteda, argintiu-cenusie. .re crengi puternice,
coroana foarte larga si bogata. Frunzele sunt mari,
compuse din ;-* foliole eliptice, cu margini intregi.
Florile barbatesti sunt grupate in amenti masculi
solitari sau cate doi, cilindrici, multiflori. Florile
femela sunt grupate cate ( pana la patru, uneori
solitare, sesile, purpurii. <nfloreste in luna mai.
Fructul este drupa sferica, aand o singura samanta, cu doua cotiledoane mari, zbarcite,
bogate in untdelemn si numita nuca.
4e inmulteste aproape numai prin samanta, dar cu destula greutate. 4pontan, creste
sporadic in paduri de amestec, mai ales la deal, in
6omania, in special in Banat si =ltenia.
!ultiat, creste in toate regiunile tarii.
4unt cunoscute (% de specii, unele intens
cultiate, altele salbatice. >ar celebre si intens
utilizate de om sunt arietatile din zona de clima
temperat-continentala.
!ea mai raspandita specie de nuc este Juglans
regia cu arietatile de Nuc Persian, Nuc
Carpatin si Nuc comun. 0le cuprind copaci ce
pot atinge %&-?& m inaltime, au frunze mari,
lucioase, cu marginile nezimtate si fructe cu
miezul consistent si coa9a subtire.
.ceasta arietate este raspandita din Balcani
pana in Himalaya. <n .merica de /ord se
cultia nucul negru )@Juglans nigraA,. Nucul
%
regal si nucul negru dau pe plan mondial cea mai mare productie de lemn si fructe, dar
toate arietatile se cultia pentru utilizarea in domenii e$trem de dierse, de la decorarea
gradinilor si parcurilor la industria farmaceutica sau a maselor plastice.
<n tara noastra, nucul este straec"i. Bana la inceputul secolului CC e$istau paduri si
plantatii intinse de nuc in 9udetele 5or9, Dalcea, >amboita, Bra"oa, Bacau, /eamt, <asi,
4uceaa.
.tat in perioada celui de-al doilea razboi mondial, cat si dupa aceea s-a remarcat
o scadere masia a numarului de pomi si a productiei de nuci. 5oana dupa lemnul de nuc,
dar si desele sistematizari si organizari de teritoriu, datorita colectiizarii tarii, au dus la
taierea nec"ibzuita a acestui pom.
Nucul iubeste solurile roditoare si destul de umede, dar nu se recomanda de sadit pe
locurile 9oase pentru ca este destul de ulnerabil la ing"eturile tarzii.
Se planteaza la o distanta de circa %& m de la pom la pom )in dependenta de parametrii
terenului, aceasta distanta poate fi calculata cu mici deieri,. <n primii %&-%( ani, nucul
poate fi indesit pe rand si intre randuri cu isin, mar si par slab iguroase.
Creste mai bine sadit din nuca, direct la locul necesar. Poate fi crescut in pepiniera si
plantat dupa 2-3 ani, insa permutarea o suporta destul de greu. Pot fi saditi si nuci
altoiti, procurati din magazine specializate sau de la producatori recunoscuti. .cesti pomi
fructiferi dau roade dupa ?-; ani, doar ca si costul lor a fi putin mai ridicat. >e pe un
"ectar de liada se poate recolta pana la %,;-( tone de nuci, astfel incat costurile ar fi
acoperite.
aterialul saditor se obtine din pepiniere, nucul se poate imulti si prin seminte tipuri
selectionate, dar, in acest caz, caracterele soiurilor nu se transmit fidel la descendenti.
Puietii portaltoi se produc in scoala de puieti, iar pentru altoire sunt buni puieti de %-(
ani, sanatosi. 6amurile altoi se
recolteaza din puieti EelitaA - ele trebuie
sa aiba lungimea de ;&-%&& cm si
diametrul +-(& mm. 7aterialul biologic
se pastreaza, pana la altoire, stratificat
in nisip umed. Buietii se scot de de la
stratificare cu %&-%; zile mai repede, se
fasoneaza scurtand piatul la (&-(; cm.
Plantarea in li!ada se face toamna sau
prima!ara dereme, scoaterea din
pepiniere facandu-se cu (-: zile inainte.
"ltoirea se efectueaza, de obicei, in
ianuarie mecanizat. >upa altoire,
materialul se stratifica in lazi cu rumegus dezinfectat cu Fopsin &,%G, apoi se forteaza in
sere speciale timp de %&-%? zile. 3ortarea este terminata cand punctul de altoire este
complet carusat. Plantarea puietilor altoiti se face in randuri de *&$?& cm.
0ste necesar ca in timpul erii sa se faca ?-; prasile, (-: udari, o fertilizare suplimentara
cu ?&-;& Hg /aI"a, ;-1 tratamente cu zeama bordeleza &,1;-%G. La puieti se mai fac
lucrari in erde de indepartare a lastarilor porniti din portaltoi si se lasa un lastar din altoi.
>eoarece altoirea nucului este o problema greoaie si inca nerezolata pana la capat, in lume si in
#omania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate.
$iferenta ma%ora intre pomii de nuc altoiti si cei nealtoiti consta in urmatoarele8
nucii obtinuti prin altoire la masa sau in camp direct pastreaza prin altoire toate
caracteristicile soiului de unde s-au recoltat ramurile si intra pe rod foarte repede. Brimele
nuci apar c"iar din anul < dupa plantarea nucului.
nucii obtinuti din samanta )nuci semanate in camp, din soiuri selectionate, nu pot pastra
caracteristicile soiului de unde am recoltat nucile si intra foarte greu pe rod, abia dupa %&-
%( ani.
(
Briitor la productia de nuci obtinute, rezultate foarte bune se obtin atat de la pomii altoiti
de nuc, cat si de la cei nealtoiti.
In Romania, nucul a fost si este protejat de lege. /ucii pot fi taiati in urmatoarele
conditii8
e$emplarele care au cel putin %I: din coroana uscataJ
e$emplarele care sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de obiectieJ
e$emplarele dezradacinate din cauze naturale.
Pentru fiecare nuc taiat, chiar in aceste conditii, proprietarul este obligat prin lege
sa planteze la loc trei nuci tineri. Faierile la nuc se fac primaara in martie-aprilie.
3iecare zona ecologica are in general un sortiment specific, cu soiurile formate in acele conditii.
<n 6omania s-au obtinut soiurile Jupanesti, 5eoagiu, /oaci, Bestisani, 7i"aela, etc, dar
si portaltoii Fg. Jiu %, 4ecular si Bortal
4pecii mai intalnite sunt J. 6egia si J. /igra.
Nuca, fructul nucului, este unul din fructele mult
folosite de romni. 0a apare n alimenta ie, n nenumrate
forme ale produselor romne ti8 cozonaci, colaci, plcinte
i alte produse de acela i tip, n alimente rituale cum sunt
colia sau mcinicii, n anumite alimente de post )sarmale
de post i altele asemenea, etc. >e asemenea, miezul de
nuc e folosit n unele tratamente populare, mai ales din
pricina untdelemnului pe care l con ine. .cest untdelemn
era folosit n ec"ime de romni, alturi de untdelemnul de
fag sau 9ir, atunci cnd nu se putea folosi untedemnul de msline.
Co%ile de nuc, lemnoase, tari, sunt folosite pentru confec ionarea de mici 9ucrii pentru
copii - n special brcu e, dar nu numai - pentru realizarea unor piese de mobilier i ornamente
rustice. n trecut erau folosite i pentru anumite pedepse ) statul pe co9i de nuc,.
&n!eli ul gros, erde, se folose te att pentru unele tratamente, ct i pentru ob inerea
de pigment negru )colorant negru,, foarte rezistent, folosit pentru pr, te$tile naturale i altele
asemenea.
Florile sunt folosite n popor, sub form de infuzie, ca tratament pentru ntrirea i
nsnto irea prului i a pielii capului.
'emnul de nuc este un lemn greu, fin, nc"is la culoare, foarte rezistent, pre ios. 4e
folose te pentru mobil de lu$, pentru piese de lu$ n ornamenta ii i decorri, pentru elemente
speciale sau ornamente n realizarea ia"turilor de lu$, n confec ionarea de casete scumpe pentru
bi9uterii .a.m.d.
<mportanta pomicola rezida in !aloarea
alimentara a fructelor, nuca(nucile constituind
un aliment complet si concentrat. 0le contin
substante grase, substante proteice, substante
minerale, itamine, "idrati de carbon, etc.
Nuca este un fruct foarte "ranitor, bogat in
itamine, substante minerale si uleiuri. 4e poate
manca fie cruda )dupa o necesara perioada de
uscare naturala,, fie gatita )in special in industria
de patiserie si cofetarie,, fie conserata )nucile
erzi, materie prima pentru dulceturi sau
muraturi,.
)emin ele con in foarte pu in ap, protide %;G,
grsimi K:G, "idra i de carbon %?G, sruri de /a
?mgG # ;?;mgG !a 1&mgG B ?:&mgG itamina . ?mG itamina B% &,:;mgG
riboflain &,%& mgG, niacin %mgG, itamina ! %;mgG. 3runzele con in taninuri
elagice ?-;G, inozitol, %uglon*, cantit i mici de ulei olatil.
:
/uca, fructul nucului, este unul din fructele mult folosite de romani. 0a apare in
alimentatie, in nenumarate forme ale produselor romanesti8 cozonaci, colaci, placinte si
alte produse de acelasi tip, in alimente rituale cum sunt colia sau macinicii-mucinicii-
mucenitii, in anumite alimente de post )sarmale de post si altele asemenea, etc.
Miezul de nuca constituie un aliment complet si
concentrat, continand substante grase );(-1&G,,
substante proteice )%(-(;G,, za"aruri );-(;G,
substante minerale )%,:-(,?G,, etc.
+aloarea energetic a unui ,g de miez
de nuc este echi!alenta cu-
. ,g paine / 0,1 ,g carne / 0,1 ,g cartofi / 0,1 ,g
peste / 0,1 ,g prune uscate / . ,g pere,
asigurand 2323 calorii 4+5 Cociu, .67385
7iezul de nuca este folosit in fabricarea de ulei
comestibil si te"nic folosit in pictura, fabricarea cernelii tipografice, fabricarea sapunului
de lu$, etc.
9leiul de nuca rafinat este delicios in salate )se gaseste in comert la un pret destul de
piperat,, dar este utilizat si in industria opselurilor pentru pictura, in obtinerea unor
produse cosmetice si a unor medicamente.
>e asemenea, miezul de nuca e folosit in unele tratamente populare, mai ales din pricina
untdelemnului pe care il contine. .cest untdelemn era folosit in ec"ime de romani,
alaturi de untdelemnul de fag sau 9ir, atunci cand nu se putea folosi untdelemnul de
masline.
Nucile !erzi se folosesc pentru
dulceturi, continand o cantitate
mare de !itamina C - de patruzeci
de ori mai mult decat sucul de
portocale, dintr-un ,g de co%i !erzi
de nuca se poate e:trage o cantitate
de !itamina C egala cu cea e:trasa
din .0 ,g de lamai5
Co%ile de nuca, lemnoase, tari, sunt
folosite pentru confectionarea de mici
9ucarii pentru copii - in special
barcute, dar nu numai - pentru realizarea unor piese de mobilier si ornamente rustice. <n
trecut, erau folosite si pentru anumite pedepse )statul pe co9i de nuca,.
!oa9a de nuca are, la randul ei, utilizari dierse si surprinzatoare. 7acinata, intra in
compozitia unor abrazii organici, iar uleiul e$tras din coa9a este folosit pentru lubrifianti
speciali. Fot din coa9a se obtine o umplutura necesara in industria e$ploziilor
)dinamita,, precum si substante din care se produc sapunuri speciale si unguenti care
impiedica e$folierea epidermei.
<nelisul gros, erde, se foloseste atat pentru unele tratamente, cat si pentru obtinerea de pigment
negru )colorant negru,, foarte rezistent, folosit pentru par, te$tile naturale si altele
asemenea.
Florile sunt folosite in popor, sub forma de infuzie, ca tratament pentru intarirea si
insanatosirea parului si a pielii capului.
!ercetatorii au descoperit ca e:tractul de nuca are capacitatea de a in"iba, anula efectele
beta proteinei fibrilare aminoide, principalul component al plagilor cerebrale ce prooaca
.lz"eimer. !onsumul acestui fruct reduce riscurile de aparitie a acestei boli deastatoare.
!a planta tehnica, nucul asigura materia prima pentru numeroase ramuri ale industriei.
7iezul de nuca se poate consuma proaspat, in produsele de patiserie, iar datorita
continutului mare in grasimi, din el se obtine un e$celent ulei comestibil si te"nic, care,
?
fiind sicati, este folosit in pictura, pentru fabricarea cernelii tipografice, a sapunului de
lu$, in obtinerea a numeroase produse farmaceutice si cosmetice. Furta ramasa dupa
e$tragera uleiului este folosita la fabricarea "alalei, constituind si un nutret concentrat in
"rana animalelor si pasarilor.
>in fructele erzi, inainte de intarirea endocarpului, se poate prepara dulceata, rac"iu.
0ndocarpul are putere calorica ridicata, se foloseste in industrie pentru prepararea
carbunelui acti, a pietrei de slefuit si a amestecurilor fine de linoleum.
/ucul este mult apreciat si pentru lemnul sau de calitate superioara, aand o mare
rezistenta, plasticitate si finete, fiind folosit in fabricarea mobilei de lu$, pentru scluptura,
in industria aioanelor si automobilelor.
Bericarpul con ine 9uglon ); "idro$il %-? naftoc"inon,, taninuri, ulei eteric, clorofile,
amidon, pectine, acizi organici. Juglona formeaz o combina ie cu proteinele din piele i d o
colora ie brun.
Brodusul poart denumirea de 9uglandis folium et pericarpium, i reprezint foliolele sau
pericarpul fructelor mature recoltate de la Juglans regia L..
!a planta medicinala, nucul a fost folosit si in trecut in medicina. 4ucul din frunzele de
nuc era folosit ca ermifug, ca tonic, ca unguent pentru ulcere, dezinfectant urinar, antidiareic,
etc. .deptii "omeopatiei recomanda mezocarpul pentru tratamentul acneei, iritatiilor, omelor,
etc.
3runzele si pericarpul fructelor au utilizri terapeutice n medicina uman i eterinar.
Frunzele de nuc trebuie culese atunci
cand sunt tinere si de un erde intens. 4atenii
sustin ca frunzele de nuc cele mai bune pentru
leacuri sunt cele care se culeg pana in sarbatoarea
4anzienelor, adica pana pe la 9umatatea lunii
iunie. 7ai ales cele dinspre capatul ramurilor.
3runzele se rup fara codita.
=data culese, frunzele se taie sau se rup si
se pun la uscat, in strat subtire, pe "artie alba, in
locuri umbroase si bine aerisite. 4e pastreaza in
pungi de "artie sau saculeti de panza.
3runzele de nuc pot fi folosite pentru
dierse afectiuni, atat intern cat si e$tern, sub
forma de infuzie sau decoct. ;nfuzia din frunze de nuc se obtine turnand o cana de apa clocotita
peste o lingurita plina arf de planta uscata. 4e acopera asul, se lasa catea minute la infuzat si
se poate bea in tulburari digesti!e si pentru curatarea sangelui.
3runzele de nuc uscate, in amestec, parti egale, cu frunze de agud si teci de fasole, au
efect hipoglicemiant. 0$tern, cu frunze de nuc se pot face bai partiale sau generale. >in frunzele
erzi care sunt acum din abundenta, se poate face o fiertura mai concentrata impotri!a
transpiratiei picioarelor si a unghiilor infectate, de la maini ori picioare. .ceeasi fiertura
poate fi folosita si ca remediu impotri!a caderii parului. >upa spalat, se unge bine radacina
parului cu infuzie, e bine ca parul sa fie mai scurt, si se lasa sa se usuce liber, fara a-l forta cu
uscatorul.
Bentru bai generale, se foloseste o infuzie din frunze uscate, %&& grame la ? litri de apa
clocotita care, dupa ce se infuzeaza, se toarna in apa din cada. !at e$ista frunze erzi, infuzia
poate fi facuta din :-? maini de frunze la ? litri de apa.
<aile generale cu frunze de nuc se fac pentru tratarea bolilor de piele, eczeme,
urticarie, bube purulente, furuncule. Baralel, se bea zilnic, macar o cana de ceai de frunze uscate.
.pa din cada nu trebuie sa treaca de mi9loc, cand se sta sezut in cada si sa nu dureze mai mult de
%;minute.
!u o infuzie mai concentrata, doua lingurite de planta la o cana de apa clocotita, se poate
;
face gargara impotri!a durerilor de gat sau clatiri ale gurii in caz de gingi!ita, parodontoza,
rani ramase dupa e$tragerea maselelor.
<nfuzia de frunze de nuc se recomanda si impotria tenurilor grase, acneice, iritate. 4e
pun pe fata comprese calde, la temperatura corpului, care au efect astringent.
3runzele de nuc erzi puse la macerat in petrol lampant, constituie un unguent bun in
tratarea durerilor reumatice.
Bentru indecarea rcelii ascunse, ara se recomand plimbri prin liezi de nuci sau
ezutul la umbra unui nuc nfrunzit, deoarece frunzele acestuia eman iod
Brincipiile actie pe care le con in sunt rspunztoare de ac iunile bactericid,
bacteriostatic, astringent, u or "ipotensi, "ipoglicemiant, calmant, cicatrizant, emolient,
antito$ic, antimitotic, antisudoral, antieczematoas i antireumatismal. 3armacodinamic
principiile actie mpiedic nmul irea bacteriilor, produc o sngerare a esuturilor, capilarelor
sanguine, imprim o ac iune "omeostatic local, au o ac iune u or "ipotensi, scad
concentra ia de glucoz din snge, rela$eaz esuturile i determin scderea strilor
inflamatorii, nltur to$inele din organism, stimuleaz digestia prin e$citarea sucurilor
gastrointestinale, ac ioneaz mpotria transpira iei, suprim diareea i nltur inflama iile
acute ale intestinului. .c iunea cea mai important este cea astringent i amarotonic cu
aplica ii n tratamentul dispepsiilor i inflama iilor catarale gastrointestinale.
>atorit acestor efecte se ntrebuin eaz n tratamentul simptomatic al manifestrilor
subiectie de insuficien enoas )dureri de gamb, "emoroizi,, diarei u oare, descuamrile
pruriginoase ale capului )mtra ,, afec iuni dermatologice contra arsurilor superficiale i pu in
ntinse )antipruriginos i antibacterian,, afec iuni ale cait ii bucale i faringiene )antialgic,,
cosmetic la colorarea prului )reac ioneaz cu grupele tiol '4H ale c"eratinei and efect
tinctorial,. 4e utilizeaz sub form de infuzie, decoct, tinctur sau c"ela i cu care se prepar
ampoane i lo iuni capilare cu care se fac aplica ii locale.
!a planta ecologica, nucul este de neinlocuit, fiindca este unul dintre putinii arbori care
absoarbe metalele grele din atmosfera. <n plus, desi creste lent, datorita radacinilor sale foarte
dezoltate, nucul prezinta importanta in amelioratiile agrosilice fiind folosit contra eroziunii
solului si a alunecarilor de teren, precum si ca specie principala in perdelele de protectie.
Lemnul de nuc este un lemn greu, fin,
inc"is la culoare, foarte rezistent, pretios. 4e
foloseste pentru mobila de lu$, pentru piese de lu$
in ornamentatii si decorari, pentru elemente
speciale sau ornamente in realizarea ia"turilor de
lu$, in confectionarea de casete scumpe pentru
bi9uterii samd.
Faiat la timpul potriit si prelucrat stiintific,
lemnul de nuc are o aloare de intrebuintare
e$ceptionala. /ucul este o esenta dura si
foarte densa. !u te"nologiile moderne el
poate fi taiat in furnirul cel mai rezistent si
spectaculos. 4e slefuieste perfect, iar
straturile protectoare de ulei sau lac ii pun in eidenta fibra spectaculoasa. <n functie de
arietate, are o paleta de culori de la un crem desc"is pana la ciocolatiu inc"is.
!ea mai intensa utilizare este in industria mobilei, dar este la fel de apreciat si de
producatorii de instrumente muzicale sau de sculptori. <n unele zone )c"iar si din
6omania, este destul de des folosit in constructii, ca element de rezistenta sau ca accent
decorati.
!atea secole de-a randul, a fost utilizat aproape e$clusi la fabricarea armelor de foc )se
mai utilizeaza si astazi pentru arme de lu$,, iar !aloarea sa estetica e apreciata in
industria automobilelor, a decoratiunilor interioare sau la productia de aparatura
electronica si electrocasnica.
K
=dinioara, populatia la sate folosea intens opselele e$trase din frunze, lastari si scoarta
de nuc pentru opsitul lanii, bumbacului si c"iar a matasii, fiind considerate opsele
neto$ice si deosebit de rezistente la deodorare.
C=;#+")9>" C?);N P"9'
"F ;
1