Sunteți pe pagina 1din 12

Nucul

Scris de Administrator
Smbt, 19 Iunie 2010 17:10 - Ultima actualizare Joi, 30 Septembrie 2010 18:47

Nucul

Nucul, Juglans regia L., este un arbore din familia Jugladaceae si, asa cum
spune denumirea latina, fructele sale au fost hrana zeilor (Jovis glans
inseamna fructele lui Jupiter). Romanii ii spuneau Nux Gallica, iar in
nordul Europei (Germania, Anglia) a fost importat din Italia si Galia si
redenumit Walnut (weathnutu primit din strainatate).
Nucul este raspandit in zona temperata si mediteraneana, atat ca flora
spontana, cat si in culturi. Nucul isi are originea in zona geografica intinsa
din Balcani spre est, pana in Himalaya si sud-vestul Chinei. Cele mai mari
paduri se afla in Kargazstan, unde copacii se dezvolta extensiv, in paduri
aproape exclusiv de nuc, la altitudini de 1.0002.000 m (Hemery 1998), mai
ales la Arslanbob, in provincia Jalal-Abad.

Nucul a fost introdus in vestul si nordul Europei din vremea romanilor sau
mai devreme, iar in cele doua Americi in secolul 17.
Zonele
importante ale culturii nucului cuprind Franta, Serbia, Grecia, Bulgaria si
Romania (in Europa), China (in Asia), California (in America de Nord) si
Chile in America de Sud. Mai recent, cultura nucului s-a raspandit pe scara
larga si in alte regiuni: Noua Zeelanda si sud-estul Australiei.
In Romania, nucul se cultiva in toate zonele de la mare pana in zona
dealurilor inalte, se utilizeaza tipuri valoroase din specia Juglas regia,
fiind omologati portaltoi seculari.
Tip de planta: pom fructifer
Nucul este una dintre cele mai importante specii pomicole.

1 / 12

Nucul
Scris de Administrator
Smbt, 19 Iunie 2010 17:10 - Ultima actualizare Joi, 30 Septembrie 2010 18:47

Descriere - nuc
Nucul este un arbore viguros, care poate ajunge la 30 de metri inaltime. Are
trunchiul gros si scoarta neteda, argintiu-cenusie. Are crengi
puternice,
coroana
foarte larga si bogata.
Frunzele
sunt mari, compuse din 5-9 foliole eliptice, cu margini intregi.
Florile barbatesti sunt grupate in amenti masculi solitari sau cate doi,
cilindrici, multiflori.
Florile femela sunt grupate cate 2
pana la patru, uneori solitare, sesile, purpurii. Infloreste in luna mai.
Fructul este drupa sferica, avand o singura samanta, cu doua cotiledoane
mari, zbarcite, bogate in untdelemn si numita
nuca
.

Se inmulteste aproape numai prin samanta, dar cu destula greutate.


Spontan, creste sporadic in paduri de amestec, mai ales la deal, in Romania,
in special in Banat si Oltenia. Cultivat, creste in toate regiunile tarii.
Sunt cunoscute 21 de specii, unele intens cultivate, altele salbatice. Dar
2 / 12

Nucul
Scris de Administrator
Smbt, 19 Iunie 2010 17:10 - Ultima actualizare Joi, 30 Septembrie 2010 18:47

celebre si intens utilizate de om sunt varietatile din zona de clima


temperat-continentala.
Cea mai raspandita specie de nuc este Juglans regia cu varietatile de Nu
c Persian, Nuc Carpatin
si
Nuc comun
. Ele cuprind copaci ce pot atinge 10-40 m inaltime, au frunze mari, lucioase,
cu marginile nezimtate si fructe cu miezul consistent si coaja subtire.
Aceasta varietate este raspandita din Balcani pana in Himalaya. In America
de Nord se cultiva nucul negru (Juglans nigra). Nucul regal si nucul
negru
dau
pe plan mondial cea mai mare productie de lemn si fructe, dar toate
varietatile se cultiva pentru utilizarea in domenii extrem de diverse, de la
decorarea gradinilor si parcurilor la industria farmaceutica sau a maselor
plastice.

Cultura nucului in tara noastra plantare inmultire - altoire


In tara noastra, nucul este stravechi. Pana la inceputul secolului XX existau
paduri si plantatii intinse de nuc in judetele Gorj, Valcea, Dambovita,
Prahova, Bacau, Neamt, Iasi, Suceava.
Atat in perioada celui de-al doilea razboi mondial, cat si dupa aceea s-a
remarcat o scadere masiva a numarului de pomi si a productiei de nuci.
Goana dupa lemnul de nuc, dar si desele sistematizari si organizari de
teritoriu, datorita colectivizarii tarii, au dus la taierea nechibzuita a acestui
pom.
Nucul iubeste solurile roditoare si destul de umede, dar nu se recomanda
de sadit pe locurile joase pentru ca este destul de vulnerabil la ingheturile
tarzii.
Se planteaza la o distanta de circa 10 m de la pom la pom (in dependenta
de parametrii terenului, aceasta distanta poate fi calculata cu mici devieri).
In primii 10-12 ani, nucul poate fi indesit pe rand si intre randuri cu visin,
mar si par slab viguroase.
Creste mai bine sadit din nuca, direct la locul necesar. Poate fi crescut in
pepiniera si plantat dupa 2-3 ani
, insa permutarea o suporta destul de greu.
Pot fi saditi si nuci altoiti
, procurati din magazine specializate sau de la producatori recunoscuti.
Acesti pomi fructiferi dau roade dupa 4-5 ani, doar ca si costul lor va fi putin

3 / 12

Nucul
Scris de Administrator
Smbt, 19 Iunie 2010 17:10 - Ultima actualizare Joi, 30 Septembrie 2010 18:47

mai ridicat. De pe un hectar de livada se poate recolta pana la 1,5-2 tone de


nuci, astfel incat costurile ar fi acoperite.
Materialul saditor se obtine din pepiniere, nucul se poate imulti si prin semi
nte tipuri selectionate,
dar, in acest caz, caracterele soiurilor nu se transmit fidel la descendenti.
Puietii portaltoi
se produc in scoala de puieti, iar
pentru altoire
sunt buni puieti de 1-2 ani, sanatosi. Ramurile altoi se recolteaza din puieti
elita - ele trebuie sa aiba lungimea de 50-100 cm si diametrul 8-20 mm.
Materialul biologic se pastreaza, pana la altoire, stratificat in nisip umed.
Puietii se scot de de la stratificare cu 10-15 zile mai repede, se fasoneaza
scurtand pivatul la 20-25 cm.
Plantarea in livada se face toamna sau primavara devreme, scoaterea din
pepiniere facandu-se cu 2-3 zile inainte.
Altoirea se efectueaza, de obicei, in ianuarie mecanizat. Dupa altoire,
materialul se stratifica in lazi cu rumegus dezinfectat cu Topsin 0,1%, apoi
se forteaza in sere speciale timp de 10-14 zile. Fortarea este terminata cand
punctul de altoire este complet carusat.
Plantarea puietilor altoiti
se face in randuri de 90x40 cm.

Este necesar ca in timpul verii sa se faca 4-5 prasile, 2-3 udari, o fertilizare
suplimentara cu 40-50 kg Na/ha, 5-7 tratamente cu zeama bordeleza 0,75-1%.
La puieti se mai fac lucrari in verde de indepartare a lastarilor porniti din

4 / 12

Nucul
Scris de Administrator
Smbt, 19 Iunie 2010 17:10 - Ultima actualizare Joi, 30 Septembrie 2010 18:47

portaltoi si se lasa un lastar din altoi.


Deoarece altoirea nucului este o problema greoaie si inca nerezolvata pana
la capat, in lume si in Romania se obtin puieti de nuc din soiuri selectionate.
Diferenta majora intre pomii de nuc altoiti si cei nealtoiti consta in
urmatoarele:
nucii obtinuti prin altoire la masa sau in camp direct pastreaza prin
altoire toate caracteristicile soiului de unde s-au recoltat ramurile si intra pe
rod foarte repede. Primele nuci apar chiar din anul I dupa plantarea nucului.
nucii obtinuti din samanta (nuci semanate in camp) din soiuri
selectionate, nu pot pastra caracteristicile soiului de unde am recoltat nucile
si intra foarte greu pe rod, abia dupa 10-12 ani.
Privitor la productia de nuci obtinute, rezultate foarte bune se obtin atat de
la pomii altoiti de nuc, cat si de la cei nealtoiti.
In Romania, nucul a fost si este protejat de lege. Nucii pot fi taiati in
urmatoarele conditii:
exemplarele care au cel putin 1/3 din coroana uscata;
exemplarele care sunt pe suprafete unde s-a autorizat construirea de
obiective;
exemplarele dezradacinate din cauze naturale.
Pentru fiecare nuc taiat, chiar in aceste conditii, proprietarul este obligat
prin lege sa planteze la loc trei nuci tineri. Taierile la nuc se fac primavara
in martie-aprilie.
Fiecare zona ecologica are in general un sortiment specific, cu soiurile
formate in acele conditii. In Romania s-au obtinut soiurile Jupanesti,
Geoagiu, Novaci, Pestisani, Mihaela, etc, dar si portaltoii Tg. Jiu 1, Secular si
Portval.

Cerinte fata de factori de vegetatie


Principali factori care influenteaza productia la nuc sunt: lumina, caldura,
apa
si solul.
Lumina. Fata de lumina, nucul are cerinte mari, de aceea, reuseste numai
pe terenuri cu expozitie sudica si la distanta de plantare corespunzatoare. In
conditii de lumina slaba, nucul rodeste putin, coroanele se degarnisesc si
pomii devin sensibili la boli.
Caldura. Fata de caldura, cerintele nucului sunt destul de mari, reuseste
doar in zonele cu temperatura medie anuale de 8-11 grade Celsius, cu ierni
blande si veri calduroase. Atunci cand temperaturile sunt mai mari de 35

5 / 12

Nucul
Scris de Administrator
Smbt, 19 Iunie 2010 17:10 - Ultima actualizare Joi, 30 Septembrie 2010 18:47

grade Celsius, se produc arsuri pe frunze si pe fructe. In timpul iernii,


majoritatea soiurilor rezista pana la -25-28 grade Celsius, dar la inceputul si
sfarsitul repausului, temperaturile pot sa-i afecteze. Primavara sunt afectati
amentii si chiar ramurile de rod. Sensibilitatea organelor florare in timpul
infloritului este foarte mare, stigmatele degera la -0,8-1 grade Celsius, iar
temperaturile de -2 -3 grade Celsius afecteaza florile si frunzele.

Apa. Fata de apa, nucul are cerinte mari, obtinandu-se productii mari in
zonele cu precipitatii medii anuale de 600-700 mm/an. Faptul ca nucul
consuma cantitati mari de apa se explica si prin faptul ca aceasta specie
creste foarte bine pe malul apelor curgatoare. Nucul suporta perioadele de
seceta, dar nu de lunga durata, deoarece are sistemul radicular destul de
profund. Excesul de apa din sol si din aer este greu tolerat, in aceste
conditii, nucul devine sensibil la boli si lager.
Solul. Fata de sol, cerintele nucului sunt, de asemenea, destul de mari,
nucul reuseste bine pe soluri fertile si cu textura mijlocie profunda, cu pH
6-7,5. Pe solurile texturale, pe cele erodate cu strat fertil subtire, nucul
creste si rodeste necorespunzator.
In primii ani, nucul este pretentios fata de azot, iar in timpul fructificarii fata
de fosfor si potasiu.

Importanta culturii - Utilizarea nucului


Importanta pomicola rezida in valoarea alimentara a fructelor, nuca/nucile
constituind un aliment complet si concentrat. Ele contin substante grase,
substante proteice, substante minerale, vitamine, hidrati de carbon, etc.

Nuca este un fruct foarte hranitor, bogat in vitamine, substante minerale si


uleiuri. Se poate manca fie cruda (dupa o necesara perioada de uscare
naturala), fie gatita (in special in industria de patiserie si cofetarie), fie
conservata (nucile verzi, materie prima pentru dulceturi sau muraturi).
Nuca, fructul nucului, este unul din fructele mult folosite de romani. Ea
apare in alimentatie, in nenumarate forme ale produselor romanesti:
cozonaci, colaci, placinte si alte produse de acelasi tip, in alimente rituale
cum sunt coliva sau macinicii-mucinicii-mucenitii, in anumite alimente de
post (sarmale de post si altele asemenea) etc.

6 / 12

Nucul
Scris de Administrator
Smbt, 19 Iunie 2010 17:10 - Ultima actualizare Joi, 30 Septembrie 2010 18:47

Miezul deenergetic
nuca
substante
graseconstituie
minerale
(52-70%),
un
substante
aliment
etc.
complet
(12-25%),
si concentrat,
zaharuri
continand
Valoarea
a(1,3-2,4%),
unui kg
de
miez proteice
de nuc este
echivalenta
cu:(5-25%)
1 kg paine + 0,5 kg carne + 0,5 kg cartofi + 0,5 kg peste + 0,5 kg prune
uscate + 1 kg pere, asigurand 6364 calorii (V. Cociu, 1983).
Miezul de nuca este folosit in fabricarea de ulei comestibil si tehnic folosit
in pictura, fabricarea cernelii tipografice, fabricarea sapunului de lux etc.
Uleiul de nuca rafinat este delicios in salate (se gaseste in comert la un
pret destul de piperat), dar este utilizat si in industria vopselurilor pentru
pictura, in obtinerea unor produse cosmetice si a unor medicamente.
De asemenea, miezul de nuca e folosit in unele tratamente populare, mai
ales din pricina untdelemnului pe care il contine. Acest untdelemn era
folosit in vechime de romani, alaturi de untdelemnul de fag sau jir, atunci
cand nu se putea folosi untdelemnul de masline.
Nucile verzi se folosesc pentru dulceturi, continand o cantitate mare de
vitamina C - de patruzeci de ori mai mult decat sucul de portocale, dintr-un
kg de coji verzi de nuca se poate extrage o cantitate de vitamina C egala cu
cea extrasa din 10 kg de lamai.

Cojile de nuca, lemnoase, tari, sunt folosite pentru confectionarea de mici


jucarii pentru copii - in special barcute, dar nu numai - pentru realizarea
unor piese de mobilier si ornamente rustice. In trecut, erau folosite si pentru
anumite pedepse (
statul pe coji de nuca).
Coaja de nuca are, la randul ei, utilizari diverse si surprinzatoare. Macinata,
intra in compozitia unor abrazivi organici, iar uleiul extras din coaja este

7 / 12

Nucul
Scris de Administrator
Smbt, 19 Iunie 2010 17:10 - Ultima actualizare Joi, 30 Septembrie 2010 18:47

folosit pentru lubrifianti speciali. Tot din coaja se obtine o umplutura


necesara in industria explozivilor (dinamita), precum si substante din care
se produc sapunuri speciale si unguenti care impiedica exfolierea
epidermei.
Invelisul gros, verde, se foloseste atat pentru unele tratamente, cat si
pentru obtinerea de pigment negru (colorant negru), foarte rezistent, folosit
pentru par, textile naturale si altele asemenea.
Florile sunt folosite in popor, sub forma de infuzie, ca tratament pentru
intarirea si insanatosirea parului si a pielii capului.
Cercetatorii au descoperit ca extractul de nuca are capacitatea de a inhiba,
anula efectele beta proteinei fibrilare aminoide, principalul component al
plagilor cerebrale ce provoaca Alzheimer. Consumul acestui fruct reduce
riscurile de aparitie a acestei boli devastatoare.
Ca planta tehnica, nucul asigura materia prima pentru numeroase ramuri
ale industriei. Miezul de nuca se poate consuma proaspat, in produsele de
patiserie, iar datorita continutului mare in grasimi, din el se obtine un
excelent ulei comestibil si tehnic, care, fiind sicativ, este folosit in pictura,
pentru fabricarea cernelii tipografice, a sapunului de lux, in obtinerea a
numeroase produse farmaceutice si cosmetice. Turta ramasa dupa
extragera uleiului este folosita la fabricarea halvalei, constituind si un nutret
concentrat in hrana animalelor si pasarilor.
Din fructele verzi, inainte de intarirea endocarpului, se poate prepara
dulceata, rachiu. Endocarpul are putere calorica ridicata, se foloseste in
industrie pentru prepararea carbunelui activ, a pietrei de slefuit si a
amestecurilor fine de linoleum.
Nucul este mult apreciat si pentru lemnul sau de calitate superioara, avand
o mare rezistenta, plasticitate si finete, fiind folosit in fabricarea mobilei de
lux, pentru scluptura, in industria avioanelor si automobilelor.

8 / 12

Nucul
Scris de Administrator
Smbt, 19 Iunie 2010 17:10 - Ultima actualizare Joi, 30 Septembrie 2010 18:47

Ca planta
mezocarpul
frunzele
dezinfectant
de medicinala,
nuc
pentru
urinar,
era tratamentul
folosit
antidiareic,
nucul
ca vermifug,
a fost
acneei,
etc. folosit
Adeptii
iritatiilor,
ca tonic,
sihomeopatiei
in trecut
vomelor,
ca unguent
in medicina.
recomanda
etc.
pentruSucul
ulcere,
din
Ca planta ecologica, nucul este de neinlocuit, fiindca este unul dintre
putinii arbori care absoarbe metalele grele din atmosfera. In plus, desi
creste lent, datorita radacinilor sale foarte dezvoltate, nucul prezinta
importanta in amelioratiile agrosilvice fiind folosit contra eroziunii solului si
a alunecarilor de teren, precum si ca specie principala in perdelele de
protectie.

Lemnul de nuc este un lemn greu, fin, inchis la culoare, foarte rezistent,
pretios. Se foloseste pentru mobila de lux, pentru piese de lux in
ornamentatii si decorari, pentru elemente speciale sau ornamente in
realizarea iahturilor de lux, in confectionarea de casete scumpe pentru
bijuterii samd.

9 / 12

Nucul
Scris de Administrator
Smbt, 19 Iunie 2010 17:10 - Ultima actualizare Joi, 30 Septembrie 2010 18:47

Taiat la timpul potrivit si prelucrat stiintific, lemnul de nuc are o valoare de


intrebuintare exceptionala. Nucul este o esenta dura si foarte densa.
Cu tehnologiile moderne el poate fi taiat in furnirul cel mai rezistent si
spectaculos. Se slefuieste perfect, iar straturile protectoare de ulei sau lac ii
pun in evidenta fibra spectaculoasa. In functie de varietate, are o paleta de
culori de la un crem deschis pana la ciocolatiu inchis.
Cea mai intensa utilizare este in industria mobilei, dar este la fel de
apreciat si de producatorii de instrumente muzicale sau de sculptori. In
unele zone(chiar si din Romania) este destul de des folosit in constructii, ca
element de rezistenta sau ca accent decorativ.
Cateva secole de-a randul, a fost utilizat aproape exclusiv la fabricarea
armelor de foc (se mai utilizeaza si astazi pentru arme de lux), iar valoarea
sa
estetica
e apreciata in industria automobilelor, a decoratiunilor interioare sau la
productia de aparatura electronica si electrocasnica.
Odinioara, populatia la sate folosea intens vopselele extrase din frunze,
lastari si scoarta de nuc pentru vopsitul lanii, bumbacului si chiar a matasii,
fiind considerate vopsele netoxice si deosebit de rezistente la deodorare.

Utilizare farmaceutica
Frunzele si pericarpul fructelor au utilizari terapeutice in medicina umana
si veterinara. Produsul poarta denumirea de juglandis folium et
pericarpium
si reprezinta
foliolele sau pericarpul fructelor mature recoltate de la
Juglans regia L.
.
Principiile active pe care le contin sunt raspunzatoare de actiunile
bactericida, bacteriostatica, astringenta, usor hipotensiva, hipoglicemianta,
calmanta, cicatrizanta, emolienta, antitoxica, antimitotica, antisudorala,
antieczematoasa si antireumatismala. Farmacodinamic, principiile active
impiedica inmultirea bacteriilor, produc o sangerare a tesuturilor, capilarelor
sanguine, imprima o actiune homeostatica locala, au o actiune usor
hipotensiva, scad concentratia de glucoza din sange, relaxeaza tesuturile si
determina scaderea starilor inflamatorii, inlatura toxinele din organism,
stimuleaza digestia prin excitarea sucurilor gastrointestinale, actioneaza
impotriva transpiratiei, suprima diareea si inlatura inflamatiile acute ale
intestinului. Actiunea cea mai importanta este cea astringenta si

10 / 12

Nucul
Scris de Administrator
Smbt, 19 Iunie 2010 17:10 - Ultima actualizare Joi, 30 Septembrie 2010 18:47

amarotonica cu aplicatii in tratamentul dispepsiilor si inflamatiilor catarale


gastrointestinale.

Datorita acestor efecte, nucul se intrebuinteaza in tratamentul simptomatic


al manifestarilor subiective de insuficienta venoasa (dureri de gamba,
hemoroizi), diaree usoara, descuamarile pruriginoase ale capului (matreata),
afectiuni dermatologice contra arsurilor superficiale si putin intinse
(antipruriginos si antibacterian), afectiuni ale cavitatii bucale si faringiene
(antialgic), cosmetica - la colorarea parului (reactioneaza cu grupele tiol SH
ale cheratinei avand efect tinctorial).
Se utilizeaza sub forma de infuzie, decoct si tinctura cu care se prepara
sampoane si lotiuni capilare cu care se fac aplicatii locale.

Compozitie chimica
Semintele contin foarte putina apa, protide 15%, grasimi 63%, hidrati de
carbon 14%, saruri de Na 4mg%, K 545mg%, Ca 70mg%, P 430mg%,
vitamina A 4m%, vitamina B1 0,35mg%, riboflavina 0,10 mg%, niacin 1mg%,
vitamina C 15mg%. Frunzele contin taninuri elagice 4-5%, inozitol, juglona,
cantitati mici de ulei volatil. Pericarpul contine juglona (5 hidroxil 1-4
naftochinona), taninuri, ulei eteric, clorofile, amidon, pectine, acizi organici.
Juglona formeaza o combinatie cu proteinele din piele si da o coloratie
bruna.

Precautii
Frunzele de nuc contin si degaja o mare cantitate de iod si juglona. Din
aceasta cauza, petrecerea unui timp indelungat la umbra unui nuc nu este
indicata.
Exista o credinta in popor - ca umbra nucului nu
este sanatoasa. Aceasta recomandare se bazeaza pe observatiile facute
de-a lungul generatiilor legate de influenta umbrei de nuc asupra sanatatii
omului. Genialitatea populara isi arata si aici roadele. Astfel, fara
laboratoare, analize chimice, experiente, oamenii din popor, dotati cu o
inteligenta remarcabila, au dat sfaturi cu mult inaintea descoperirii
substantelor emanate de nuc ce sunt daunatoare sanatatii. Tot observatiile
populare au indicat si zona periculoasa din preajma nucului, adica zona

11 / 12

Nucul
Scris de Administrator
Smbt, 19 Iunie 2010 17:10 - Ultima actualizare Joi, 30 Septembrie 2010 18:47

umbrita, adica un perimetru limitat in jurul pomului. Nu numai omul este


influentat negativ de substantele emanate de nuc, dar si plantele anuale si
perene ce cresc in imediata vecinatate a copacului. Sub umbra nucului (deci
intr-o zona limitata din preajma tulpinii) aproape toate plantele nu se pot
dezvolta si mor. Exista, totusi, si plante rezistente la juglona: fagul, artarul si
mesteacanul.
Frunzele de nuc verzi, puse la macerat in petrol lampant, constituie un bun
unguent in tratarea reumatismului. Miezul de nuca este indicat pentru
diabetici si pentru completarea regimului alimentar vegetarian.

Surse si Adrese Web Utile


http://www.agenda.ro/news/news/21411/nucul-supranumit-regele-pomilor.
html
http://ro.wikipedia.org/wiki/Nuc
http://www.olma.ro/Pomi-Fructiferi-Nucul.html
http://www.gazetadeagricultura.info/pomicultura/2425-pledoarie-pentru-cul
tura-nucului.html
http://sfaturipomicole.tripod.com/id11.html
http://www.agricultor.ro/article/42521/Nucul
http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_pomiculturii_348_2003_republic
at_2008.php

12 / 12