Sunteți pe pagina 1din 66

MINISTERUL SANATATII

INSTITUTUL DE MEDICINA FIZICA,


BALNEOCLIMATOLOGIE $I RECUPERABE MEDICALA

CAIET DOCUMENTAR

RECUPERAREA
NEURO-MOTO-RIE
FRIN MIJLOACE
F'IZTCAL-ISINETICE
!

or. IARosLAv

KISS

PARTEA a II-a

Principii gi milloaoe de tratament fizicalkinetic ln afecliunile sistemului nervos

EDII]URA MDDICAI..A
Bucuregtl, 1989

CUPRINS

Pag,

L Kinetoterapia in reerl,ucalea neuro.motorie a afectriuni'lor sirgtemuLui


Dsrifcric si central
neuro-motorie
: +;;;i;-""upationa15 in recuperarea
e Oit"ir.". ii recuperarea neuro-motorie
qi recuperarea neuroamotorie
.i triarofinetoterapia neuro-motorie
I iirJi,ii
piecti"terapia
recuperarea
ln
e
O- C"iote"apia itt tucupetare.a neuro-motorie

nervos
5

to
J'

44
49
67

-!

KI|\E"IOTERAPI,A

iN

ITEEDUCAREA NEULO-MOTOIUE

AFECTTUN,TLOR STSTEMULI-II NERVOS PELTFERIC

gI CENTRAL

hnportan{a deosebita a miscdrii in tratamentul gi recuperarea deficitului motor ce apare in diferite afec{iuni ale sistemului nervos central
;i periferic este cunoscutA din cele mai vechi timpuri. Sugestivd, in acest
sens,-este urmdrirea in tirr-rp a felului in care a fost privit tratamentul prin
:"::iscare in recuperarea sechelelor irrotorii din hemiplegie.
Hipocra'te ;i m-ulti care i-ar-r unnat au utiiizat exercifiul {izic pen'tru
ionifierea rnuschilor slabi.

caeiius Arrrelianr"rs (sec. v) foloseqte in tratarnentul parezelor miqcarea activir gi miqcarea asistatS, in ap5 si pe uscat.
in anul 1760, Joseph Clem,ent Tissot, deqi'incearcd si ar:gumenteze
-;tiin{ific modul in care trebuie inleles rolul exerciliului fizic in recirpe-

rarea hemiplegicilor, nu reuqeEte sd impresioneze gi sd-gi impund punctele de vedere.


La jumdtatea secolului trecut, cel mai cunoscut ,,physicianit din Londra
era clinicianul Robert Bentley Todd. in tratatul sau ,,clinical lectures
cn paralysis( scrie : ,,nitnic nn aduce rrai n-rult beneficiti pentru membrele paraiizate decit un sistem regulat de exercilii fizice-active, daci
bolnavul este capabil ,- sd le eiecute
pasive, in celelalte cazuri(. Todd
a rdmas un nume cunoscut in lumea medicala
nu atit pentru valoarea deosebitd a recornandarilor facute in ceea ce priveste exerciliuI fizic in tratamentul boinavilor neurologici, ci mai ales pentru descriere,a clinici
magistralS a m,ersului hemiplegic, nlers cunoscut mult timp ca ,,mersul
Toddi'.

In urmdtorii 30 de ani nu a mai a,pdrut nimic nou in recuperarea moiorie a hemiplegicilor. observatiile unui bolnav care s-a autorecuperat,
Heinrich Sebastian Frenkel, duc Ia sistematizarea unei nietodclogii de
recuperare in suferin.tele neurologice cronice. Frenkel rec,omandd gedinle
frecvente de exerciliu fizic in timpul cirora bolnavul tre,buie sd incerce
activ sd-Ei corecteze funcliile motorii alterate. pind la reciqtigarea functiei norn:raie, furic{ie pe care o va fixa prin repetifii. Prin rezulta,tele deo-

sebite pe care le obfine, Frenkel atrage atenlia marelui neuroiog Wil_


helm Erb care ii recunoaqte deschis maritele si il recomantli pa?ienqi*,

Ior

sdi.

In anul 1892, Rubens Hirschberger introduce la spitalul cochin din


Paris metodologra de recuperare a lui Frenhel. puens Ray-r'ond,-;;;;sorul lui chitrcot la spitalul Satrpetriere it inr ita pe trrenket sA
tini pre_
legeri
studen{ilor
sdi.
" Acelagi F. Raym.ond sug.ereazi termenurl
de .,redducation de mouvement( gi creeazd ptimul spital in care baza tralamentului o constituie
Brissaud sugereazd instituirea precoce a exerciliului
" lt 1903,(dacd
hemiplegici
este posibil, chiar din piima saptirnind 'de

fizic la
boald, in

ritm _de doud gedinfe zilnic). El spunea : ,,piimbafi bolnavul. si determina{i-l sd-qi foloseasca rnembrul su,perior cu'scop bine definit(..
Drgu..primul.rdzboi mondial apar foarte pu{ine noutd{i in dorneniul
recuperdrii motorii a hemiplegicilor. ln s.u.A., Tiiney uttlizeaza atele cu
dublu lcop i men{inerea- segnientelor paralizate in frzitii funclionale qi
prevenirea instaldrii redorilor articulare. in Germania,'Hoffa
utilizeazl
atele cu bandd elasticd .pentru a reduce deficitul de flexie al genunchiului. De, asemenea, recomandd posturi cu sdculete ae niiip i"tr-"
pentru a preveni retraclia adductorilor. Recomandd reluarea cit s-";"[i
irai pre-

ta!

6{

'!n

rii
ser

ter
piil

der

sin
ralr
loar

tori
defi
;)eci

coce a tnersului.

tera

. A urmlt apoi o perioadd destul de lung5 in care Oppenheim (prin


autoritatea in materie de care se bucura) a interzis cu desAvirEire mobilizarea prec,oce a hemiplegicului acuzind mobilizarea ca generatoare de

care

contracturi rnuscular.e.
Astfel, pind in deceniile II gi chiar II;I al secolului nostru recuperarea prin miqcare a hemiplegicilor este consideratd in intreaga lurne ca
,,inadecvatd(..

In anul

Rilek prezinta o lucrare in fala congresului


american de terapie fizicalb in care lanseazd termenul cle',,reabifitationi
prg:um qi un program indrSzne! de recuperare prin mijloice fizical-ki-

i.'otn

cafe
tice

1936, samuel

c?ea

netice.

'I

{l
{.

l,
!

Herrnan Kabat, pe baza cercetdriior de neurofiziologie,


ci
principiile cunoscute ale kinetoterapiei folosite in ,e"upe.Luu afirnrd
*rs"t
ito.
hipotoni normal inervali sau in lezlunile neuronului ;"i;; p"r;T;;,';;
au fundamentare qtiinfificd in cazurile de leziuni ate sistemului nervos
qi imagoineazd o noui. tehnicd de aplicare u
fizic in
191t1at
aceste
cazuri. In anul 1945 lanseaza ideea facilitdrii"**."l1irrlui
proprioceptice in
recuperarea paraliziitor, initiat in sct;".;; ;rttiodi";;i
in hemip'l,egie.
ci{iva ani mai tirziu (1951), Twitchel susline propurrerile teoretice'-ate
iui.f{abat prin o serie de observalii clinice'gi oonfirrnd-valoarea facili_
tdrii neuro-musculare in recuperarea deficituiui motor in b;-;;i;'"*;;;nului motor central.
crede cd tehnicire de facilitare proprioceptivi
-loareDenny-Brown
in recuperare datoritd. faptului cd redesteapta p"i*"]"';{;; au va;;luljarg, esentiale pentru viitorul funclional ai bolnavrrlui. odatd declanqat5 rniscarea. bolnavul iqi furniz,eazd in continuare
sti:nulii propriocel:tivi
i
necesari realizirii actr-rlui rnotor r,,o!un{ar.
'

r. Tf,

*orrn
torat
boiilc
rm:lt

,reffirp

dener
educe

tradir

se dfr{

lgesir
mmuwu[r

Valoarea terapeutici a kitretoterapiei ce utilizeazd tehnici de facilitare proprioceptiva degi a fost demonstrat6 ciinic qi electromiografic nu
esle unanim recunoscutE nici in .prezetlt. 1\'Iu1!i au,tori nu-i recunosc nici
in avantaj fala de tehnicile clasice de kinetoterapie in rea ce priveqte
'.-iitorul func{ional al bolnavului.
Ar.ind in vedere faptul cA in ultimii ani au apdrut Ia noi in lar5 o
serie de lucrAri referitoare la biomecanica aparatului locomotor, kinetoterapie, culturir fizici n-redicald etc., o sutnar6 trecere in revisti a principiilor fundar-nentale a1e kinetoterapiei este justificati din punctttl de vedere al econotliei cle spaliu a cerietului documentar. I)iite sultlit'r-rentare
sirt accesibile tuturor celor care doresc sd aprofundeze problerlele generrrle ale lii netoterirl)ie'.
Exista la ora actuala o unanintitate de pireri in ceea ce lrriveqte vaicarea kinetoterapiei aplicate cu discerndmint in rect-lperarea neuro-moiu1

t.rri

cu

e.

Elaborarreii unui program judicios de kinetoterapie in recLrperarea


deficitulr,ri motor ce apare in suferinlele sistemului nervos reclami res;ectarea urnrittoarelor reguli generrle
_- stnrea generalir a bolnavului dicteaza nlolnentul inceperii kinetoterapiei ;
-- parametrii de lucru se elaboreazi nutnai in funclie de datele pe
:are le oferi evaluarea completd a restantului funclional neuro-motor al
L:-'olnavului 1i evalnarea prognostica realista a liniteior fr-rnclionale pe
care Ie va putea atinge bolnavul;
reeveiluare periodicii gi, readaptare perrnanenti a rniiloacelor kinetice folosite.
In principai, kinetoterapia are Lrn num6r de obiective bine definit in
ceea ce prive;fe recuperarea neuro-lnotorie.

;i

rzit

iu-

chi

aca

iui
)nt6

ki1. RECUPERAREA TORTEI DE CONI'RACTIE MUSCULARA

ca

:ilor
nu
OS

in
in
ale

ilirovavoanivi

ln mod norntal, orice rnuschi care nu dezvolt6 o forla de contraclie


rormala este susceptibil de recuperare. Dacd deficitul de forld este datorat imobilizlrii, recul)errrea nu ridici nici un fel de problerne. in cazul
bolilor neurologice, recuperarea fortpi musculare reclamA un discernd:nint serios din perterr reculleratorului. Nu orice rnugchi slab va putea fi
recuperat pentru o forlA de contrac{ie normalA. DacS este cazul unei
denervari partiale prin mecanism traumatic, exerci{iul fizic progresiv va
iduce, mai repede sau rlai tirziu, rnr-rgchiul respectiv la o forla de contraclie apropiata de normal sau normald. Dacd insd deficitul de for!5
se datoreiizti unei leziuni pri,mi'tiv mlrsculare, acelaSi exercitiu fizic progresir,' poate arreel rezultate dezlrstru(;ase pentrn funclia ntotorie a boln-tvr"t1:r i.

2. BECUPERABEA REZISTENTEI MUSCULARE

ln:cazurile in care se lucreazd pe o musculaturi cu for{d qi rezisten!5


s^ub;
,"arrtl,- Jur inervafia este pastrati, num5rul de repetilii cu efori
ia
efort
rezistenla
pentru
a
recuper'a
mare
mai
-aximat trebuie sd fie cit
a. muschiuliui. In 'cazul leziunilor neurologice, acest gen 'd:e antrenatrnent
fi folosit decit in momentul in care muEchiul gi-a_r'edo;;;rii;;;"
""
epuizdm substra'
i;ilait io,rta de contraclie norma16. Astfel, riscdm sd
celui scontat' invers
rezultat
cu
rnuschiului
al
energetic
tul metabolic Ei

:r:

-i

1rltl-T

I t:
:':r::

3. RECUPERAR,EA COORDONARII tr{T'SCULARE

' :-1

:i

f.-,,t=

De inrdatd ce forla de contra,ctie qi rezistenla la efort a muEchiuiui


tratat au fost recuperate, se impune valorificarea cigtigului oblinut prin
incadrarea activit5fii muqchiului recuperat in activitdli funclionale reaiizate in cola,borare cu ceilalti muqchi ai lantului cinetic respectiv.
Printr-u,n numdr suficient de mare de repetitii' fArd incdrcare, se asimiqcdrii complexe' Mii qi mii de re'petilii ale unei
gurd netezi.ei,
"r*onia
pot
,corect
reaiiza stereotipul dinarnic necesar'
miEcdri efectqa'te

'

t"a

:.:

-'- :Nr''-

"::. - -t

4. RECUPERAEEA UNEI AMPLITUDINI NORMALE DE MI$CARE

Este evident ci prin recuperarea unei forle de eontraclie normal6,


*ig.u"eu activd tr,ebuie sd parcurgd intreaga ampiitu'dine de mobilitate.
Acesta ,e,ste s,copul recuperdrii in majoritatea cazudior. In cazul bolilor
neurologice unde forla de contracli,e 9i rezistenfu mus'culard nu pot atinge
intotdea"una valo,rile normale, este bin'e si orientdm acest obiectiv al kinetoterapiei spre obliner,ea unui unghi de miqcare in care sh se dezvolte o
forld de contraclie qi o rezistenla ta efort cu valoare funclionald firS a
tenia ob{inerea unghiului m,axim de rnobilitate, unghi la care fo'rta ce o
dezvoltd muqchiul este insufici'entd funclional.

5. RECUPERAREA VITEZET DE EXECUTIE

A MI$CARTI

Recuperarea vitezei de executie poate fi consideratd ca obiectiv final


a1 kinetoierapiei in recuperarea leziunilor neuronului motcr periferic'
Desigur, prin antrenam,ent progresiv, se ajunge la performarea unui nu-

mar-din te in ce mai mare de miqcdri pe unitatea de timp cu

eon'suln

energetic rninim.

In leziunile neuronului motor central acest ultim oblectiv este atins


foarte rar, de cele mai multe ori el fiind exprimat corect prin ,,gdsirea
vitezei optime de execulie cu conswn energetic minim qi randament

maximg. Nerespe.ctarea vitezei proprii de execulie pentru fi'ecare bolnav


B

J:
-l

Entd

s-lb-

gcrt

nent
evjot,td-

m:at.

rtn
ra1SII

::r parte are ca rezultat activarea reflexului muscular de intindere, e.r


eragerarea spasticit5lii qi limitarea consecutivii ar miqcdrii ini{iale.
Din acelea;i motive de economie de spaliu, tehnicile clasice de'kinetoterapie vor fi prezentate succint, acordind o aten{ie deosebita tehnicilor
:: facilitare neuro-lnusculard.
Migcarea,'instrumentul principal de lucru aI kinetoterapiei poate fi
:tilizati sub una sau mai multe din urrndtoarele fonne : activi-asistatS,
activ5, activd cu rezistentS.
triiscarea pasivA constA din mobilizarea segnrentelor realizatA de
i;inetotera,peut sau aparate electromecanice, fird a se dezvoita forla de
:lntraclie rnoluntari de cdtre pacient.
foIis;carea activd-asistati se realizeazb prin conjugarea fortei de con',racfie pe care o dezvolta pacientul cu for{a exterioard pe care o aduce
i.;ne toterapeutul sau aparatul electromecani c.
Migcarea activd este miqcarea in care intreaga ar-nplitudine este asigurati de forla muscularS pe care o dezvolt{ pacientul.
Miqcarea activd cu rezisten!5 reclami o forfi de conti'acfie mai lnare,
.a migcar'ea activS, pe carc o iniliazd pacientul se opune o for!6 exte"icard (manual5 sau electro-mecanicd). MArirnea acestei forte poate fi
egalA, mai micd sau mai mare decit for{a pe care o dezvolti. pacientul.
-n funclie de mdrimea for{ei, contrac{ia voluntard va fi izometric5, izotoricA excentrici sau izotoirici concent.rica
Kinetoterapia pasiud.

aJ

:ior
o
a

Obiec:tivul principai ai kinetoterapiei pasive in recu,perarea neuro-,mo;orie il reprezinti profilaxia contracturii musculare, a retractiilor capsuloiigamentare cu cons,ervarea unor articulafii suple, mobiie in arnplitudini
:l':rmale. Acest gen de terapie este de maximd utiiitate in stadiile de
paraiizie muscularA qi stadiile inrediat unrrAtoare de recuperare cind for{a
de cont.racfie muscu]ari nu depiqeste valoarea L
Mobilizarea pasir'f, este simpl6, accesibilS pacientului qi membrilor
iamiliei care trebuie sf, participe activ la recuperarea bolnavului. in toatl
simplitatea ei, trebuie respectate insi unele per:cepte fir6"de care rir.
::rine inoperanti sau poate duce la leziuni traumatice nedorite. Aceste
percepte sint :
articula{iei proximale qi sus{inrea segmn.fului distal ;
- stabiiizarea
pragului durerii ce apare fie in cursul mobiiizdrii. fie
- respectarea
incetarea ei ;
- efectuarea mobilizdrii lent, in amplitudine completS, cu tensio:-ari la sfirqitul cursei iliqcArii.
Efectele rnobilizSbii pasive sint bine cunoscute : previne instalarea
clntracturilor musculare qi a retrac{iilor capsulo-iigamentare, intdre,,ste
::iformalia pro,prioceiptivS, stimnrleazA reflexele de flexie-extensie, pre.eiegte terenul vascular $i meiabolic pentrq kinetoterapla activi,

Kin et ot er a pi s a ctiu d rtsistat d


Aceasta tehnica de l<ir"retoterapie reprezinta pasul urmator

in prograde..recuperare neuro-rnotorie. Ar9. g.u obiectiv principat ob{inerea


contrac{iei musculare voluntare in condi{ii in care terapeuiut ai"te m+

r,ul

carea.

Jn rn-od. obiqnuit, kinetoterapeutul este acela care preia greutatea


segmentul distal eiinrinind forta gravita{ionali, efectuinc contractia
ntusculari cu for{a qi in amplitudinile ce ii sint o".ol,ult".-si"t";;";;;_
l'
'
{ionat citeva particularitati :
informa.rea exacta a bolnavului asupra rniscArii pe care trebuie
s5 o-efectueze indi,cindr-r-i si rr-rugchiul c_are prin contraciie
1:erformeazS
nriqcarea

-- acordarea maximurui de asisten{a pentru rriqc.rea ceruta ;


oricrrei^ posibil.itati de supreere ir rrriscarii cerr_rte prin
- elirrinarea
muEciti
sinergici ce au o for{ir d-e contractie nrai ,.,-ror= ;
-.- acordarea unei p.1uze suficiente dupi fiecare rni;care voluntarar
relrlizrrta ;
. leducelea progresivi a asisten{ei rniEcirii .pe rnisura ce se rec'ulrercu:ar for{a de contractie voluntara.
' Efecteie acestui tip de exerci{iu constau practic din pr"egitirea .rnigcarii active, nu atit in ceqa ce priveste dezvoltarea fortpi ai .o"t""riie,
cit in ceea ce privegte coordonarea miEcdrii.
Khrctoterapia

crctiud.

Kinetoterapia activi se poate traduce prin termenul de exercitii libere. B'olnavul poate actiona complet farr ajutor. Este unndtorul pas in
recuFrar,ea neuro-rnotorie gi este de dorit ca perioada de exerci{iu activ
sa fie cit inai scurtd pentru a ajunge la miscdriie actlve impotriva unei
rezisten{e.

$i in
de bsz,5

acest gen de exercilii trebuie sd se {ina searna de unele reguli

fiscare exerci{iu trebuie explicat bolnavului in aga rnanierd incit


inleleagi secven{ialitatea rni;cdrii de Ia pozitio de start pin6 la
pozi{ia finalA ;
urmdrirea execufiei corecte gi corectarea verbala sau manualS a
abaterilor ;
- schirnbarea exercifiilor crescincl gradul de dificuitate in funclie
de progresele obtinute si rezervele funclionale
Efecteie kinetoterapiel active sint. pe linga cele evidente, iocale (creq*
terea forlei de contractie gi a rezisreniei murulare la efort) si de ordin
general ; cresterea rezervei carcliace si respiratorii. deci creqterea rezisteniei fizice generale,
acesta sd

10

Kinctoterapia actiud cu r ezist entl


Recurgern la acest gen de exerci{ii ln momentul. in care bolnavul
realizeazd activ arnplitudini cornplete sau eproape complete ale migc5rii.
Rezistenla opusi rniqcirii active este bine s& fie reaiizati de mina kinetoterapetrtului.
Acesta ,4roate grada cel mai corect efortul cerut bolnavului nsi ri:oate
corecta unele devieri de la axul norrnal al rni.gcdrii.
ln cadrul recuperirii neuro-Inotorii ajunsA in acest stadir-r trebuie
si se lind seama de urmitoarele considerente :
. .--,in Lzrrl utilizdrii mqntajeior de scripe{i in scopul ingreuierii ml$c5rii, uirghiul scri,petelui tnebuie adaptat la tonusul muscular qi forla probabili
care o dezv ltd rnuqchiul de tratat i
. peeste
opusd la Incde preferat ca cea rnai ntare reristenld sd
putul- qi sfirqitul cursei migcdrii ;
* rezistenla se va dplica intotdeauna Ia nivelul 'extremilirtii distale
n articula{iei incriminate in miEcare.
Efectul major a1 acestui gen de exercitii il reprezint6'dezvoltarea
forlei de contrac{ie. Efortut rnaxirnal solicitat in reci-rperarea .forlei trebuie individualizat de Ia caz la caz. Acest gen de exerci{ii a fost in rnare
\.:oge in perioada celui de al doilea rSzboi mondial. De Lorme a dezvoltat mult aceasti tehnic5 rdrninind clasice urmdtoarele notiuni legate de
dezvoltarea forlei prin folosirea de greutdli :
* exerciliu cu incdrcare rnaxirn de greutate cu care exerci{iul
- rezistenlA din partea mus.chiului ;
poate fi performat fard ajutor sau
incircare muscular5.
- rezistenla de moment la care a ajuns muqchiul lucrat ;
exerciliu cu incircare aju,tat: incArcarea contrabalanseazi forla
- o dezvolt5'muschiul
pe care
;
exerci{ii de incircare rnai mare decit forla de contrac{ie ce o dezvoltS- muEchiul;
...- zece repetilii maximale: pezistenfu pe care .o invinge n'rugchiul
de zece ori consecutiv in rnigcare de amplitudine normald ;
* zeca repetilii minime: cea mai nricd rezisten{5 pe care o inr.'inge
mugchiul in zece miqcdri c'onsecutil'e corect executate.
O fonni particrrlara a kinetoterapiei o reprezint5 intinderite muscuIare. lntinderile sint utilizate mult in recLrperarea musculaturii denervate,
deoarece prezinti un avantaj dublu : previn contractura musculari qi au
efect facilitator asupra excitabilit5{ii neuro-musculare (cind sint executate rapid), dimpctriv5., efectul este inhibitor (cind se realizeazi foarte
lent).
intinderea musculari poate fi realizati de kinetoterapeut, de un
montaj de scripe{i sau de .bolnavu} insugi prin contrac{ie maxirnalA a grupului mus,cular antagonist musc-hiului de intins.
In folosirea acestui, ,n,iiloc terapeutic se va
seama de urmdtoarele considerente de ordin practic :
-.- tntinderea muscqlardi nu va fi forlatd atunci cind este prezent5
rlurerea ;

't

I
$

. - persistente durerii sau lilaitarea antaigied a mobilititii sint indici


siguri tle supradozare.a for{ei sar-r. duratei de iniinder; ;
"._ intinderile blinde .qi de lunga.durata au cele mai bune efecte in
relaxarea muscularA ;
pentru stimularea excitabilita{ii neuro-rnusculare, intinderile vor
fi rapide gi re,petate ;
,. . -:- cind inten{iondm sa intindem un 'ru;chi pluriarticurar, vom intin'de prima datd arti'culafia proxi'rala si apoi
pu
Ji.tuu, ri"i"a
gul ob{inut ;
"ui
"iqticistig
in
arr-rplitudine
prrn
ob{inut
intindere va
q fi
..orice
:a mentinut
arrvrrYrrte!
^ continuare
in
lrin n-ri;ciri active qi fixare in'orteza.
. ln afecfiunile sisteruultri nervos central deficitul motor este mrrlt
mai complex dat'oritA dezordinii activititii neuro-motorii ce se instaleaza
Ia diferite eta.je de integrare si control. Cu toate .i g.udui de dificuitate
pe care il ridicl tecuperarea in asemenea cazuri este foarte mare, ine_
ficienla sau eficien{a parliala a artor mijloace t".#u.rtio" (rnedicamentoase, neuro-chirurg.icale "sau ortopedico-chirurgicale) justifici utilizarea
mijloacelor terapeutice specifice rnedicinii fizice" in incercarea de ameliorar'.e functiona.la a
.acestei categorii de bolnrr i Kinetoterapia reprezinta
st ru rceste situa{ii
rnijlocul teraper.rtic cel rnai eficient. N{odul jn care
este aplicrta kinetoterapia a constituit si constituie inca un prile.l de controverse si cautari pentru cei ce se ocupa cle recuperarea neuro-motorie
a bolnlvilor crr afec[iuni neurologice de tip central. '
l)ezr-olr;rrea unor tehnici de kinetoter.rpie bazate pe dutele noi de
tteurofiziologie a comlrortamentului motor au constituit un pas inainte,
dar rezolvarea problerrei este inc6 mai putin decit satisfdcatoaru i; ;;";
ce priveEte viitorul funcfional al unr-ri nurlir suficient de bolnavi din
aceastA categorie.

Fara a absolu'tiza valoarea uneia sau alteia dir-r tehnicile mo erne de


kinetoterapie, se impu'e prezentarea principiilor generare pe care se bazeazi unele dintre ele.

\letocla

Roocl

Metoda kinetoterapeutica irnaginatF de Margaret Rood porneEte- de


la patru_nofiuni fundarnentale de n6urofiziologie :"
l. Norrlalizarea tonusului ttiuscular si e"vocerea rAspunsului rrruscular dorit este desdvir$itA folosind stirr-ruli senzitivi aae"vali.
Este nevoie
-"nui*.a.puns
de un .,inpu1a' corect pentru a obfine dezvoltareii
motor

corect.

2' Controlul senzitivo-nlotor este brrzat pe dezvolrrre c'onrinud, astfei

cE recuperarea trebuie sd porneasca de ta nir-e1r-ii pe care il are bolnavul


Ei sA. progreseze secvenfial la nivele din ce !n ce nrai ina]te ale controlului

senzitivo-motor. Rdspunsurile rnuscuiare obtinute reflex sint folosite in


,,pattern-uri'( dezvoltate in efortul de a realiza controlul supraspinal al
acelor musphi implica{i in activitatea refleri.
.. S..Fiecare miscare care se executa trebuie sa aibd un scop precis,
o'finaiizare,prestabilitd. cind cortexul motor comancjd o miq"ure i6!;;;i
,,prirxle obiectulu, centrii subeorticali implicati in per,fonnan{a mJtorig
J2

produc facilitarea sau inhibilia nruschjlor


pentru a realiza migcarea de gradut *t ,,.'uiin maniera cea mai adecvatd
io;];;;iolo'"an'o.". senza_
liile care se percep. in tot
rnigcdrii *p"uriniJi""r""t" i;";;;;i;
",tr.i,l
invd{drii motorii.
4. Ghidaiul senzitivo-senzorial este extrem-de important.
El este apricabil in speciai in etapere in ,care lratamentul
i;;;lizat la trunchi,
-m"*lt."ro.
membre inferioare. gi extremitatile proximate *.G
ute
s*perioale
car.le afld, in mdsura rnai mare sau mai
,"6-o;;l;;1."il".iilir.
-i"a,
Dacd tratamentul este axat pe ciezvoltarea
telor distare are memb""to. srp".iou"i, utunfia qiperformanlelor segmenconcentratia voli{ional5
mina aflini"_." in **t iii"* #;;;";"6

;'*1t;::iderente,
-.

'

"""t.iir"".

N;;;;ul

imens de repetilii a rdspunsuiui


corect constitrrie o
.motor Lvr\
condifie esenfiala.a procesului de invatare _rto.i"."'"r
-a"
caracterur distinctiv ar acestei metode
ru""pu.are neuro-motorie
irnaginatd in anii 1954*1956 il consiiJuie
utuizarea
cutanate tn dorinta cte a controta
"r""rriil';;;;;idr;
tonuiil ;';;;;;a;;b*i)rir,";:;'#';i;;
-nil"i;i;;"
.cubiacent. cea rnai eficienii
de stimuliri'"uiuiuta este perierea si racirea cu cuburi
.d; eh;;G. ii"ir p;*^"ii.'#;#;:'u*o.te metoda
are o baza neurofiziologica
?emons*"ia.'
ri;;;',
rece e pielii ce aconerd anumiti mu;chi ,cneietiii-tliii't"r-iui"area ;;',#;;
a.[erett_
telor gamma ce iiteru.eazd" riceptot:ii- pentru intinctir-e
tti, oc*i mugchi.
Acegtia vor regla activitatea fusuriloi .ru,rro-*,r*.r-t*""-a.ind
tonusur
qi raspunsul contractil rarintinder". ir, ,.rrr-at,
metoda
Rood
se
bazeazi
pe' utilizarea stimulilor cutanali in
scopur *.qL;il-,;;iluitatii ;;il;:
rilor la intinder.e rrrmatd de stimuiarea
proprioceptiva lrrin intinderi ra_
pide ale mugchiului care faciiiteu"a iu-ri.ra"i
ro.-"i"i.uciiu vot.,ntard maximal5, in aria musculard in
receptorii pentru intindere au fost
sensib.ilizafi prin activarea eferentd
"a.e- gu**u. siperie;h
autorilor indica
o eficien$a buna, deqi se:]rarg ci se
in
intercalarea
lreEeste
unei. ,pauze
de 30 de minute inire stimutuou.-".,?unata qi facilitarea-proprioceptivd
prin intindere rapida.. Timpur pu""-pr"u lung.
Kinetoterapeutul trebuie
sd se. bazeze pe experienla proprie p"t."
it"uiii
ti-iJ optim ra fiecare bolnav in parte.. r,a unii rotnuvi-"reqterea
" tonsurui'muscutar
gi rds_
punsul la intindere sint evidente imediat
d;fi
nate' Daca ra acest bolnav ;; ;$;;;'pt;"10"i" r,i""tr.""'riimulirii cutaaplicarea
intinderil'or muscurare gi soricitareu'"ontra"{iei;:;;i;";ntru
voluntare.
efectur
faci=
litdrii cutanate poate

si-

";;;";;;;

fi pi.J;ti; ;lre'masura

AEa cum se intimprd in mecanismur reflex


spinar, sistemur eferent
gamma se supune regii.inerva{iei recipro"q
srr".ri"gton,
-ol?in"rnAstfel, este
posibil sa inhibam ictivitatea
.u lyi
i.,rg"hi
(deci
.i
reraxarea)
prin apli'carea de stimuli mecanici
"*i- gi
ter.rnici ipe aria cuia,nata sulpraia:
-centd grupuiui muscular antagonirtconsra din extinderea procedurilor
*:Iib:t.majora."
.lyi Bood
flcititdrii
propri ocepti".
neuro-musf,lig"rj::".1?:X":11i9 " i.ii"iiaiii produc
-;i
:yrtli.*il*,s"ill?ltigl"lupri",.u'u-a!-;;;i;ii-d;';i?H;;
moit c1
lj ate.,
i; il ;'_';diff J"1il. alfa Ei impr 3:n, r": ry
" "i.# r.nusculard vcluntari.
"ii " i n'". "r"i ffi#t"] ;:';ffi:?i"",i1:
cr

11 i

o c.a

1 ri intarit
ji:1ll9j.':^::::1111:,ry"
prin,,acsr_
pr pentru intild;;;' ;;' ;;;;;;.'iiaJ'maximurn
:1i#ffi i'll,#XTr!.

darsaP,l"*::
lr re qept oril

13

Stinrirlii cutana{i pot fi aplica{i pentnt faciiitare inainte cr bolnavr,rl


sd inceapa exerci{iiie terapeutice sau in tirrptil rnigcArilor, cu scopul de
rr modifica echilibrul activitatii musculare prin noi faciliiAri ale agonisti1or gi inhibarea

activitS{ii antagoni,5tilor.

l*1'

,i

;il'.{lntl9;l
fi

--l

i\l[etatla, Bobath

Tehnicile specifice de stirnulare influen!,eazA reactivitatee negrornusculara a bolnavului prin o ac{iune dubli : negativa si pozitivi. Tehniciie
negative stnt acelea care le foloseste liinetoteraper:iul in incercarea de
biocare sau reducerea a influentei centrilor de reglare inferiori, pe cind
tehniciie pozitive incearci punerea in ioc gi reconcli{ionarea reac{iilor autonrirte ;i de integrare superioare. Practic, programul Bobath se bazeaza pe
doua principi i
inhibi{ia sau sr:primarea activitAlii tonice reflexe anormale, clr
rezr,rltatul
reducerii si reglarii tanu"sr,rlui muscular ;
facilita'rea integrarii reacfiilor superioare de ridicare sj. echiiibru,
in secvenfa
dezvoltirrii lor adecvat, Llrmate de un progranl de activitili
:

elemeniare.

Autorii subiiniazii ca scopul tratamentr-rlui nu trebuie sA fie intarirea unei mlrsculat.r-trii (c;ire nu este par:rlizata) printr-un efort care nu
filce decit si creasca tonr-rsul normal si implicit, spasticitatea. Este esential ca in timpr-rl tr:it:rmentr-tlui sa dim bolnavului cit mai rntrlte senz,afii
1:csibile asupra tonusulr-ti. postr-trii si n-riscarii.
lnhibllia activitAtii tonice reflere se face

lrrin girsirea pentru fiecar.e


boinav in p:rrte pozi{iiie reflex inhibiiorii. Pozitiile reflex inhibitorii sint
cel mai adesea poziliile partiai otllrse atitudinii initiale anormale a boln:rvrLltri.

Facilitarea integritrii reacliilor supericare de ridicare si eclriiibrtr


din stirnuli,ira tlnor miscari de raspuns .spontan din partea bolnavuh-r i controlat in tr-o postr-rrir ref lex-i nh i bitorie.
Bolnavui henriplegic a ctutoscut o dezvolt.are n-rotorie normalir pinir
ia virstiL adultir. si-:r defir-ritivat performanlele rnotorii pinir la nivelui maxin prograrnat genetic. Odati cr-r declariqiirea fenornenelor neurologice
legate de injuria cerebrali, aceste performan{e nrotorii scad in grade
variabile, pina la disparifie. Dln acest morlent, recu,perarea controlului
nrotor constA, in primr:1 rind dln asigurarea stabilittitii prin activarea
reflexelor posturale ce stilLr ln trezr nrictlrel nrisciri active ;i apoi in
recigtigarea controlr-rlui aslrpre migcirrilor izolate. prin n-rperea sinergiilor
cons-ta

de

rlasa.
Er,aluarea bolnavr:ltti constituie

tin 1:rim ti:lp cieosebit de inrportant


a] tratamentului,-'deoarece permite aprecieri esLlpra nivelului clontrolll-

l.ui voiuntar aL miqcirrii precunr ;i asupra rirspunsuriior motorii anormai


ce interfereazir migcarea voluntara (in special rnodificArile tonice J:osturaie).
Tonusul l.nllscular este Evtrlr"rat in ppzitii de decubit dorsal, agezat si
ortcstatism, notind ilnghilrl la cere exirgerarea refLextrlr:i mtiscular de
intindere se opune miscarii imprimati pasiv cr-i viteza rnedie. De ase.
14

; -lil:l

:*

t
I'

us*

ile
de

::enea. se evaiueazir sensibilitatea pr,ofundii ce prez-intd o inare valoare


prognostica in recuperarea funcfionald. Autorii grupeaza elementele clinice de rrrmirire a controlnlui motor in trei teste de grade diferite de
dificultnte :
prirn test de urrnirire a menlinerii posturii indusA pasir,;
- un
test de evaluare a activitatii rrrotorii voluntere ;
- test de evaluare a reacliilor de echilibru qi apirare.
-In ceea ce privelte tratarnentul propriu-zis, autorii recornanda
forosirea de pattern-uri reflex inhibitorii care sA contracareze spasticitatea
flexoriltrr trunchiului qi membrului superior, precum si spasticitatea
extensorilor membrului inferior. Aceste parttern-uri sint de obicei cele dia:netral opuse ,postfriior tipice lpe care le a'dopta bolnavul he,rri,p.aretic
spestic.

Pentru inhibitia spasticititii flexorilor trunchiului si nembrului superior, se plaseaza bolnavul in lrozitie de extensie a cefei gi trunchiului,
rotalie externi a umarului qi extensie completi a cotului cr: antebralul
!n supinalie. Pumnul si degetele in extensie cu policele in abdr_rcfie masim5. Mis,clriie de rota{ie lenta a trunchiului cu bazinul fixat se folosesc
;n acelasi scop.
Pentru contracararea spasticitafii membrului inferior se utilizeaza
lirmdtoarea posturd : ;oidul in abduclie ;i rotalie extern5 combinat cu
extensia simultana a Eoidului si genunchiului. se poate miri eficien{a
posturii adaugind flexia dorsalS a piciorului qi abduclia.halucelui.
In perioada de flacciditate tratamentul se axeazi pe pczilionarea gi
niEcarea in pat a bolnavul.ui. Bolnavul va fi stimutat qi aJutat sd foioseascd membrele paralizate ca sprijin, cit mai p{'ecoce, deoarece forla gravitafionala exercita un efect facilitator asupra extensorilor. Se vor schimba
foarte des pozitiile in pat nu numai pentru profilaxia atitudlnilor vi*
cioase ci si datorita faptului ci presiunile ce se exercita pe diferitele
segmente au o valoare de stimuli ce aduc inforrnalii pre{ioase sistemului
nervos central.

Pozifia de electie care inhiba tonusul flexorilor membrului suirerior


pe cel al extensorilor membrului inferior este urmiitoarea : decubit
lateral pe partea s5nirtoasi cu capul flectat spre partea bolnavd, rnernbnrl
superior cr-r cotul extins este calat cu o perna pentru a nu permite baderea lui, iar lrembrul inferior se plaseazi in pozi{ie de semiflexie cu grija
ca planta sd nu atingi tibiia patului (declanqarea reac{iei pozitive de
spijin).
Pe misuri ce reapar rnigcirile voluntare se incepe antrenamentul
controlului voh-rntar prin plasarr.ea membrelor in diferite pozi[ii pe care
bolnavui trebuie sa le men{ini activ ; extensia cotului cu antepulsia, rotafia externi, a'bduclia gi ri.dicarea umdrului, flexia soldului, genr-rnchiului si a picioruiui. Exercifiile pa-sive'sint asociate in permanenfa de tapo,
iament qi presiuni dinamice pe corpul muscular cu scop de facilitale a
contracliei active. ln momentul in care bolnavul reuses-te si mentind
voir.ttar pozi{ia ridicatii a ttrernbrului superior, exercitiul se cornplexeaza
cerind bolnavului sd coboare meinbrul elevat Ei sa-l men{in6 in diferite
r:ozitii intermediare pe parcursui intregii cr"rrse de miscare.

;i

15

..::--.'-,".*

Mai tirziu, este incurajat gi ajutat s5 reia pozi{ia aqezat intii sprijinit pasiv, apoi cu sprijin pe aitetiralul de partea afectatd, iar in cele
din urmd cu sprijin
-de pe mini, cotul fiind extins.
spasticitate care este caracterizata de creEterea conin perioada
stantd a tonusului, in diferite grupe musc'ulare 9i miqcSri de mas6, sincinelice, fdrd pos,ibilitatea izolarii unor miqc6ri -elementare, bolnavul este
asistat sd-gi schirlbe voluntar pozilia din decubit dorsal in decubit ventral cu.priiitr pe coate, apoi se pdstreazi-pozilia a;ezat cr-r repartilia greucu
tilli trunchiutui pe arn6ele fese ;i in final ri'dicarea in ortostatismeste
de
cyadrupedie
Pozili'a
inferioare.
memble
rp"ilin egal pe ambele
foarie iriportanta pentr'u pl'egirtirea. ortostatismului corect. Urmeazi ;lozilia de aqezat p* genun.hi cl-r trtrnchiul redresat dupir care se trece la
pozi{ia as;ezat gi c1e aici la ortostatisrn.
' il toate etapele sc. u.tilizeaza din plin :posttrile reflex inhi'bitorii pe
crlre le-am amintit mai inainte
i; stacliile avansate de recuperare cind -spasticitatea
.a sc[zt-it mult,
distale'
extremitSlilor
aie
izolate
nTigb[rile
inspre
orienteaza
se
terapia
Folosind !n continttare postitrile reflex inhibitorii, boinavul inva{I Erasir-gi rnobiiizeze ."tii' p,,,rnrr.rt gi degetele ln dif,erite pozilii. In ordine,
dat'."".rp"."a24
n-rai intji fiexia globalf a degetelor cu posibilitatea 'de a
*
prinde cbiecte cn r-olr-un -a.e !i grgqlate rnica gi mai tirziu extensia
b*g*t"lo. cu posibilitatea de a prinde qi lasa obiectul'
-llcrodc Brurtstt'ont
Faptui ci o serie de activitali reflexe sint trecute progresiv sub control voluntar constituie ideea de baza de Ia care a pornit Brunstrom in
dezvolttrrea unei metode de recuperare a herniplegicilor'
. DupA o perioadd de fiaccidiiate, apare, de cele mai multe ori, o activitate tonicd-a musculaturii somatice a membrelor atectate. Bolnavul nu
po"t" moclifica voluntar aceast5 activitate, dar este 'posibil sd se producd
modificdri importante daci anumite reaclii reflexe sini declanEate prin
i ntermediul aferentatiei periferice.
Activitatea tonica este organizaG in principai, in jurul a citorva
scirerne de miscare ,primitive nu,mite sinergii de.- flexie qi extensie a
mernbielor. Brunstroni considerd cd cel mai bqn pijlg" de a favoriza r."p*u."u miqcarilor voluntare il reprezint[ evidenlierea qi dezvoltarea
cit mai mare ;i rrai precoce a activitA{ii refiexe $i a reactiilor primltive
dupd strdiui de flacciditate. in al doilea timp, este poce apar progresiv
"boru primelor
senzalii de migcare recunoscute de bOlnav si
p"
slbil ea
voluntara cresclttS'
sugerdm
---i* o participare
r."umat, iehnica Brunstrom utillzeaza o conbinafie de facilitare
central!, stinulare proprioceptivS 9i stimulare periferica cutanatS' pendq na9.5
tru a trece bolnavu^l Ae ta itadiul ini{ial de reaclii sinergice
sinergii'
de
dorninati
I'oluntari
miEcare
;;;r;'un-slaai,-r intermediar de
miqc[rilor
oblinerea
incearca
se
progresiv
slnergii,
la
fr-, fr.rot, renunlinrd
r oluntere cit mei f in coordonate'
elernentare
n.;tr""ele tonice ;i reacliile asociate utilizate in metoda Brunstrom
sint descrise 1n primui volum al caietului documentar, motiv pentru care
16

Tl t
_ a';i

; ,llT
' I

, :*

-,'t TT
il*r.i ir- 1,...r
. rt J ,.t:-

con-

5tncleste

vengrucu
este

pola

mult,
tale.

gra"

['
dea
nsla

con.
rn

actinu
prrn

tea

relrea
tive
po-

rsi

re

penInasa

ll.
Ior

:r.'r volr'l prezenia decit principaiele sinergii oblinute de partea hemiplegicd in tirnpul efectuSrii migcdrilor active contra rezistenld maximald
cie partea sindtoas5.
La membrul supet'ior sinergia de flerie asociazd urmdto'arele miEcSri :
retraclia scapulei gi/sau ridicarea ei, abductia gi rotafia externi a umdruiui, flexia cotului, supinatia antebrafului, flexia pumnului qi degetelor'
Cea mai puternicA componenta este fleda cotului, iar ceLe mai slabe
abducfia qi rotalia externd a umdruiui.
Sinergia cle extensie asociazit urmdtoarele migciri : protriclia scapuiei, adductia qi rotalia internA a umdrului, extensia cotului, prona{ia antebrafuiui, extensia i:umnului gi degetelot sau, cum se intimpli mai des,
extensia pumnului gi flexia degetelor. Pectoral'ul nlare rellrezintd companenta cea ntui puternicd, urmatd de prana{ia antebralului. Extensia cotului este o componenti slabi.
La membrul inferior, sinergia de flexie asociazS urmdtoarele miqcdri : flexie, abductie gi rotalie externd a qoldr:lui, flexia genunchiului,
d,orsiflexia gi inversia piciorr-rlui qi dorsiflexia degetelor.
Sinergia de extensie asociazd trei cornponente puternice : adductia
goldului, extensia genunchiului si flexia plantara cu inversia piciorului'
Celelaite componente sint slai:e qi constau din extensia gi rotalia internA
a goldului, fiexia plantara a piciorului qi degetelor. De notat 'c5 inversia
picioruiui apare in ambele sinergii.
Utila pentru urmdrireir evoluliei recuperdrii rreuromotorii a hemiplegicr-rlui, stadializarea propusd de Brunstrom prezintd avantajul simpliti{ii gi deci a foiosirii in practica ziinicS.
P'entru membrul superior, deosebeEte doui segmente diferite, ale
cdror posibilititi motorii ,trebuie urmbrite separat. Este justificat acest
mod ,<le evaluar.e deoarece se Etie cf, in marea majoritate a cazurilor recuperarea proximalS este net mai bund decit cea distali. Astfel, pentru
umdr, bra!, antebra{, stadiile de recuperare sint :
* stadiul I : musculatura flasc6, nici o tniqcare voluntard ;
II : se dezvoltd sinergiile, inilial cea de flexle, apoi cea de
- stadiul
qi se dezvolti spasticitatea ;
extensie
stadiul IlI : sinergiile sint realizate voluntar, creEte spasticitatea
- stadiul IV : apar unele migcdri ce se indepdrteazd de schemele;
Astfel, bolnavnl iroate ciuce mina la spate, bralul in antepulsie
sinergice.
pini la orizontald, pronalia-sr:pinafia antebrafrtlui cu cotul in flexie. Spasticitatea descregte;
stadiul V : se cigtigA itrclependenlA fala de sinergiile de baz6 ;
- poate
bralul
fi dus in abduc{ie pind Ia orizon-tal6, in antepuisie qi retropulsie, pronatia-supinalia antebralului se realizeazi cll cotul extins complet. Spasticitatea este in descregtere ;
stadiul VI : bolnavul poate realiza migcdri active izolate cu coor- aproape
donare
normald. Nu exi:std spasticitate.
Pentru recuperarea miinii vom LlrmAri modul in care este r,eciEtigatd
capacitatea de prehensiune :
stadiul I : flacciditate, nici o migcare v.oluntard ;
- stadiul
II : flexie activd foarte slabd a degetelor ;

17

2-

eaiet

doeuneotar .-

Ree'rJperarea neuro=motorle pt'rn mijloae,e #aleo=kinetlae

ed'

860

llr : prehensiune cie m.sd san prehensiune ,,in cirlig(, nu


- stadiulvoluntarir
are extensie
a d,egeteior gi nr.r poate relaxa voluntar flexorii
contractafi activ;
stadiul IV : prehensiune laterala si posibiiitatea
obie,ctuiui
prin-migcarea voluntarir a policelui. Exteniia degetelo.lasArii
este parlial vo_
luntara gi are o ilmplitudine mica ;
stadiul : se poate realiza prehensiunea ctigito-l:almari cu prin_
- ;i ldsareavobiectelor
derea
cilindrice si sferice. se c-i,:tige
volun_
--'---.^ extensia
'
tarA globaia a degetelor, in amplitudine variabilf,;
_- stadiul vI : sint posibite toate tipurile de prehenslune, extensia
'voluntara a degetelor
in ampli,tr-rcline noimala, miscari izolate 'ale dege_

Pentru ;r urtnAri evoluiia recuperArii rnotorii a rnembruh-ri inferior

- -i-<-!_(_

I: flacciditate'ruscularri, nici o r-uiscare activir;


-. stadiul
stadiul II : apar prirnele n,iqcari voluntare de ar-nplitr:dine mininrastadiul III : flexia globala a soldului, genunchiului qi gleznei pot
fi realizate
voluntar din poiitie aseza,t sau ortoiiatisn-r
-- stadiul IV : din pozitia asezat este Posibila fleria genunchir-rlui
peste
;

pe sol

90 de grade 5i dorsiflexia activir .r piciorr-rlni cr-r ridicarea h.ti

--- -.!

de

stadiul v : din pozilie ortostatica poate flecta izolat genunchiul


dorsiflexia plantarA in afara sinergiei ;
stadiul vI :
pozi{ie ortostaticir poate realiza abrduclia spldului,
- a;ezat poatedin
iar.din
rota genunchiul si exiinde piciorul asociind.,n g.ud
de inversie
Tratamentul propriu-zis este diferenliat pentru stadiile de recupe_
rare 1_-'3 gi stadiile superioare 4-5.
ln stadile 1-3 pe .ling5 . rnijloaeele recupera,torii clasice {p<xtur5
funclional5, kinetoterapie
pasiva,"activa-asistaia etc.; se insisti'p.eco*
asupra recuperarii umdrului. Ridicarea scapulei este prirnul tirnp dupii
care a'cestei n-riscari i se asociazi abduclia r-rrlArului si celelalte
nente ale sinergiei de flexie, Kinetoterapeutul sustine bratul si asista
"o,r-,pnmiqcar,ea voluntara de ridicare a omoplatuh_ri. perculia sau framintarea fasciculelor- superioare ale trapezr-rh-ri vor faciiita contracfia musrculari. ln
timpul doi se insista pe invAtarea bolnavului sa ,.{inaii umarul ridicat
dup[ care il lnva{am sa coboare activ u'larul. Ridicarea umdrului are
o importanlA terapeutica foarte lrare, nli atit pentrr-r asigurarea simetriei
umerilor, ci datoritA faptului ca aceastA r-niscire
activ inhibi
"""",ti.te rela{ia
tonusul mugchiuiui pectoral mare. or. este bine cnnoscutf,
dintre
relaxarea pectoralttlui ntare si cresterea amplitudinli abdr-rctiei umirului

Ei face

;i

invers.

In timp ce bolnavul executa activ ridicarea si coborirea u,mdrului,


kinetoterapeutul aduce ient umarul intr-o rriscare ce asociazA rotrafia
externd a umdrului Ei supinafia antebratului.
Miqcirile efeciuate in ordine inversa dezvolta unele con:iponente ale
sinergiei de extensie ce apar de obicei dupd sinergia de flexie si tre'buie
asistat5 inllial de cdtre kinetdterapeut,
10
AU

-:

_ -_

- - a:l c::

teior.

se foloseste ace,e,a;i scalA cu gase gradafii

!-\

------- :-'*'
_-_
;

]
i
I
:

*
t
s

ji

-=

Se va stimula activitatea pe'ctoralului m,are efectuindu-se adduclia


contra .rezistenla miaximalS de partea sandtoasl (conform fenomenului
Raimiste aceasta rniqcar,e antreneazd ad,ducfia de partea bolnavd). Kinetoterapeutr.il susline bralu1 intr-o pozilie interm'ediara intre abduclie si
adduclie (la orizontala) cerind bolnavului sd aduci activ bralul in timp
ce cLtr mina sanitoasd se opune miqcdrii aplicind o rezlstenld deasupra
cotul

r-ri.

Extensia voluntar6 a cotuluri este o miqcare ,ce se recupereazl. destul


greu.
La inceput este imposibili extensia cotului in afara unor made
nevre de facilitare qi asistar,e a miqcirii. De obicei, se lucreaz5 dupa urm6toarea sciremd
pozifia cle dectrblt dorsal fav,orizeazd extensia datoritd influenlei
tonic l:rbirintic ;
reflexului
reflexul tonic asimetric al gitului este folosit pentru facilitarea
tricepsului, cap,ul va fi rotat de partea sandtoasd ;
contracliei
pronalia antebralultti facilite'aza ,extensia cotului in timp ce supin:rtir- o inhibi
_- reflexul tonic lombar se utilizeaza pentru facilitar'ea extensiei
globale a men:brului, trunchiul este rotat spre partea sdndtoasd ;
stimularea. propriocep{iei prin frdmintarea viguroasi a tegumentului- ce acopera r-nugcl-iiul triceps se asociazd in,cercdrii de a extinde activ
cctui :
opusd la migcarea sinelgica de *:tensie direcli'oneaz6
- r'ezistenfa
bolnavuiui gi facilite'azA dezvoltarea r-rnei forle de c'ontraclie mai
efortul
mare ;
menlinerea acestei pozilii activ
pozi{ionarea cotului in extensie
- bolnav ; citeva mici inlinderi Eirapide ,ale tri,cePsului fa,cilite,azd
de catre
aceast[ contraclie voluntara.
OCata ce s-au otrlinut sinergiile de ftrexie gi extensie este necesar sb
se treracd la un p'rogram 'de kineto'terapie funclionala.
Trecind in stadiile 4 si 5 de evolulie a deficitului m'otor, obi'ectivul
recuperdrii il constitui,e oblinerea unor migcdri voluntare cit mai indepdrtate rde schem,ele de miqcare sineryicd, in aga fei incit bolnavul sd fie
capabii si realizeze rniqciri voluntare eficiente, funclionale. Exersarea
acestor miqciri 'debtiteazd cu antrenarea componentelor p,uternice a1e sinergiei gi se continud cu antrenarea progresivA a comp,onentelor slab,e.
Sint folosili stimuli propri'oceptivl gi exteroceptivi abandonind progresiv
activit5lile refiexe ,si reacliile asociate. Pentru a incuraja indepdrtarea de
miqciiriie sinergice se incepe cu m,obilizdri pasive r'ep'etate cu atingerea
diferitelor p5rli aie corpului in scopui de ,a oferi bolnavului o informalie
cit mai bogati ,asupra mi;cdrii qi a inCucerii in acliune a facilitdrii centrale. Toate exercifiiie active in aceastd etapd ,tre'buie sd aibS o mo'tivalie
gi o finalizare clara.
Prin rezistenla ce o opun,e kinetoterapeutui la miqcarea activd de
extensie se urmdr,eqte ruperea sinergiei dintre acliunea tricepsului Ei cea
a pectoralului mare. Se va asista migcarea de ducere a bralrului in antepulsie, suslinind bralul in pozitie ceva mai inaltd decit 'orizontala si cerind bolnavului sd mentind activ aceasi5 pozifie. Progresiunea se realizeaz6, prin menlinerea bralului in pozilii tot mai inalte pind ce apare
contrac{ia volun*tard ,excentric6 sau ,concentricd 'de scurtare a muEchiului.
:

In

19

Pronalia antebrafnlr-ri c-n cotul flectat se va aslsta prln exersarea pronaliei contrarezistenlA cu cotr-rl in extensie ;i trecerear progresir,'a la pronalie contrarezistenli la diferite grade de flexie a cotului.
' Twitchel afir'rla ca bolnavii.care ating sttrdiul 3 sau 4 de recuperare
in primele zece z.l\e vor reclrpera total. La bolnavi la care lipseqte raspunsul la facilitarea proprioceptirri nLr se va ob{ine nicioclatir recllperarea totala a mi;cAriior voluntare.
Cu cit este mai lunga perioada ce reclani facilitarea in realizarea
voluntard a miqc6rilor, cu atit recuperare.r motorie este n-r'ai slaba.
Pentru recuperarea rniinii, sarcind extrem de dificilii gi uneori impcsibil de ,atins, se folosesc diferite n-]iiioace cie facilitare a miqcarii active in
vederea oblinerii r-rnei ,prehensiuni r-rtile. Daca bolnavul este incapabil sir
initieze migcarea de ailucare, rispunsul la tracfiunea gi intinderea adductorilor umanrlui provoaci flexia ::eflexa :r degetelor evocind apucarea ;i
asista efortr,rl I'oluntar. Flexia pr-rmnr-rlui se asociazi de obicei miqcirii de
apucare, avind cer rezr-rltat linritarea forlei de prehensittne. Este necesar sit
dezvoltan stabili.zarea ext,ensiei pr-rrnnului pentru a conferi forla necesara
actr,rlui prehensiunii. Stabiliz,area pi,rrnnului in extensie se realizeazti reltrtiv
uqor in cazul in care cotul este extins. Cu cotul extius qi ltumnul ;sprijinit,
percu{ia tendoane,Ior extensorilor efectuata odatA cu cor-ntrnda de a stringe
degetele va produce contraclia sinergicir a extensorilor pumnr-tlui conco*
mitent cu contracfia flexorilor degetelor. Dupa citeva stringeri sii relaxAri
repetate alterntrtiv, sprijinr,rl pumnillui este inloouit cr-t cotnanda verb;tiil
,,{ine'(. Percu{ia tendoaneior rluq'chilor extensori ai purnnultii faciliteazit
menlinerea activi a prtmnrtltti in extensie. Odata cr-r extensi;t pun'rnului qi
apucarea sint cis,'tigate, ln pozilia cu cotul extins, s,e nerge mai departe
exersind pozilionarea gi menlinerea extmiei ptt'mnuh-ti in condilii de cregtere,progresivi ;r graduh-ii de fiexie al cotuir-ri. Relaxarea flexorilol degete*
lor ;i extensia volnntarir trebuie permanent incurniate. Relaxarea fiexori1or este facititata de supinalia antebralului si in-rpingerea policelui de abduclie forlata. I)eci. se va exersa rlttlt aceasti rnilc:rre de supinalie a antebra-tului gi abdr-rcfie a policetrlui. Stirnularea clltanatil a fetei dorsale a
miinii ;i antebrarl;ului, ct-t antebra{r-r1 in supinalie, conlbinat cu manipularile
policelui reiaxeazii tensilrnea flexorilor. Progresiunea const5 din reciqtigarea relaxarii flexorilor din pozi\li ce includ pronalia antebra{ului qi aniepulsia la orizontalA a bratului. ln recullrarea relaxirrii tensir-rnii flexorilor nu se soiicitA nici un efort voluntar de contraclie a extensorilor i:entru a erritir fenonenul de difr,rzir,rn'e care are ca rezultat cresterea torrusr:iui
flexorilor spastici. Dr,rpa ce degetele au fost extinse volutttar din pozilia cu
braful ridicat (pozilie de facilitare a extensiei degetelor cunoscutd sub nllmele de fenon-ien Sonque), se contintr.A reclrperilr.r cu coborirea progresivi
a bra{ului. DacA apare cres-terea tensiunii flexorilor concomitent cu sc6derea forlei extensorilor este nevoie sa retrxtam tranevrele de inhibifie a
flexorilor gi stimulare a activitiilii extensorilor.
lntr-o etapd ulterioarA se incurajeazA recuperarea prehensillnii latel,ale. Bolnavul este invalat si-gi mobilizeze policele de-a lungul indexului
qi mediusului pentru a realiza prehensiunea laterai5 si apoi sd invele tehnica relaxirii prehensir-rnii. Perculia sau fricliunea apiica'te pe lungimea
tendonului lungul'ui abductor al policelui faciliteazd aceast[ migcare de
relaxere.
20

"Ietr"t'.:

3i

:r,:\ir.li,r-:
i--!E
:,i
-;_.:.i-,P

_:*or

,_

\
n:-

_4.
-::iia:le:i
_3tr
-on4a-il,- -

-.:
_-ie
:i.'s.-arii,::

--:- ^-,_*
_fa

JIetotla Rabut

po-

:in
>(t

rli
de
'sI
ari
rtiv
:tit,
jge
.1

lir
si

te
]te-

ri-

ab-

en-

ea

rile
Eti-

5n50EnI

CLl

nLt-

rir-i

Sub numele de,,Propriocerptive neuromuscnlar faciliteation(', Herman


Kabat a dezvoitat o tretodologie de recuperare neuro-motorie prin migcare
pornind de la studiiie de neurofiziologie a miscirii, comportament motor
si invitare m,otorie. El a observat ,ci activitatea rnotorie normale, efortul
fizic v'olun-tar, nu se exercitA in mod spontan .:i cd in realitate nu existd
activitate pur motorie.
Oricare efort muscular voluntar este un rdspuns la cerintele mediului
exterior, o necesitate de adaptare instantanee, la nrodificirile medir:lui,
rrcdificlri ce sint tr.ansmise creierului intr-o manieri de informafie continui a sennaLelor culese prin intermediul receptorilor senzitivi din periferie.
Cu cit bagaiul infonnalionai este mai rnare, msi ales it$ormafiile proprioceptiue, cu atit rAspunsul muscular este mai puternic. Sursa principald
de informafie proprioceptivd o consti'tuie contrac{ia musculari prrternicd
deci, in recu,perarea Llnor rnuschi paralizali nu putem spera la rezultate
bune fdrd si facem apel la efort voluntar tnaximal din partea bolnavului.
Principiile metodei trebuie cunoscute pentru a putea inlelege qi aplica
in mod corE'ct acest gen de kinetoterapie in refl.rperara, in principal a
parezelor din leziunea neuronului motor periferic, dar qi in recuperarea
lilIC sau trltor dezordini rn,otorii intilnite in iezir:nile neuronuiui l-notor
central
neuro-motorie normali se face in sen.s cranio-caudal qi
- dezvoltarea
proxiino-disi
al
dezvoltarea fetali este caracterizaf| de rdspunsuri reflexe secven!ia1e-l,a stirnirli exteroceptivi ; flexia gitului precedi extensia, adductia
ut-nirului 'preceda abducfia, rotalia in,terni precedd pe cea extern5, apucarea obiec.tuiui precedS. lSsarea h-ri, flexia planiari precedi dorsiflexia etc. ;
reflexd domind intreg comportamentul rnotor, iar com- acti."'itatea
portarnentul
motor este intdrit cu reflexe posturale ;
coltlportamentului txotor este legatd de dezvoltarea re- dezvoltarea
ceptorilor
senzitivi, vizuali qi auditivi ;
comportamen,t motor este caracterizat de lltlscarl rltrTtl(l
- intregul
reversibil,e
in anrplitudini co'mirlete de flexie qi extensie ;
motorie implicd cresterea complexitatii cornbinatiilor
- dezt'oltar-ea
rniscdrilor
rnembrelor ; bilateral. simetric, homolateral, bilateral asimetric, alternativ reciproc si diagonal reciproc;
* dezvoitarea motorie include gi interventia reciproci rapidi dintre
funcliiie antagoniste cu predon-dnanfa flexiei sau exteniiei ;
motorie refiecti secven{ele in ceea ce priveqte direclia
- dezvoltarea
miqcSrii,
de la vertical5 la orizontalS, oblicd sau diagonaia. In'cornportamentul postur.al rliqcdrile de flexie reprezintd verticala, cele de ,abductieaddticfie repr:ezinti orizontala, iar diagonala va asocia miscdrile de flexieextensie cu cele de abducfie-adduc{ie si rotalii ;
:

;i

de fine{e sint selective. Postura, combinaliile de miqcdri elerientare,


arnplitudinea ;i frecvenfa miEcdrii .precum gi efort'ul necesar sint selectate
:i devin ar,r.r,omate pe mesure ce se dezvolti performanlele motorii.
7,1

fdrd rezerve a faptului ci la to{i o,amenii existd poten,a


rdspunsuri motorii mai perfeclionat'e Ia solicitiri, ca
de
dezvolta
liale
repetilia unui act motor duce Ia invalare motorie, cd o tnig'care coniplexd
e'ste mai ugor invalatd atunci cind are o finalitate pr'ecisd, reprezinta pltnctul, ,de pornire al metodologiei kinetoter'apiei in recuperarea neurcmotorie.
Kabat d-uce observaliile m'ai departe stabilind patru particularitali 'esenliale ale miscarii voluntare complexe
1) Prima particularitate o cons,tituie .folosirea s,che,melor ,c1e n-iiscare
in spiralS sau diagonala. Aceste scheme de migcare nai poarti qi numele
de ,,scheme de iradiere(( in care fiecare flexie-extensie sali abduclie-adduclie este cocrlbinata cu rotalia externi sau internA folosind cele mai
avansate direcl,ii din dezvoltarea secven{ialA a mi;carii. Dacit schetna de
iradiere plaseazi g,rupul inuscular de recuper:at in pozi{ia ceet m,ai alu,ngitA,
muEchiul este intins suficient pentru a ,obline facilita.te,a rispunsului.
2) A doua patrticul'arita,te o constituie cregterea coordonS,rii miEcarii
unui s,egment 'corporeal gi a seginentelor intre ele in timpul contr,acliei
inusculare voluntare dezvoltata intr-un segment. Iiliscariie active se derul,e,azi de la distal spre prorimal in tim,p ce sta'bilitatea articuiard re,cunoaqt'e sensul invers, de la proximal spre distal. Migcdril'e iitersegmentcu^e
urmeazd dezuoltarea m,otorie ncrmtt.ld proglresirtcl cle la biluteral simetric lu
ltomolateral ;i cle ld bilcLteral asimetric Ia alternitri reciproce ale memlsrul,ui suyterior ,si inferior pe diaEonale ce inclucl tcate cele patru ettremitdtL.
3) A treia ,par'ticularitate o constrtuie folosire{r rezisterr{,ei niari,me in'
scopul ob[inerii iradierii schemei de mi;care dintr-o purte a corpului irt'
alta.
4) A patra particularitaie o constituie utilizarea bateriei de tehni,ci ce
iaciliteaza dezvoltarea rnigcArii sau.a posturii : pozilionare, contact manual, intinCeri rnusculare, presiuni articulare. rezisten{a la rni;care etc.
Caracterul de baza a1 tehni,cilor de kinetotera.pie dupa 'metoda liabat
il reprezintd folosirea rniEcarii globale pe direclie diagonaiA sau in spiral5.
Astfel, avem doui scheme de migcare giobala in flexie qi douir in extensie
pentru cap, Ei git, trunchiul superior, trunchiul inferior' ;i extremitali.
Pattern-,ul de flexi,e qi/s'au extensie a gitului qi trunchiului superior
inciude flexia sau extensia, rotafia stinga/dreaptS qi migcarea capului pe
o linie ce incruciqeazi linia medianl a corpuiui.
Pattern-iirile extre,rnitAfii superioa.re includ miscS.ri pe o dire,clie diag-cnala ce incr"u,cigeazi. axa medlani a corpului. Una din diagonale consti
din asocierea uri-nEtoarelor i-tliqc6ri : anteprrl,sia r-rmdruh-li, ad,d,u,ctie ;i rota{ie interna in a;: fel incit mina si depbseasci nivelr:l urecirii de aceeaEi
parte. cotui fieciat sau extins, antebralul in su1;ina!ie, iar p';trrnr:l Ei degeteie flectate cu devialie r;diala a putannhri.
Schema antagonisti se realizeaza astfel : retropulsia umdrului, abduclia qi rotalia internd in aga fel incit mina dreapta sa ajr-rngi deasupra gen'-tnchiuirii sting. Cotul este fie'ctat sau ertins, antebraful pronat, pumnui
qi degeteie in exiensie cu d-er''ia!ie c'-rbitalS a p,,t,rnului.
La membrul inferior rotalia externd aconlp3.niaza a,dduclia, iar rotarlia inierni se asociazf, abdtlc{iei, in anbeLe dlagonale.
Una Cin diagonale inclu-de : flexia, adlr-rciia gi roialia extei:na a gcldrilui, cloisiflexia plantara. cu i,nversia piciorului. Schema antagonistd este :
exiensie, abduclie gi rotalie internA a qolduiui, flexia plantarii qi eversia
Recunoaqter.ea

22

piciortrlui. Ace,astd diagonalS este paralelS cu cea a memibruiui superior.


O alta diagonalS, ce nu are corespondent la'membrul superior este urm6toarea : fiexie a'bducfie gi rotalie internd a qoldului cu d'orsiflexie plantara
gi eversie. Schema antagonistd reuneEte extensia, adduclia si rotalia externd a goldului, flexia plantari qi inver,sia piciorului.
Facilitarea proprioceptivd a activita{ii musculare este asiguratd de o
serie de manevre ce se aplicd in timpul miqcdrilor active pe diagonalS.
Prin pozifiotl;trecl bohtauului se eauta utilizarea influenlei reflexului
tonic labirinti'c pentru intArirea efortului de asistare necesar sai-i pentru
asistarea migcarii solicitate.
in pl'us, pentru rec'Lrperarea flexiei s,e lucreazi din pozifie de decubit
ventral, iar pentru recurperarea extensiei din decubit dorsal. Pozilia semigezind (in qezlong) faciiiteaza flexia membruLui sqperior. in pozitionarea bolnavului se [ine seama qi de forta gravitationala. Progresiunea se
face de ia pozi{ii in care este eli,minatA aceastd for!6 spre pozilil in care
forfa gravitalionala este folositi ca rezisten{i la miqcarea soli;citatd.
Contactul mattual permite exercitarea de presiuni pe grupele musculare, tendoane, articulafii, cu scopul facilitirii activitA{ii fusurilor neuro-

muscular,e. Contactul manual se face pe suprafala tegumentarf, a grup,ului


muscular de'tratat, pe o iinie corespunzdtoare direcli'ei in care va fi apiicata rezistenla.
Camancla uerbald" precurrl gi tonalitatea vocii reprezintd mijloace de
facilitare centrald'a rniqcdrii gi trebuie fo'I'osite adecvat. Comenzi scurte cu
tonalitatea riditcatS sint folosite atunci cind dorim stimularea rniqc6rii active. Cind urmSrin realizare.a unui efort maximal tonul va fi moderat.
Coman'da tre,buie sd fie scurtA, clard ;i la m,omentul oportun.
Stimulii cte itttindet'e sint aplica{i in scheme 'de miscare in care grupul
muscular antagonist este in scurtare mraximd. Astfel, grupul m,us,cular agonist de tratat est'e in alungire maximd gi se rea'iizeazl intinder'ea fusurilor
neuro-rnusculare. Inediat dupa intindere, con-],an'da ;,impinge(( sau ,,trage('
va indica contr,aclira izotonicl a agonistului. Intinderea trebuie sA fie scurti

pentru a avea ef,Ect facilitator, in caz contrar (la intinderi prelungi,te) se


produce acornodarea la pozi{ia alungitd si efectul facilitator 'este zero.
Tracliunea gi fixurea articulard. sint foioslte pentru stirn,ularea reoep*
toriior ar'ficulari. Tracliunea sau departarea suprrafetelolarticulare gna de
alta este folositd pentru activar,ea rispunsulni flexor. Fixarea sau apropierea suprafelelor articular,e o folosiarr pentru activar'ea raspnns,ul,ui extensor,
Rezistenfa marimald este aplicati componentelor ce},or rnai puternice

ale schetnei de mi-scare. Folosim irraxirnul d,e rezistenta ,posibil pentru a


solicita anaxi'rnum de efort din partea bolnavului dind totusi posibilitatea
migcdrii segmentului in toata an-rp{itudine,a. Segmentul se va migca din
pozilia de maximi alungire musculard sau pozilia de maximd scurtare.
,Sirtcronizctr'ea rwnnald include contraclia muschilor in secvenle ce
decurg din miqcdrile coordonate, in ,aqa fe1 incit sa fie realizate cursiv, fdra
acroqari. Ini{ial .se executd miscdri intenlionale contr'olate de ia proximal
spre 'distal (dupa scherna nontald de dezvoltare a mis;cirilor coordonate)
qi se trece apci Ia misciri ce implica contr,acfii musculare coordonate pornind dinspre proxintal (de ex., allticarea qi ridicarea unui obiect).
23

Dacd sicronizarea nu este realizatd corect de boinav, sincronizarea


norm,alS este aiutatA prin scheme de miEcare, inilial distal gi apoi proxima1 in care primul timp iI va constitui rotalia intregii extremitdfi.
Si,ncronizarea pentru erprimarea for[ei consld din apli'carea q.rnei rezistenle maximale ,celei mai puternice cornpon'ente musculare a schemei de
migcare complexS, in aqa fel incit iradierea sau excesLtl de inforrnalie
proprioceptivd si poatd fi utilizat de cotnponentele musculare mai sla'be.
Secvenla de contractie musculari este de Ia distal la proxi'mal. DacA insS
componenta distald e's{e prea sla'bd, rezistenla se va opune proximetl pind se
ob{ine forld de cont.ractie suficientd in parte'a distalb a extremitdlii. DacS

este mai slabl conlponenia proxiilald, rezistenla se aplice distal. Dacb


forla de c'ontraclie este la fel d'e s1ab5 proximal Ei di'stal, vorn invdta bolnavul sd men{ind muEchiul in pozi{ie de scurtare (contrac{ie izometrici)
pornind dinspre distal spre proximal. Dr-rpi ce s-a oblinui rbspunsul muscular in pozilie de s,curtare, s,e trece la erersarea aceluiaqi rhspuns in
pozilie de alungire.
Contraclia repetatd a mu$chilor slabi este folositd pentru recuperarea
rezisten{ei rnusculai'e gi creEterea pragului de apari{ie a oboseiii mus,cuiare. Mi;c5rile s'e vor exe,cuta in or'dinea descrisd mai stts. in mom,enbul in
c,are ,cornponenta musculard slabi incepe sd inilieze nni.Scare,a voluntarE,
se institu-ie contr,aclia izotoni'ci a tutur'or componentelor mursculare ale
schemei de miq'caxe 9i addugim rezisten{a. Dupd ce comrp,onenta slabi este
capabild sI ,,!ind( qi sd invingd o r,ezi.sten{d minim6, se trece la efectuarea
de repetilii f olosind,con'tracfii izotonice.
Tehnica ,,,tine-relaxes.zdd actiu,este folositd in c,azurile in care efortui
susfinu,t pe care il reclamd contracliile repetate nu este posibil datoritd deficitului de ccntraclie musculard, a unei rezistenle mus,cuLa.re r'eduse sau
datorita forlei prea mari a grupului muscular,antagonist. Contracfia izometricd in. pozifie de scurtare (!ine), este urmatd de relaxare (dd drumul)
astfel cE, componenta musculari slabd revine tapid in pozilie de alungire.
Inzsersare lentd a sep,sului Ce rni;care este folositd pentru a stimul,a
schema cle mig'care agonistd in cazurile in care creqte instabilitatea articuiard generatdr de dezechilibr,ul'dintre forla redusa a agonistu'lui gi for{a
pr'ea mare a antagonistului.
Se executS. inilial ,o contrac{ie izotonici contra rezisten{5 a intnegii
scheme de migcare antagonist5, urmati imediat de contraclia izotonlcS Iia. mugchiJ.cr schen:ei de miscare agonistS.
Inuersare lentd-!.inere dupd citeva repetbri aie inversdrii lente, se cere
bolna'.rului sd menlind muEchiul agonist in pozilie de scurtare. Deci o contraclle izotonicd este urmatd de o contracfie izotnetricd la nivel,ul grupului muscular agonist.
. Stabilizarea ritmicd utilizeazd contraclia izo::retricd a muqchilor schemelor de milcare antagonistd qi agonistd pentrtt a dezvolta forla contractiei rnusculare pi a asigura stabilitatea articirlaliei. In orice T:unct a-I d'esf5qurdrii miqcdrii se cere bolnavului s5 men{ind contraelia impotriva unei
rezi.stenle aplicatd grupului agonist qi apoi sd continrie niqcarea in timp ce
rezistenla este aplicatd pe antagonigti.

berS

24

.';ietocla.

-\l:-l!'l

p:utica i
^argi de

-i-c1unt.a:*t

Ace:

criccepii
-:-iiscari,e

ir care ::
ie ni:ri,'
Rzcuper;

a ob{ine amplitudini ,normale de miqcare se uiilizeazd unele


- Fgnlru
tehnici
de
relaxare
dintre care a,mintim
'* Itt'uersarea lentd
a migcdrii-thrc-relaxeaedr ; boLnav,-rl dezvoltl activ miqcarea pina 1a p,r-rnctul iinrita. Pentru a depdsi acest punct ;;i; ;;cesar sA se realizeze inhibitia rniqcdrii in grupui antagonist
Ei facilitarea ei
in grupui muscular a'gonist. se pr.ocedeaza lstfel ; c"ontracfia
izotonicd a
grup'ttiui muscular antagonist este urrl'ati de contracfia izometricd in
scurtare a grupul'ui sgonist si apoi contracfia izotonici a agonistului in cea
nrai mare amplitudine posibili.
*. cuttrac{ie rela.xcu"e: daca nu este ;:osibila misc;rrea activa in grupul
lttu,ccu'lar agonist, folosim aceastd tehnicd pentru a relaxa gr:upul ,r.r.".".rlar antagonist facilitiird astfel activit.atea agonistului.
_ Seg'mentul este nlobilizat pasi.v in schema'de miscare agonista pina
la limitele extre:ne, bolnavul con.tractin,d a,ctiv izotonicl imr:otiivo urr.f .o_
zisten{e gru}:ul mus'cular antagonist. se cere bolnar-rrlui sa se relaxeze si
s'e mobilizeaza 'din nou pasiv, in sensul activitdtii agonistului pi"a io-""
pungl unde miEcarea esie iimitatd. Este o tehnici folosita in rbcuperarea
amplitudinilor arti,culare nomale.
lin'e-t^ela:teazA : e's+e o tehnicl fclosita in reculrerarea segrrre,irtelor
d,ureroase. Bclnar,'ul contractd izomeiric rnugchiul ogu.rirt, u" relaxeazi si
apoi efectue'azd o contra'cfie izotonici a aceh-riaqi muf,chi pinii la uinit.r ir1pusd de drrl'cre.
:

hletoda Ktzott

p^l

Voss

Margareth Knoft Ei Dorothy voss au aprofundat tehnica l<inetoterapeuti,cd imaginata de Kabat Ei au extins,o la trata,mentul unei gane
mai
Iargi de afec{ir-rni neurologice soldate cu dezordini ale activita{ii motorii

voluntare.
Aceastd rnetodd cle
uiilizeazi nrai r:nrlt stirnrrlarea pro-kiletoterapie
prioc-epliei Ei incearcd sd
focalizeze contracfiile musculare de tip sGili"
Miqcdrile se executd activ pe diagonali suu i.t spirald pornind oe ta pozllj"
in oare muqchiul de facilitat este in intindere maxirne Ei ajunge in poziiie
de maximi scurtare (ea qi in metoda l{abat).
Re

uper

ar

n e r Lr o

- nloto r. i e pr in

bioJee

clbr t cl ;

Atit cercetlrile 'de,netrrofiziologie cit gi cercetarile

inod.erne comportamentale qi-au concentrat ,niurt atenlia asuprri porsil:ilitafilor de folosire a


feedback-ului senzoriat in ini{ierea activiti:{ii motorii eiementare
.si performarea cons'ecutivd a migc.irilor complexe coordonate
lcirmin-t'oob,
Harris 1971, Kukulka 1975, Basmajian Ei attrii).
Experi,mentele clasice de denerv:rre ri unui membrr_r aduc dovezi de
necontestat in ceea ce privegte fepiul ci stinrriiji motori depind de afe_
rentafia s,enzitivo-senzoriali. La mairnufele la care s-au seclionat riddcinile posterioare cu intrerui:erea afenenia{iei provenite din rlembrul suprerior, comportamentul m,otor este a'celagi ca gi cind membrcrl
ar
fi compl'et par'alizat. De fapt, tulburdrile funciionatre *".i"Ou."respectiv
denervirii
'senzitive 'dep5'$es,c cu muit tulburdrile motorii realizate de leziunea ariei
rnotorii corticale. Exista dotid explicrfii posibile p*"ti-t"fltr-rl ci in ciuda
oi
4J

lr
i

il

intacte spre mu$chii din extremitatea afectate aceasta este


fi utilizata de animal pentr,u nici o activitate :
1). se'cfiunea ra'ddcinilor posterioare pro'oacd
.
o ,,disfacilitare(( masivd..Adic5, i^n lipsa infl'uxul,ui receptorilor pentru i",tiiraur.
din nisschii
rnembrului a,f,e'ctat, motoneuronii,ce i.nerveazd aceqti
-usohid".il';il;;
deprirna{i in ceea ce privegte excitabilita-tea incit .int irr".p,ubili
si reaJlioneze la salvele de impulsuri ce vin pe cdile motoriicent.;I":
2) Datorita faptului cA enimairtl este privat Oe aprecierea kinestezicd
exactd asup-ra pozi{iei membrului afectat,'el nu ,ute ?uoauroentul pentru
a genera salve de irnpulsuri descend,ente potrivite pentru a stabiiiza rnem_
brul in atitudini fixe sau pentru a declansa migciri ioluntare. t
Nu putem stabiti incd daca una sau alta din expticiqii este cea corectd. Se pare ca participa ambele. Concluzia indiscutatild este cI stim,ulul
motor toni'c postural .;i cel fazic sint defectivi in lipsa aferenlelor senzi_
tivo-senzoriale.
_..T1bes,ul dorsal,.fec{iune in car,e se poate interpreta problema rniEcirii
defective in termenii biofeedb,ack-ului kinestezic afectat, rezulta,tul
lezi,r:ni'1or ce afecteaza conidurcerea informaliei in caiie columnei
dorsale
drept consecinla r,educerea coordondrii miscarilor voluniore. o s,erieare
de
observalii clinice duc la concluzia cd leziunea Ia orirce ni,vei a cailor senzitive ce conduc informa{iite tactire si kinestezi"u, ,pout. p.oar,"" tul,buriri
ale motricitatii. de la forr-ne lnirrore pina In ataxie.
se po,ate conchi,de deci cii stabilitatea posturald, miqcirile voluntare
normale depind de acuratefea feed,bacli-uluiienzitiv.
chiar un indivi'd intact din punct de vedere neurologic poate prezenta
felonSene^ de mig'c*re pato,logica prin introspeclie, evocifiJ iituatii
in care
a. forlat foarte muit perfonmanle motorii sau a iost supus unor
eforturi
fiz_lce ce au dus La oboseald musculard excesivd.
. il l"o.a obisnuit. interpretam anumite senza[ii ce provin din extremitd{i, {ildeminare, stingdcie, parestezii) ca oboseald musculard. Aceste
senzafii distorsionate pot {i responsabile pentru iipsa de cooordonare (d" ;;;
tremuratr.rril,e fac imposibild men{inerea unei pozitii fixe sau efectuarea
unei miqciri line intre doua amplitudini extreme).
Datoritd asernandrii intre a'ccste conditii qi si,mptomele din anumite
tr-rlburdri ale activit{fii neurom,usculare, este 'indreptdtitd pdrerea cd o
parte din ele sint rezultatul feedback-ul,ui kinestezlc distorsionat. Aceste
distorsiuni pot rezulta din leziuni ale SNC care afecteaza iie ooii ru""pt"".u
sau 'oare afecteaza meoanismele ce'c,ontroleazi sensibilitatea rece'piorilctr
u,nei

rlasca'aferenfe
Er nu po'ate

,c

il
irl:

rii

fI

kinestezici.
In acest context. este posibil ca efecteLe favorabile ale stimularii periferice sd fie, in parte, reiultatul facilitirii senzoriaG gi nu a activitalii

motorii propriu-zise.
.Masajul Ei manip;r-ridrile pasive pot fi eficiente prin creqterea infornratiei s'enzitive de la membrul afectit. Suplirnentul de sti;iii
de la'piele, mugchi gi-alli r,eceptori kinestezici poate sd rra.""."a "diti.*ri
i";,u"'6ilitatea cd membnui afectat sd fie utilizat rnai tine prin o mai bund
constientizare a- pozi{iei sale in spa{iu si a activjtatii lui. Kinetotenapia pasiv6
Poqle cgntri,bui, de asem,enea, Ia men{inerea sensrbilitd{ii normal; ; ;;ptorilor de intindere (prin prezervarea eiasticita{ii normale a fibrelor intrafuzale p care sint conectali recepto,rii la intinder,el
lilr"* a:utd bolnavul si
?6

stabileasca

(rezultate

brului.

Pe::

r.e{e bolnar

iorie.

ReeC

bileascd o
gi senzaliilr

pczifia arti

lului tactil

por{iunea
bra{ului.
Rezult.
liie bolnarr'rigcarea sr
l.-eut in ccr
Feedce

tea nruscuf
permit inv

motorie.

feedback.-;.
De fap

utilizabila !
metode stil
portamenta

unor tehniq
cirora se p
gamd larg;

'cardiac.

Biofee'(

Santa i\fon
acestei soci
special in o
Tema

aniior

1960

ziologice in
pozitive elt
asupra acti
nivelul res:

ierii,fie in

Implic:
in schimb
neuro-moio
inca de
zgomotului
fost u,tilizar

cularS

in m

1\4arina

folosirii

in

inJ

recupera

diferite

afer

stabile'asc6 noi mo'dalitati de corelare intre tipuriie de sensibilitate tactila


(rezultate din stimularile rnecanice $i tern-]ice) qi diferitele pozitii ,ale menrbrului. Pentru.inaximalizarea acestlli efect, kinetoterapeutul trebuie sir in-

vele bolnavul ca in tirnpul migc5rii s5 urmirea,scir viznal perfonnan{a moicrie. Reeducarea neuro-mo'torie poate fi realizata aiutind bolnavul sa stabileascd o noud rel,alie intre pozilia qi miqcare,a seglrentari pe de o parte
9i senza{iile reziduale tarctile si lrinestezice, pe de alta parte. De exemplu :
pczilia articulafiei cotuiui p'oate fi strict monitoriz,ata in termenii controluiui tactil qi senzaliilor termice care vin Cin .ariile cutanate ce acoperd
porliunea distaia a bicepsului qi partea proxirn.ala ai flerorilor antebratr tlui.
Rezultaiul reeduc:frii tnotorii depinde in mare mAsurii de posibilitAliie bolnavului de a se concel-rtra astipra senzaliilor cferite de pozitia qi
miqcarea s'egr-n'entulni afe,ctat, senzatii suplimentare. oferite de kinetoterapeut in cornpensalie pentru senzaliile normale pier.dute 'p'rin boaid.
free'dback-ul electromiografic al semnalelor electrice ce traduc activitate'a musculari, monitorizate vizual pe osailoscop sau au'ditiv prin difuzor.
permit invdtarea controlului voluntar, chiar la nivel ultrafin de unitate
motorie. Basmaiian a intro,dus tehnica de automonltorizare utilizrinC
fecdblck-ui re,prezentet dc activitltee rriotorie I bolrravtiLrri.
De fapt, biofeedback-ul este considerat astazi ca o tehnic[ gtiinlifica
u,tilizabila in re'cr:perarea funclionald. Conceptele fundamentale ale ac'estei
rnetode stimuleazd treLce,rea la i,rn nou gen de r-nedicini __ nedicina comportamentali. Reeducarea comportam,entala pune accentul pe utilizarea
unor tehnici comportamentale (printre care -ci biofeedback-ul) cu ajutorui
cdrora se pot influenla favorabil modificariie comportament'ale ce includ o
garna larga de periurbari. de la obezi,tate pind Ia tulburArile de ritll
cardiac.

Biofeedback-u'l ca tehnica terapeuti'c[ a apdrut in anul ]9ii9 cind la


Santa Ulonica a luat fiinlA ,,Biofeedback Research So,ciety'(. Cercetatorii
acestei scciet5li au ini[iat studierea mecanisrnelor feedback biologice, in
special in psihoterapie.
Tema cornuni de ,cercetare derivd din demonstrafiile facute in iurul
aniicrr 1960 asupra capacitdfii ulrlane de a modifica voluntar ;rctivitdii fiziologice incoirqtiente. cu condilia ca acestea si fie monitorizate prin dispozitive electronice de diagnostic. Prin concentrarea vcinlei subie,ctului
asllpra activitAtii fiziologice urmdri'te, semnalele electronice care indi,cd
nivelul respectivei activitAli pot fi modificate voluntar fie in sensul cresterii,fie in sensul descreqterii 1or.
implicatiiie practice in recupea:are sint lirnitate pentru EllG si EKG,
in schimb eJ.ectromiografia gi-a cigtigat un loc de frunte in recup,erarea
neltro-nrotorie.
irrca .de la inceputr-rrile electromicgrafiei, urrnbrirea de ca,fre bolnav a
zgomotului generat de potenfialele de unitate motorie dezvolt,ate activ, ir
fost utiiizati de explorationiqti pentru gradarea for{ei de contraclie muscuJard in muschi,ul erplorat.
Marinacci gi Horande au fScut scurte m,entiuni despre posibilitatea
folosirii infornratiei sonore ce refiecta fidet activitatea neuro-muscularA
in re,cuperarea diferitelor deficite motorii. Ei au observat ,c5. bolnavii cu
diferite afectiuni nerlro-lrotorii care ar: fost sr-rpugi in repetate rinduri la
27

explorari elecirorniografice, all r:ecllperat mai rapid forfa de contra,c{ie


tlusclllara dificitarS, comparativ cu bolnavii la caie aceste explor5ri s-ar-r

efectuat o singura dat6.


Basn'iajian si colaboratorii sai au ciezvoltat rnult cercetarea nrecanisrnelor de acliune ale feedbacli-ului electromiografic gi au conceput o serie de aparate ce permit lxezentareri perfornrinlelor notorii intr-o manieri accesibilS inlelegerii bolnavului.
Cu un aparat de coustructie proprie aur r.rrrnirlit evolulia recuperirii
neuro'motorii la bolnavi ce prezenlau deficite nrotorii de o,rigine peiiferici
ft de natr-rri centrrrla.
in leziunile nervilcr periferici, clin ir-rorlentr-rl in cli-e procesul cle reinervare este atrtor.sat si muschii afectati ating vaLoarea cloi, utilizarea autoantrett:rmentr-riui cu aparatul ,,Biotenscontrol'( aduce lrvantaie consijerabile prin scurta.rea timl:ului necesar recuperarii unei forfe de contrac{ie
trrusculara de valoare trei si perniite institi.iirea precoce a progralneior de
kinetoterapie fttnclional5. Deoarece ai:ariitul nn perntite exersarea ltilA :r
ttluschilor cu t'aioare rn,ai mici decit doi, nr-i putem aduce infonr-ia{ii despre pcsibiliterlile de reeducare ntr-rscul:rrir in stadiile 0-I.
Un alt dorreniu al recttperirli neuro-rlotorii in care ain r-rtilizat r:u
sllcces acest aparat il constituie recuperareil extensiei aci.ive a pr-unnuiui
5i dqqetelor in he;lipareza spasticir de r.tiologie vascullr5 cerebrala. Rezr,rltatele obtinute din cercetarea efectului aritoantrenatnentnlili biofeedbackFIMG in recr.lilerarea fortei de extensie a p..rnrnului liL bolnavii hemiparelici sp.rstici care ditpir sase lLrni de la accidentul vascular cerebral au ied.lbindit o for!;it de contracfie suficientd. pentnr a lnenline activ pozitia de
extensie a pumuttltti indr-rsir pasir', evidentiaza o serie de aspecte interesanle.

- Astfel, in ciud:r fapiului ca spasticitatea


fost influenfata semnificativ,

antagonistilr.ir flexori nu a
arnplitudinea extensiei actirre a pumnului a
crescut mult n-r'ai mult falir de creqterile obfinute prin rnijlo,acele clasice.
Acest lucru se explica nut-nai prin creqteretr forfei de contraclie voluntard
a extensorilor deoarece nu s*au folosit nici un fel de rnijloace'de reducere
a spasticitS{ii fiexorilor.
Perforrnarea testului func{ional (prinderea si }isarea unei mingi de
tenis) se datoreazd in prirnul rlnd reducerii sinergiei exagerate de extensie
a prrmnului qi fiexia degeteior. Deci s-a oblinr-rt un control superior al
activitalilor motorii distale.
$i in ceea ce priveste forfa cJe contracfie voluntara a extensorilor
pumnului gi degetelor se observi cd toli boinavii au cistigat un plus de
for!5 de contracfie r,oluntard.
\-aloaree functioriata r t'resterj i fol.iei cle contrr(.tie a extensorilor
pumnului si degetelor nu poate fr discr-rtata .Jeclt in core'latie strinsS cu
reducerea slnsticitatii flexorilor. Fara a cor.:.stitui o reg,,il5 generala., autoantrenatnentul prin biofeedback EI.IG irsociat cu stim,r-itaiea eieciricd a
extensorilor pumnilh-ti gi degetelor are ca lezultat ledncerea spasticitalii
flexorilor. AceastA reducere a spastirltSlii este de cele mai multe ori limitata ca durat5. dar permite institi-iirea uncr programe de kinetoterapie
ce pot prelungi durar:l recr-rcerii -rpasticititii si l;ermit exersarea rlnor
:itiscAri funclionlrle.
ao

TERAPIA
NEURO..}

In c:.:.i'

rlotorie. :e
l'ea nLiir-,kinetoter-,;
autoserv:re

Prlnc:r
prisirra '.ir:

r-

tuati de i:i

vului)

l-t''

rirsl:undi
a) re::
servirii si .
aieasA in f'*
b)'ab:r
c) an::
erp
citul -motcr
-_.

-+.-;
:ii,-

EVALUARLI

Datori;.
sistemului :
iionale pe ;
ir-ri rnotor g

in

lrolului

cazu

n:o:
..lor senzitir-

TERAPIA OCUPATIONALA IN RECUPERAREA


NEURO.MOTORIE

In cadrul programului complex pe car'e it implica recuperarea neuromotorie, terapiei ocr,rpafionale ii revine sarcina de ,a perfecfiona coordonarea neuro-muscularti, de a ,,netezi(( mi_scirile voluntlre recirytigate prin
kinetoterapie si de a le ingloba in activitati gestuale r-rtile bolnivului i1
autoservire sall xersarea unei activitati sociale.
Principiile de aplicar.e a terapiei ocupalionale trelruie
prin
frrisrlrl urmitoarelor asltecte practice :
_- Evaluarea deficitr-rlui nenro-rnotor (evalLrare segrratl de cea efectuati de kinetoterapeut, urmirind in sp,ecial stadlul funclional a} bolna*
vului)

programr-rl dc terapie ocupationalir trebuie


- urndtoarelor
r5spunda
deziderate :

si

functional si sli

a) restabilirea funcliei neuro-motolii in raport cu necesitdfile autoservirii si- a ex.r'serii meseriei {aceeaqi ca inaintea imbolndvirii s,au alta,
aleasi in func{ie de capaeitatea fr_rnclionald restanta) ;
b)'abordarea terapeutica a disfr-rncfiilor senzitivo-motorii ;
c) antrenamentul ritilizdrii ortezelor in activitate gmtua.l6 zilnicA ;
explorarea prevocalional5 a bolnavuh-ri in raport strins cu deficitul-motor restant ;
stabilirea progratntrlr-ri de activitate zilnicA la dorniciliLrl bolnevr-rluj.
EVALUAREA DEFICITULUT NEURO.MOTOR

Datorita marii virriabiliteli a deficitelor mo'torii ce apar in afecfir-rnile


sistemului nervos, er"aluarea ,corectS se \,-a axa gi in cazul terapiei ocurlalionale pe particularitilile fundamentale caracteristice afectdrii neuronului motor periferic sau a neuronului motor central.
in cazul leziunilor neurologice centrale care induc arterir-i ale controlului motor concomitent cu tulbr:r5ri de intensirtate variabild a func{itlor senzitivo-senzoriale 9i perceptuale, evaluarea trebuie si stabileascd in
29

ce mdsurd deficitul motor se interfereazd cu interesare,a func[iitor de integrare. strudiul acestor.observa{ii va perrni,te stabilirea prograrrului c,or,ect
de terapie- ocupalionaia
Fisa test folosita de Institutul de recuperare medicala New-york este
foarte complexa gi poaie servi drept modet ,celor ,care ao"u.o ,a
serios problema recriperarii neuro-motorii utilizind ralional terapiE
"uo"a--"o
oi"pi!ionali.
o prirna parte a fisei tbst se a,dneseazd clatelor pers,onale ale b,olnavului'qi r-rnor a,specte generale Legate de starea rui senzitivo-motorie.

Nume

Pl'enume

Virsta

Adresa
Sinerr

Diagnostic comp,le,t morf of,unc{ional

Ocupa!ia

Nr. figei

Da,ta

Ferforrmanla rno.torie funcfiona,ld

Stalca scnsi,bilitatii s.up*'li.ci,alc


Starr.a f uncliilor. de perceptie

Starea Iunc!iilor dc intcgrale

Pr-og.rarnurl rec,omandat

In

;i

pr.o.[uncle

- irnediat
- in viitor

conrtintra,re ,se urmd,re.lte aprecierea

(dln pun.

de vedere neuro-motor)

Dreapta

cit mai exactd a stdrii fizice a bolnavq.rlui

FurTc$ia n'totorie

Stinga

Data

Spasticitate

X{obil.

N{i$oare

artic.

activd

Spasticitate

I. Stabilitate trunchi
Pozitie agezat
Echilibru

II. Mobilizare

artic.
pasivd/spasticitate

Subluxa{ii
Edeme

30

MobiI
artiic.

,Migcare
activd

---

III.

Migcare activd

A. Mobilizarea izolatd a scapulei ;

Sinerfii.

ridicare

retraetie

protraclie

B. Migcdri actirre

For!5.

Amp1.

globale

Ampl.

Fortd.

Sinergii

I. Nu are migcdri voluntare


2. Sinergi.i/corrponente ce apar
3. Sinergii/comp. ce ini{iazd sinergia
de flexie $i de extensie.
Flexie ; antepulsia

retropulsia
abductia
hiperextensia

Rota{ia ext,

flexie cot
supinatie
Extensie : adductielrot. int.
extensie cot
pronatie
4. Miqcdri' ce se inderpdrteazd de sinergii;
mlna la gurd

rnina 15 umarlll de aeeeapi parte

mina ia umdrul opus


pronatie, supinatie

Q1

mina la spate
independen!d fa{d de sinergii

migcdri active izolate


C. Migcare izolatd a pumnului
imposibild

flexie
extensie

stabili'zare

D. NliEcdri ale miinii, imposibile

flexie semivoluntard giobal5 a degetelor


flexie r.oluntard

g1oba15

prehensiune laterald
extensie voluntard globaiS a degetelor

prehensiune de finele

E. Forta prehensiunij
globald
laterald
palmard
Evaluarea sensibilitSlii qi funcliilor de percep{ie
Dreapto

Dota

Sttnga

IV. Integrarea senzitivo-motorie


A. Esteziometrie
R. Stereognozie (0-6)
nasture, creion, ac de siguran!6,
mon,edd, burete, cheie

2t
3 -

Cqiet dt

C. Perceptie tactild (0-10)


cerc, triunghi, pdtrat, romb,
semicerc, oval, stea, dreptunghi,

c|uce, hexagon

D. Sensibilitatea kinestezicd
grosierd (0-6)
umdr/abd/add

Cot flexiext
prona!ie/supina{ie

Sensibilitatea kinestezicd
find : (0-4) pumn flex/ext

E. Dubld stlmulare simultand;

l. mina stg. qi dr. (0-t-Z)


2. rrtina stg. fatd dr.
3. fa{d stg. fald dr.
4. mina stg. fatd stg.
5. mind dr. fatd stg.
6. mind dr. fatd dr.

V. Perceplia vizuald

{.
$emianopsie,corlpe,nsaltd/neoompensatd
B. Acuitate vizualE
C. Coordonare motorie
,oeru,lard

ventioald,,orizontald,

diag,onaLd

D. Fund de ochi

VI. Orientare spa{iald qi recunoagterea


schemei corporale.
A. Discriminare stin_gd-dreapta (scor 0-l_2)
1. atinge piciorul drept
2. atinge ochiul sting
3. este obrazul dr. sau stg.
4. este bratul dr. sau stg,
5. atinge ochiul dr. Si piciorul stg.
6. atinge bratul stg. gi-piciorul di.
7. atinge mina mea dr.B. atinge mina mea dr. Si bratul sts.
9. atinge mina mea stg. '

10. atinge bratul meu drept gi mina stg.


* Asamblarea
lJ.
unei figUri din componente

disparate
C. Fraxiiie tridimensionale Benton

ea

3 - caiet documentar -

Recuperarea nuro-motoirie prin miJloace fizico-khetlce

cd"

860

VU. Studiul comportamentului


1. orientarea in timp $i spatiu
2. poten{ial de invdtar-e -

:J. concentrarea atentiei


4. capacitatea de autocorectare
5. memorie anterogradd si retro.qracld
6. impulsivitate

L.. datele obtinute din aceastA evaruare se vor rsocia


pri_
vind ,starea ar"ticulatiilor (bilanlui articular pasiv; f;;i;inforrna{iiie
de contractie
,;i

rnuscul.arr voluntarA (testare musculara qi bi'lan{


""ii."i".-^"tiri"^'"""-t"
. Programul de terapie ocupalionalir trebui"'ais"uioi"cu
to{i
echipei de r'ec,uperare
ca'prin
conjugarea
efo.tu.rtor sa 'rem,brii
ob[inenr
.pentru
maxirr de randarnent ;i sii evitd.m unele sripripuneri-al-""ti"itati ..;;il;
obosi sau plictisi bolnavul.
,. . Terapia ocupationalir urnrdreste trei rnari obiectivc:restabilirea funcliei fizice' tratarea disf'unc{iilor senzitivo-motorii ;i -*eleciionarea activitdtilor utile in scop terapeutic gi reci,rperator.

ner

ii::i
!!r

bili,
sini

Pentru indeplinirea aces,tr-ri obiectiv trebuie respe,ctate


principii fundamentale, universal valabiie in toa,te cazuri'le de r-inrritoarele
afectare ale

pcsi

sistemuh-ri nervos

].

imbunitalirea forlei

cle

4' cresterea dexteritilii in gestualit'atea uzuali si cea profesionala

5. creqtere.a rezis,tenfei Ia efort.


in cazul leziunilor de neuron motor periferic. ;:rimur obiectiv il reprezintd redobindirea for{ei de contrac{ie n-r.,r"rr1*.a.
s.:il",t iil"a ci mis_
carea activa este singura capabild si creasci forfa rluscui".;,
;;-;;. lisiit"i
cit mai precoce activiti{i in care sa fie exersatd iniqcarea a"ii"itura
to.r-il unor montaje de scripeti sau suporturi care sa asiste miqcarea ;;J,deficitard. Pe mdsurd .e
reclrperaza iorla a.
se relg
nunld progresiv la nrijloacele de asistare si se"o.ti.u"{ie'ior"ntara,
trece la activita{i adecvate
noilor posibilitdli motorii are bolnavui,ui. Etapa
,ra u,rmdri exer_
".,oatoa.u
va.iauiia opusi miEcirii
1a19a. de activi'ta{i care sa reclame o rezistln{a
deficitare. Gradarea rezistenlei va fi supravegheata p-"T"" a nu
ajunge la
oboseald. oboseala rnusculara in terapii ocup:alionala
,"u rezultat ime_
o."
'dei"ur,u;io,
diat perfor,marea incorecta a activitdfii qi
ootrurrului prin
-irnpresia falsl ca nu poate realiza activitatea o"..r,t".' -* ,. Pentru menfinerea sau recuperarea unor amplitudini ar,ticula'e func{ionaie se vor exersa activitdli in .are articul,a{ii,le vizale sd fie cit mai
amplu mobiliza'te, pe cit posibil in am'plitudini extrem;. f;;;;";iil^i;

li'

34

fisn;

contraclie lruscnlarA si a controhrlui volun-

tar ai rniqcdrii ;
2. cresterea mobilitatii articulare qi nrenlinerea suplefei erticulatiilor
seg,rnentelor afectate ;
3. imbunatdlinea rniqcdrilor manuare de fine{e, sub control vizual
permanent:

i.i

RESTABILIRFIA TUNCT,IILOR FIZICE

cr_rlo.

func!
intoc

schirr

_cuta l
capab
m'etrir

neutn
ruaril
A
cronol

tentei

navi s:

care limitarea arti'cul'ard este definitivd sau


instabilitatea ei creeazi probleme in performfl"-"
.gestuale, se inoearcd ortezara si
-yl"r
exersarea activitAfitor cu
";ii;i.;ii
orteza
respectiva.
In leziunire sistemului nervos centrar ne afram in
fa{a unui deficit
neuro-motor comprex, care asociazd perturbari
aie ton"surui muscular,
coordondrii migcdrii, afectarea sensftitiialii
si a senzoriului.
Pent'u acesti bornavi, o'biectivur major.ar_ terapi,ei
ocupafionare trebuie sa il constituie dezvoitare," *r"i-a
iosiuila a]'rniliiior ae integrare
prin creq t e*ea vol umului de infor*"iii
in ,aga manieri incit rdspuns"r
- o,ritori zare
fie cit ;-"i";."";i. La
a,ceqti bor_
navi evitSm de r'a inceput activitSti
"r,ot"r^.a ce reclamd
,de
forta
contrac{ie
mare pentru a nu accentua dezordinei t"""."i"i',i"*Jffi.
se va insista
pe migcdri 'libere, far6.incancare, efectuut"
in-"ii*-1;;;'pe mdsurd ce
controlul motor si coorrdonarea activitatii
,"'i-n,rrrdtdfegte, se
-".,."i"r"
trece progresiv la dezvoltarea-i";t"i gi ie"istentei
muscurare.
Tulb,urdriie senzoriare ce-se intilnesc frecvent
in reziunile sistemurui
nervos central (afectarea vederii, a praxiiior,
;'.;i;#;i corporale etc.)
constituie obstacore serioase in absiai,urarea_activitdtilor
cotidiene, chiar
dintre ceie mai oi*pJg:..R"i""eq""*rolnavului
tare 'curn sint : activitaf'e^de. transter-fin.":tr.id" "^", ""iivitdfi elemeni"t i"]otoliu etc.), mo_
bitizarea fotoriurui rurant, i'b.icarla, J"tiirtaFiegi;;
;; i;."" personard.

*iriti;;ir;;;;lijr"

;',lH?TIiL:",1;l.J:,"'

ocupalionir;,-;;i;i;;ili;;;,ll

',,Bn"o.i-chiar

im-

activitalilor din aadrul


-progrramului de terapie ocupa_
fionald trebuie sa {ind seama a* *"--Jiouoerl
o8.ra u.p["t.1
* care este pond'erea pe ,care o are afectarea
culo-articr.rlar) in generar,ea cleficitului iu".iio"ui; sistemu,rui efector (mus_
este pop/erea afect6rii activiia{ii nervoase
superioare,in ge- c9r9
nerarea
deficitului f'Uncfional.
- Pentru a d,etermina ponderea celor doud componente ale deficitului
func{i,onal este util sa urma.im ;;";G
schemd simplificatd inainte de a
intocmi programul de activitate.
Aprecieri asupra sistem,ului efector :
. . - mobilitate generala : unilateral. biiateral recipr.oc, adaptare la
sclumbarea
condi{iilor de baza :
analiza rniscdrii Ia nivelur articulafiei interesate
; migcarea se exe_
cutd -in amplitu'dine completd ."" i".t*ptrertd,
mus,curatura
inter,esa;ti este
caparbili sd d'ezvor,te o cont'acti" ir;;;"i;,i;":i;#i",:d,
Excentricd ), izo_
mretricd, existd sau nll 0 coo.donar,e intre,3gonigti-antagonis-ti,
sineqgiEti qi
Selercfion'area

sa'

.tutiutitea' articulirJ

i''timp;f ;id".'
J-i,i?i"tizeazd
Apreci,eri asupra activi,ti{ii nervoase superioare
:
r'vsrlll
nivelul .coeficientului
aoerlclenturur interectual,.virsta
intelectual, virsta m,entala
m,entald
in raport cu virsta
cronologicd, ,capacitatea de concentru"u ql
d. il";i;;;;* "'^'
ta nevoite psihologice gi ,la defi,citete de
tente,*:*pl"le
ori'entarea 6*;;;""'-*p;rj;i;';i;=",n"&;H:f'J:i.#,:r

il?T*figil

iiii?tj1:,

:*:

ffi ll"::'Tiiffi ;#"i"li'l,l"iliriii:

,u,,i*,,.if
sau 9e fk;*;$i:i:*:'ffi
izoTeazl qi es'te refractar la orice rcolaborare.

35
;

L
il

\-ALUAIIEA PREVO'CATIONALA

in recuperarea afe,c{iunilor neurologice in general gi a celor de tip


central, in spsrsiill, ne izbim frecvent de sitr-rafii in care leziunea este definitiva gi in ciuda oricirui efort tera,peutic sau recuperator se instaleaz5
un deficit funclional de gravitate v,ariabilA care nu poate fi infh-ren{a,t. in
cele mai multe din cazuri, bolnavii nu vor mai putea exercita profesiunile
pe care le-au invalat qi practi,cat inainte de irnbolnAvire. Terapiei ocupali'onale ii revine sar,cina de a apr'ecia ir,rdi,cios capacitalile motorii'restante
qi in funclie de ele sd reorienteze profesional bolnavul spre activitA{i accesibile. Problema aceasta 'este foarte complexii, are implica{ii socia}e serioase qi iraplicd o mare responsabilitate.
Etapele p.e care trebuie sd le parcurga bolnavul in vederea reprofesionaiizarii pot fi rezumate, in tnrre lrstfel
evaluaren compl,etA a activititii nelrro-motorii in corel.ati,e strinsd
cu solicitArile
impuse de noua profeslune ;
alegerea ,celor mui eficiente mijioace ajutatoare (orteze, fotoliu ruiant,-atrtomobil adaptat etc.) ;i antr,enarea funclionaia in condifiile artificiaie create ;
asigurarea condi!iilor optinre de conrunicsrc cu cei din iur.

oR'

n-ius,
ii110t

lrart:
STABILIREA PROGRAMULUI DE ACI]IVITATE LA DOMICIL,IUL BOLNAVULUI

Este evident cir ori,cit de l,uneA ar fi spitalizareil. in cazurile neurologi,ce ce reclarni r,e'cuperare funclionald, a,ceastei perioada este insuficientir
pentru oblinerea m,aximului de ci;tlg functional. Programul de recuperare
neuro-rnotorie amorsat in spital si urmat o perioarda cle timp, vri trebr_ri continuat ia don,iciliu. lMembrilor familiei bolnavului le revine sarcina de a
continr:a asistarea mig'carilor deficitare, intretinerea cistigr-irilor furx{ionale o'blinute in spital. in acest scop, instr,uirea meir-rbriloi familiei este o
sarcini ,obligatorie atit a kinetotera,per,itului 'cit r-nai ales a specialistului
in terapie ocupalionali.
Acersta va stabili programul de activitate zilnicd e bolnrvului si prin
reevaluAri periodice va aduce rrodificdri,le ce se impun in funcfie de progresele pe care le-a inregistrat bolnavul.

^:--^
>llrc
ann asist

pozii

rare;

efecl
reall;
nogt!

ORTEJ
i
l.

trare:
genu:
lTlent.

baza

;oldr"ri

orizoi:
il

realiz.
pe 1i::.

ORTEZAREA

lN

RBCUPETTAREA NEURO-MOTORIE

Orteza este un instrument ataqat corpului in scopul de a substitui forla


mus,cularii pierduti, a asista activitatea muschiior slabi, n poziliona sau
imobiliza un seglrlent sar,r pentru a corecta ,o diformitate. clasic, ortezele
se clasifica in doud categorii : statice ;i dinamice. ortezele statice nu au
p5rfi mobile pe cind cele dinamice au.
h4iqcarea in cazuL ortezelor dinan-rice poate fi provocati p,rin diferite
sisteme : benzi elastice, scripefi, electric etc. Aceeasi ortezd poate avea
concomiient n-rai nrulle utilitali : de ex. orteza dinamici de rnini poate
asista prehensiunea dar in arcelasi timp pozilioneazd policel,e paraiizat in
pozilie funclionalA prevenind inst:rl;rrea redorii articulare.
ortezarea reprezinta un miiioc terapeutic extrell de uiil in rec,uperarea funclionala a deficienlilor neuro-rnotorii. 1n scop profilactic, ortezarea previne ins'talarea atitudiniior vicioase. in scop recup,erator permite
efectuarea un,or migcari care in li,psa acestui sr-rport ar fi irnposlnit ae
real izat.
Aplicarea corectA a unei orteze reclarnA un inalt profesionaiisnr 9i clrnoqtinfe solide de anatomie qi biornecanicd.

ORTEZARLA. MEMBRULUI INFERIOR

in ortezarel membrului inferior prirr:r grija trebnie si o constituie pasrelaliilor noruale statice si dinarniie dintre articuialiile soldmlui,
genunchiuhti. qleznei si articr-riafia subastrugalia,n.r. ir"r ,.r.roJ non'nal aliniatrrEntttl articulatiilor membrelor inferioare 'este re:rliznt atunci cind la o
baza de spriji:r cle J-10 centirretri clistlrntiL intre rnlrleolele interne, exele
goldului, genunchiului gi gleznei se proiecteaza in pl,an fronti,rl, pe o linie
orizontaiA perpendicul:rra pe axul rnediosagitaL al corpului.
in plan transversal, aliniarnentul segm'entelor t-nembrului inferior este
realizat ln asa fel incit axele solcluriior gi genunchilor sint perpendiculare
pe linia rledianir (in ortosta,tisr.r-r cu depdrtare de b-l0 crl intre maleolele
tr"area

,7(

interne) pe cind laxla gle?nei este'rotati extern cu 20-s0 de grade fali


de axa genunchiului. Astfel axa genq.rnchiului serveqte ca linie dJ referintd
in plan transvers pentru ali,niaimentul. componentelor orto,tice.
Materialele din care se, confecfio'neazd ortezele pentru membrul inferior sin't : ,o!eJ., pLastic etc.
Cel mai frecvent se fo[osesc scdrilel,e ce se ataqeazd fie la'tocul pantofului fie Ia un suslindtor plantar introdus in pantoi.
Sc6rila soli,di este rigidd ;i se ataqeaz6 fix la tocul pantofului.
Un alt tip de scdri!5 po,ate fi transferat de la un pantof la al,tui.
Arti,culatia gl,eznei este asistatd de un sistem rn,e,canic care limiteazd
rnobilltatea gleznei qi are o acliune de ,control a flexiei plantare qi dorsifigxie,i piciorului prevenind ,contracturile muscula.e pe cl" o parte gi amplitudinile an'ormatre de rniqcare la nivelul gleznei, pe de alid pirte. Aceas't5
ortezb este utilizatd in scopul influenldrii controlului activ al articul,aliei
supraiacente. De ex. blo,car'ea flexiei plantare va induce flexia genunchiu191!i -invers, blocare,a dorsiflexiei pici,orului va induce exteniia genunchiului.
atteza cu arc folositi pentru asjstar,ea dorsiflexiei pr,antare este p,ermisb numai in cazurile in care avem o flexie piantard activi in amplitr-rdine normalS 9i- dorsifiexia este iposibild (adica articr-ilatia este lirberi) dar
f,orla muschilor lojei antero-externe ,a gambei este scezuie.
De multe ori, in cursul programului de recuperare lfelrro-notorie, he
lovim de insuficienta blocar'e in extensie a articulaliei genunchiutui. Chiar
'dacd muEchii stabilizatori ai soldului au valori funclionale, recuperarea
mersul'ui este intirziatd de instabilitatea genunchiuiui. c)rteza care este
ca-pabiiS si menlind genun,chiul in extensie este foarte sirlrrpti si permite
rellrarea mersului cit mai precoce.
Existd qi alte tipuri de orteze pentru genunchi, mai sofisti,cate. care
asigurS corectarea instabilita{ii laterale a genunchi'ului sau asist6 extensia
activd a genunchiului concornitent cu blocarea lui in ,extensie.
Pentru articulalia Eoldului care are miqcari libere in pran sagitai, se
ildicd bandra pelvind pe care o lolosim in spe,cial pentru a ContnolJ miq'cdrile de addu,clie*abdtrclie qi notafie internd-externd.
Limitanea extensi'ei soldului prin blocaj posterior este folositi in scopul
substituirii activitilii flexorilor soldului.
Pe lingd aceste tipuri de orteze, modele vechi, in ultimul timp s-au
imaginart, o serie de orteze din material.e plasti'ce terrnomodelabile, mai
u$oare si mai convenabile din punct de vedere estetic.
Cele mai o'biqnuite sint urmdtoarel,e :

A. Or'teza posterioard glezni*pi,cior.


Apli'carea acestei 'orteze trebuie s5 respecte urmi.toarele indicalii :
d'e fortd mus'oulari variabii, incl.usiv paralizia dorsiflexori- defi'cit
ior plantari
cu ,con'dilia exist'enlei unei forfe de contractie de valoare z3a muEchilor flexori plianrtari ;
stabilitalii me'diolaterale a picior,ului in timpul ortosta- asigurarea
tisrnului
;
plasarea tn totalitate a plan'tei pe sol in timpul ortostatismului (absenfa- unui var sau valg accentuaf) ;
dorsiflexia pasivd a piciorului la 90 de grade;

tt

ag

ree
nai-t

buir

pla:

a]lr1

ac{i
ort
pa$

pres

tajo

glez

tisn:
cien

plan
rota!

pe fa

Orte.

ptuni

sI lnr

I
tnedir

rul

spasticiiate absentd, sau in cel mai riu caz moderati ;


c-ontrol motor voluntar qi stabilitate bun5 a genunehiului ;
for{E muscr.rlari suficientd a stabilizatorilor qoldu'lui ;
edem absent sau nesemnificativ.
lnavul care utilizeazd un asemenea tip de ortez| ciqtigd menline-

mativ 5 centimebri sub capul peroneului.


uportul metatarsian este deosebit de important qtiind c5..punctul de
e al asistdrii dorsiflexiei plantare il reprezintd tepminafia distaif a
. Din acest considerent, partea distaid a ortezei nu trebuie si de:5 iimita de 6 mm distanta de capetele inetatarsienelor. Astfel, a'par
uri inconfortabile intre planta qi incdl{irnin'tea ortopedicd (mai avandecit inclllamintea obignui'ti).
Orteza spirald gleznS-Picior'

-picior de tip flasc sau cr-r spasticitate r.ll,odera,tl a antagonigtilor ;


- instabilitatea n-rediala sau laterala a piciorului in timpul ortosta-

dezechilibru sever nl musculaturii agoniste-antagoniste a


spasticitate severi a tricepsului sural ;
edeme mari ale piciorr-rlui si garnbei ;
diformitate fixat6.
ticatS judicios, aceastS ortezd permite controlul miqcarii in toate
ile piciorul'ui : atit in plan frontal cit Ei in plan sagital Ei chiar al
unea spirralS a ortezei pornind din partea mediali a plantei trece
posterioard a gambei qi se terminS tra nivelul condilului tibial intern.
se fixeazi cu o band5. adezivS. la nivelul treimii proximale ra gamb'ei.
Orteza seni:spirali giezna-picior.
icarea acestei orteze este indicatA

in urmitoarele cazuri :
deficit de for{5 de ,contraclie al mugchilor eversori qi dorsiflexori
: c"u deviati,a piciorului in pozilie de var-equin ;
spasticitatea tricepsului sural absentd sau moderatS ;
instabilitate medio-latenal5 a piciorului in timpul ortostatismului
traindicaliile sint,cele descrise

1a

orteza spirala giezni-picior.

deosebire de orteza prezentatd mai sus care pornegte din partea


a piciorului qi descrie o rotalie corlpleti de 360 de grade in jui, orteza semispiralir pornEte de la marginea 1atera,15 a plantei,
3CI

F
tr

trece in jurul gambei,in


opus ortezei precedente ;i a.operd un i-rnghi
^sens
de numai 180 de grade. in
acest fel confeia o rezistentd -ii
-u." ilF;:
triva tendinlei de deviere ,a pilciorului in pozitie de equin.
D. Orteza solidd gleznd-picior.
Vom indica folosirea aces'tei ort,eze in urmdtoarele situafii :
a tricepsuiui surral cu deformalia piciorului in
- spasticitate_severi
var-equin
in timpul ortostatismuiui si mersului ;
deficit marcat de forld de contraclie sau paraiizia atit a dorsifle- cit
xorilor
qi a flexorilor planiari ;
extensia activS.a genunchiului normald sau ugor deficitard
- durere la mobiiizarea gleznei (criteriu unic'suficient) ;
;
- absenla
edemelor masive aie picior.ului si gambei.
-Aceastf, ortezi
impiedica miEcarile in complexul articular glezna-picior. Este util5 boinavilor c,are desi pot sd rneaiga, sint iimitaii in aceasta
activitate de poziliile vi-cioase pe care le ia pirJiorul in ti,mr:ul mersului.
Pentru'corectarea devialiilor rarticulaliei genunchiui"i i" ;;;,-;;1;
sau recurvatum, se folosesc orteze de genunchi iupracondiliene.
condilira '.sine qua non 'este ca devialia sd. se reduca prin ,ortezare si
or:teza sa fie cap.a.biia sd mentini aliniarnentul ,articular;
E. Orteza supra'condiliand.
A.:erst:"r orlez:-r este conf.ectionrta d-in plastic laminat si este aplicatd,
fixrta, proximal, la trei ,centimetri deasuprra ro,tulei Ei distal la ap,rbximativ qapte centimetri d,eas'upra maleolei tiLiale. Este folosita pentru prevenirea devialiei in recurvatun a genunchiului.
contrarczistenta posterioari se aplicd in regiunea poplitee in aga fel
incit sd nu lirniteze flexia genunchiului in timfrul mersuiui si in pozi{ie
aseza.t. Pe linga prevenirea deviatiei in genu recurvatunr, aceastd'orl"ra
arnelioreazd qi stabititatea niedio-laterali i genunchi"f"i.'- '
F. Orteza supracondiliand ge,nunchi-glezna.
B,olnavil'or ,cu deficit sever de contractie al aparatului exterior aI ge_
nunchiului, la care se asociazd si un dificit al dorsiflexorilor plantari,'le
putem asigura un rners funcfional folosind acest,tip de ortezd. condifia necesard 'o reprezin'td ,conservarea unei forte de contra,clie cit mai apnoi:iate
de normal a muschilor extens'ori si golduiui gi absenla coniracturii flexorilor qolduiui Ei genr_rnchiului.
Aceasta ortezd combinA modificarea protezei tibiale supracondiliene
cu ort'eza supracondiliand si cu principiile de aliniam,ent ale protezarii bontului lung de coaps6. Astfel, prin imo,bilizarea gleznei si piciorului in pozilie de equin se in'duce pasiv exte'nsia genun'cliiului in timpul ortostaiismului gi mers'ului. .D.e fapt, acest principiu cle a plasa piciorul in equin
pe1lru a ob{ine stabilitatea
genunchiului este preluat din chirurgia ortopedica. ca tehnica operatorie corectivi prezintd dezavantajul inducerii
devialiei genunchiului in recurvatlim, dupa un ,anumit til;. l;;;;i
,;Ji_
z5rii, tendin{.a la re,curvatum este controlata efectiv prin ffrla ,i"ti.a
catd in regiunea poplitee, stabilitatea medio-lateroLa o g"r,rnchiului "prl_
este
asiguratA prin extensia supracondiliani a ortezei.
Cistigul funclion'al pe,care iI aduce aceast5 ortezi constd din reducerea
considerabilS a c,onsumului energetic in tinpul m,ersului, chiar daci flexia
genunchiului nu este influen{atd semnifiea,tiv,
4A

ORT
t

cirlu
cele

turi

in ir
ginar

rrr.otc
re,ain

fos

func!

insta;

(indir
dEmr:
apoze

princl

sd po.

static

acfion

articu
forma

o
togi

sa

vedere

'nal

de,

Oi

culara.

mi;cAr
confecl

torii

e>

iir

urmdri.

paus: (
inclinai
semilto;

canice
proprie:
gi de rr-r

in
Princil-.:;

cit mai

oRTEzAREA MEMnnrrr
rrr ._,r____
EMBRULUtr
SUPERIOR

Conscrr-rrc.r funcliej
rniinii. prcvenire;r instelArii

::fillf ;ltlllil;iU:l-,*lii',;;'*,,,'

',i".a.ii"

nii'.,iii'i?"octuriIo-nus-

ttitxii'l}:
''1.,'i]Jil
i:*t".rui::i:',tJ,:tx,:r#*f,"d:ltx*'.J:Ji?'.f
,',oa*i"'il
.*".

fll;',1-jl:,l;,lli: posttrarLtna tj#;;fTi,,'J"t,,1"1..'


[,Jl"".li
ce s.u neurol
re,alnente
*ii

oqi

"iutll

ffil*

iiil" ixfl f;
Ortezr stati
instur j.ji-j"i;;;i""
r.,

il:fJ
"

:1:t

ffill:

ce

11

:lli;,

ur'lll

Ii;

ua ri al e

.condi{ii

.m,txx{tf

*i

are un rol teraDeurico-recu1>eraror

ri'r i tut r; r preveni re.r


;;:;;;="'';nor rniscari
;;;;'';:11'j',^""1:J""";ji.*;.j,l,y"l,*u"r
,rcrive
denrrri). pornind O"
.ctiunrr rnuschitor
tu ii""tj" #;:iil llVorabite
in_
opozabilitatea uori""i,,I ;;:':':'
a
-ulllcrpala ;rrinrrrtelor.

ri'ai.""i

f':!qi'i ;; ;iil,",:LX::":'ff,;:j,l;,,,.-:."q"';,
"=i

:ilff:il
""

1i o

,:i-"#il,^i1re:;-uriri
u, I' ; ; ; ;[",,i1"1,:?ffi
i
"

a"

ii:il;';:1,ii";f1:i
,",,

t',Sr,l1;;

"illIlli.; Il,:1,ffii,l?i;;
* Ji" ".,'.

B::1.

"li;-^.:,loi

H n*,", ffic:rl?
i,il"'il*,,","","

1?,?, T!1,? i"...;J:'

ffi
"onti""ri"",,'u.,"ur",i. prit"'?i

.?#?:?;friiiiil,*iii'**+;l

,
consicrerata

sAni

Aga cutl liir


activa
,,.uou.*,ltnl,;,";i,9,gr"ratria
"1,,1
_superioara-;"ir;,;nuhe puircle de
dinaririca.,t_rn"r
nar decit
eficienra tun.rii_

ort ez ".;*;;.;ij;:jl":lll;,i,i1,1?
ele ror os*e r,, ..
culard, cresterea arnplitudinifo,
",rp".u.; J ;.?ff

"*

i:

*ilt.H

l[L:.:,11l,r""
".r1"l,,*r, asistarea unor
in r,
o"'",'J',, tre bui e

Ju r]robilitate

"^functie
"X"1 ""T:::";if::'.:;;ill.t, parte in
_ifrffi
torii^existente
de condi{iite
si

obiectivul;-;;;";;r;l

In alegerea tilut.ui

il::tlTi,ff,:i,:","t'

i,

mo-

cle orteza."'o*""a
de ra exan_ienur static.r'riinii
pn'inrrltui"u,I"'u,.u.'

i' re;run,i:fi]tii+T,Xtji"ii;'$3'_#"ll**,.'*1iln:J*if
"ur,"? fft;ff'r""i::

o",iii"r-lJnclionare

ia aceasts pozi{ie darorits


echilibrutui forfeJor

lil::fl #*.":ffi ;*,#,*:il:'11i',11fi :l;;t;iff


in ortezarea

.
pri'cipii
:

niinii
"- vvL'[1s 5d lre resper:tate
' - *"0.,r".".,r'r,"

or',.*

*Ii:j

i:el ,p'r-r!in u'rrdtoareie

orice ortezA trebuie


sii urmdrea tca conturul
cit mai strins 1>csibit
rniinii
,

;i antebrafului
41

de mina trebuie sa fie suficient de lunga (2/3 din lungimea


- ortezadar
antebrafului)
si nu stinjeneascd rnigcdrile cotului ;
orteza trebuie sd asigure cele 15-30 de grade de extensie a pum- in funclie de corrdi{iile parti,culare Ei s,copul ortezarii ;
nului,
ldlimea piesei de la nivelul antdbra{ului, fie ca este volari, fie ci
este -dorsalS, trebuie sA fie suficient de mare pentru a permite stabilitatea
ortezei;
. -- tr)roeminenfele osoase trerbuie protejate de presiunea directA ;
vor respecta areurile anatomice ale miinii ;
- se
degetele vor fi plasate intotdeauna in pozitie functionald ;
- piesele
pentru degete si police trebuie sd fie suficient de lungi
- a :rsigura un suport
adecvat dar sa nu itnpiedice pensele nornraie
])entru
qi nici sa nu exercite presiuni anormale ;
p,olicele va fi plasat intotdeauna in abduclie gi opozitie cu indexul- ;
de prindere aI ortezei trebuie si fie usor manevrabil.
-Pe sistemLrl
tingd aceste principii generale, recuperatorul care r-rtilizeazb orteza
in scopul recuperdrii func{ion'ale a r"r'riinii trebuie si urmAreasci o serie de
aspecte legate dirrsg; de ace's,t. act'terapeutic. Votn enutnera zece intrebiri
la care trebuie sd se rAspun'dir in momentul aplicarii ortezei de mini qi
pe .parcursul utilizarii ei :
1. orteza ale,asi este cea n-rai ir{icatd pentru bolnav ;
2. aceestd orteza asigurd maxitnurn de func{ionalitate ;
3. dupa 30 de rrrinute de purtare a ortezei se observa sau ,nu zone de
oitem pe tegunentul subiacent;
' 4. eritemul prezent dispare dupa 15 minute de Ia indepdrtarea ortezei

5. forla de tracliune a sistemului dinarnic al ortezei este sau nu perpendiculari pe segmentul a cdrui activitate voluntara este asistatS;
6. forta de tractiune este sau nu bine dozata (asigurd sau nu o arnplitudine ce depdqegte ugor amplittudinea nor.maid a articulaliei in cauzd) ;
7.'forla de trac{iune se distribuie pe c'ea rrrai largd suprafald posibild
Jau este limitata pe o zond resrtrinsd ;
B. modificarea periodica a forlei de tractiune are sau nu influenle
"-it
favorabile in creEterea an-rplitudinii articulare ;
9. prin ortezare se obline sau nu relaxarea miinii in pozilie funcfio.
-

nalS

10. prin ortezare se ciEtigi posibilitatea unei prehensiuni globale sau


de finefe.
Complexitatea problemelor ce stau in fati ortezdrii corecte a miinii
rezidi nu nllrnai din aspectele 'medi:ale prezentaLe partial ci, rnai ales, din
alegerea materialelor folosite. A,ceste materiale tr:ebuie sd intrunerascd o
serie intreaga de condilii pentru a fi utilizabile in ortezare. Termomodelabilitate, toleran{d cutanati perfectS, rezisten!5 qi elasticitate particulare,
posibilitEli de intrelinere din punct de vedere igienic etc. La ora actuald,
rnaterialul cel mai bun (dintre cele cunoscute de noi) este i:olysar-ul cqre
ras,prinde la toate cerin{ele tehnico-nediqale ale ortepdrii,
4Z

{iont

PVC

si

ale

rr

ina

t6tii
ade
exter

Ll lipsa acestuia,. prin artificii tehnice, se pot confec{iona


orteze func{ionale, atit statice
qi dinami;;, };rq;*ru;;;;i;1t'il
nura foria de
PVC g.oasi. de 2-3,cit
m'r qi o r.rr*'a" ortu rnai*.iui",.*rrirr"r-rtare (burete
gi
pent'r,r capitonai, b"tr";J;
--'-- l:e't.u
articurarea partiror rrorbile
I
ale'ragini
ortezei, curele pentru fixare).
Din acest materiar am confecfionat- patru tipuri
de orteza ut'izab,ire
in asistai'ea corsiflexiei p,r,nt*ni ii-uliu"tier
poricelui, srufinerea activi*
tafii aparatutui extensor al pumn"i"i ur'u"ti",_,ruiiito;-;!;;;".pofalangiene
a'degeteror II-v, coinbaterea ;;;t*;L.ii.fh;;;iilr'^a*gut"ro.,
stcparea
extensie articr-ria{iiior ]VICF in pareza muscuiaturii
i'tri'seci a miinii.

MASAJUL SI HIDROKINETOTERAPIA
NEURO-J\{OTORIE

tra tat
toate
sajtrlu

L,

iN RECTTPERARBA

Iar si i

Itr
bir
aotive=

sai

mdresl,

citatii.

is

sajr-ri

MASAJUL IN RECUPERARBA
NEURO-MOTORIE

I;r ccca c,' rrri'e5te utiiizarea


nrusirjul.ui i' r.cc,upcr.area,cLiro_motc'io. cxistA .r r
b#*i^";;
,lr',.,t.!oi.io,ri'i i;;;:;'a
aceea a recul:eratorurui.
'i",.,ra borr.rar_urr_ri si
'utir;.a"_r;
Borna;;i
vrele
de

'rasa

cd pri' marfe_
rnuscuiatura'.r" i"*tir"ta
"o,",vi.rgere"
se ?a;i;;';
cere cu insis_
acest trata,'i",.i Ru",p;,";;,r,-lu,i'".,,."u5te

fiilit,,li,i"[ ;t::':
:iift .Ty JiJ,

l'o l?

l'f

efec_

i' l'?:" ;i

";i x;i:,' :"d i .:':i:i'

:rufl

"" :

:::*

tl:

Pe'trri bornav este explicabit


si prefere,masajul in scop recuperator
de,arccc osre o terapit, prii.lj"i"'"li"u,,r.rrebrrio
rJ"",.'trirr"ie,decit

;iiJ,!; fl:,::[i:i'Ti:l,l:,i'i;f:l,y;l"i;iii"i',','i..,'i,;.#

,ecc,sar).

pri'

;i

sa

Efecrolc arrtarpicc rrc rrranovr"i".


a" m,sai r)rccum si cregterea bio_
troficitarii rocale ,i,,-, ."g'-,",",rtare
i'tir"r., u""nlti';;;;;L;;
-_"rri
a bolnavului.
" ...Recrrltcri_rtorul stio cli p.i,.t

i:::lji:i:,;,,';li:l:Jl,i'.rii ru,,i.ilo.';ffi;i:":Yli: ::iii;,i;:l

;ffi,iill

*ri,,,t,,u.lu'"',.*:'ily;;ll?,?11"";,li:,lriii:-*.fr:::"1.:1.:,.,ili:*Tilx'd}:

ffIffi:

fortei de contrnctic muscutari


volr,rnrarti,,rlro.t,_,i masaiului

este

n acorda" masajului credit nelimitat


1u.i
o
l'
t i;;:l:['J : :::iX'
J ;:il: H
" "'''*;
l: J] :il: if ' programele
,"Ot:l::
:i :" ff :.:','"" dc L:
r.ecnt;erar"
,;;_;";".:::
"'^"

:'

il::':: ;T;-il::"::,.1111j.

",,-

;;;i;'";::,isciri,na,ruaie

sau

estetic
I;"",1::::,":"i:::::::11i',_n,etodic
sau igienic_sltortiv.
-{bordaretr sumarA a cfc_.ctelor
faptul cit efectclc acestr-ti trartarmentr.r.rasaiulni lre permite sA remarcdn.r
fiztcal ilu se rezumd la segmentul

'";";;il';;;;1"i:T:,"::#i:'rJ:":,il

44

t\ a-:

jocaie.:
,gi

circu.;

pei rnu.:
masaj.

in

r,

de ncr.,.i
tulburAr:
tehniciir,r
saj, r,ibr_
litarea a::
clasice s:
'Asocierc,a
VA CIES:E

kinetoir:ra:
Dir_i

,torie rer j::


=
neuro_a r::
,,C_ic.i:.

pe tegu:lc_-:

fi:?,rljit:,:ll:?,,j:.:,:l
Ltl

c,i

tatea:::
lui l3 '-,;
ceea a-:
poate j:
mai ale__

voase sel:zcare in ci-l

terii

fo;:ci_;,

sint inf.iL;.:-.:
,,A_t:i:.
cubul de :,i] evoca r r,.

in pr.:::
prag crb, :.tlD de qr:.:..
_

lremiDlea;.'l

utila.

ratart

ci

rrrr ,.

J;';;;i;;.i,.1",i ?"ii'l;l;J
,ra, siLo.aJ, cf.
ai ;;;JJi;i:1".
.u,

sirr favorab',, i,,


;:;::il,"of:*,"^,,,s(,i,(,r,1re
Lcti'(' lndlcaliiie
si coirtrairdlc"itT,"'i"l]

llli:li"rui sinr

;ff+*Hil'!i{!Ii:i;.:"fi''ffte
r
. irt,s to

t{'gu

ac,t i veaza,_)o"",^,,a_1,..

"" ",t,l,fji
;:jiui",,rnrr'*1,;,t;;:a,;ili:,::ffi
i

"i

ra niver tegum'entar'
muscur 1r

e rr

tc I o r

ikT]:i"":.H.:i3;
;i :?i;n

crc$tcrcu
L:ii[,,:fl
tntrt"tuti';i"il?:i:
Asupru ,.,r-",,,-,],','- .* ,' .c'u
i. scholet i.c
saj trI

parliarr"ci;JJi:i;f;l::il;,::,,rl,ij

"r"lt.l,.J!1i^"'tlt'ri
l:1"," n,u,"',,i,'#ce

r\ra_
asigu'i r'".i,Lju' l,l^,^:ll,rtiprc.
i;';;q;;i-l::i"
m5',
4"
"lfese-ara ".'',s;hi''
poarc "ii"ir;il*r1:?iliii"li'i[:::
fi m.rira te.,,i n fl uerrl";";""JJ],"',,"3,. ;i;;i''"';:ptt
3i i:il r, *. iT ;'ffi

,*;r+*{i

!r;;i; ; *I;l:lir**,1i,'rll'
; ;, [T i," J,
ff ; ":"iljlll *i;::" m pera tu ri i
il.';:#r
iili[:r:,lJ
;;;; L;'i;'TrJ$,1ll,, oil',i;;il:i i","ii',
in. '"';';l:i:'-;l:l,I"T;
"""' "",i ii,i
ff";
stoarcerc po caro
"";fl1:
ii
In
, :l

recupor.rer

re

"",,:"'"::

l}:iii*,ffi lffi

";rjii i:::i:r;
t
ri:.r
:H
*, +rI,,
'tortravi .pricarea

i'll.Jiti:J1,1,,1i1.
,,.'?Ji;lresitrni 'r;"on,l""
i,?.f ,ll:'"i',I'
'u.il,l,,.ll:l
.o
,
o.
"",;;::;il::tJl:il;i'ijji,li::* ;i"dr:',"tr-,'li",,,."^,1::
-'n"*'ilr"
'opiae ni-c fiif:' ii afectati'
y:'T-"J'TJT:i",xt'tt
i{{:iiili,1'{J;T';
r<rnerorerapiei.
"x"iobi,il"i"';Til:ll' "ut "li" -J.n"n"ot

:'

mctoda rc
.rurreDj'
rapeLtticu dt'scrisu
reti'r.a,,
cele

,,uu.o-,n.,,"u.,',Jnl'*

ao,i poil'i,l!'i

,,C- icine.*

'nu1:c,_rrlr5(.rlr..,Jr.#,y1,;J

f*:irii

ne.ro-moi: i::fl ,;;,J";:ffi:l"a


a a activitatii

pc tegurncn?ur
de cubLrr
cc ''jjl*lori"u.e
mur.tr'i l;;l:tl:S.f*t..,tirnp de 3;-5 secuncre
scnziri'c
d,, ,toP"ja
luiisc
;j--i9rf cairc porisi"l',,f,.":"f5 ;iii::l 5:'::;:lij,itimrrram-rib.;i-';:T:

sr,p,:i*iriu:$[iiTif.1:iin-iiti*i,"--,,:*!li.'l'-i

, ,,A_rcing.. -_ r
c'urrur de
;'1"'1"ii;;;;tJ"t'o-musct-tlarc
lotitrrri raoirl.
shpali ,r;"','^'ll,..1l,,.a,piicurca do
i,l evoca rcactia
;;
,.nir..]lcurrrentui

,t!ffi

ffi

";

lifr

,,',';i#l

fr
hriliot"si'1", -'"r,ilJ.ie""'iiii,,"irl!",i,,"i,"
I

H;

:;: :

*illl'lTTXr;llii,liTij[i

45

o menfiune speciala trebuie liicuta pent.r aplicarea vibraqiilor nrecanicc in rccuperarcil tleuro-motorie. in- scnpul itimullrii excitabilititii
rleuro-nllsculare, iri:licarea r-rnor vibratii mecanice cu frccvenla de 50-_
500 ilz care produc clcl'c;rnriri rninimc!, clc cifiva ,milimetri, ceclanqeazir
reflexul ronic viblator. cu aparilia contracliei'ia clistanli de 20-80 sec-uhde in mu;chiui noriral inervat si ceva mai tirziu 1a mu;chiul parlial
dcnervat. Aplicarea vibr,altorului pe tendon este mai eficienia decii aplicirreil pe corpul muscular. 1n cazul in care aplicdm vibratorul pe gorpul
nlr-tscular estet itecesar ca amplituclinea vibraiiilor sa fie mai mare decit
in cazul aplicaliilor pe tL.ltdon.
In ceea ce priveSte folosirea tehnicii de masai cunoscutd sub numele
de ,,lletezire't. I{agbarth a clovedit prin ndsLrrarea directa a activitirtir
motoncuronului alfa, cr stimuiarea tactila a tegumentului ce a"op*ia
mugchii flexori qi extensori ai pisicii, faciliteaze - mor-to,-,euronii alf^a ai
grltpr-rlui rntiscular agonist ;i inhiba rmoiloneLrronii alfa ai grupului muscular .antagonist. Extrapolind ciateie obtinute prin erperiment neurofiziolclgic pe ani.mai., cred cd nu gregirl daca folosim aceasti informatie in
recupsrsrea nenro-rmotorie, mai ales la bolnavii spastici, unde stimularea
tttctilii bliitda a arttligonistilor mugchilor spastici ne-ar putea fnrniza o
oarec:irc r':laxaro a agrjnigtilor. In','ers, aceas,tii posibilitate poate fi folosita'in sensuri stirnulirii excitabilitatii neuro-muscultue in grupul muscLrlar deficiterr.
Jt'an .\yre's emite ipo,teza dupii c;u'e ,,stirnularea tacticl contri- -'\.
la
!u]9 generalizare.a integrarii nervo,ase ;i rndre;te perceplia altor modalitati senzitive. Stirnulii tactili constituic sursa prirnard 'a',.input-ului(
formaliei r:eticulate carc prin ciilc ei descendente influenteazri tonusui
muscril:tr si probabil ;i concentratia musculard.
de;i rnasajul clasic nr-r ale contraindicatii (in afara
- Inceconcluzie,
celor
contrainciica in general ,masajul), in recuperarea neuro-motorie
qi mai ales in recuperarea deficitelor neuro-motorii de etioiogie centrali,
masajul trebuie si fie arplicat cL1 narer discerni,mint per-r,tru i ob{ine rezultatele scontate.

CU

cic

Ilu tl
bine

incir
infer

incca

tice

tion:l
rieces

mul

de, gis

rale

d
I

utiliz:
CU ]T].J
CU lllar

1i

vului
ce p3r
pLrrare

mult

ac\rati:
-1I

tudinii
culara

-1Ii

Llscai.

notabii,
HIDII OKINETOTERAPIA

IN

RECUPERA,IiEA NEURO-MOTO RI E

1'ecuperiirca neLrro-moto|ie a afecfiunilor sislemulili nervos periferic, hidroliinetoterai:ia este cle rcal foios, in special in profliaxie Ei
tratare:r cornplicaliilor ortopedice articul:rre. n-rusculo-ligamentare qi tegutnctntare ale segrnenlelor :ifestate de denervare.. Pentru aplicarea acestui gen de t'erapie este riecesar sa dispnnent clc bazine in forrmi de trefli
sau rr-rici bazine de forma rectangulalii cu latura de cinci metri gi adincime de 120 de centimetri, aceste ciimensir-rni sint cele m,ai aclecvate din
nrai muite r;itiuni : perrlit sri tlatamente indivr:dale, dar gi tratarea unor
grupuri mici dr: bolnavi cu afectiuni asenana,ioare. o piscina mai mare

irnplica uu trut-ttar trtai mare cle kinetoterapeuti si u,tilizarea concomitenti


va induce dispersaree atenliei bolnavului Ia comenzile dictate de ceilalfi
kinetoteraper-r{i. Bazinul trebuie sa fie prevazut cu doud margini la care
existi un cnloar ce perrnite kinetoterapeutului si stea la acelagi nivel
4S

9e,

rrute d,
vului. i

litica c.t
Ltl

perarea

traindic

T'-_u rrt

purtator
ulceragii

Altt

pensate

gravitatt
pentru :
dent po:
stadiu cii

CU

Uo]1-qvuf,

pcntru a putca ajufa sar_r corecta..urlclc


rni;cdri. Este inutil
si inrrc in oazll. Iomperatura
apei

dc .]_::rrgu krnetotcrapcutul
nU ,l?l*:,
:g {epaee3sci 34

Mobitizrilit. oiti".,tu..:

bine crr.^.nrrrn
cunoscute :
fortii hidrostutica,
.

.t;;;;;;

in

"i".li"It"

bazin

rrr, ap.i ofcrd o scrie dc avantajc

-factorul esenfiai ar hidroriinetoterapiei, reduce


i ; i ; i' ri;'',

;;;;;

l' ; #.,iii i:Te #" ; i


i !. il, ii,i
I
r"lr)
accst r'otlv aparc iimpresia
dc eliberarc si rrgurarc pe carc
*r'carca
borrra'ii- A-ivi.tatca ;,rt;;;"rilati;;li
'"rrrJr,oturii
i

ff[:;#,

lil ;f,'

;ff*,ln

::#l""il*::

--

apa ofera

i,.,'

"
;n:*jll;
o^ "",f:l
rezistenfi-ii'irig"u."a
a

" t.".

.* "*

schere_

"

ero r t r-r l u

.,.o r i

nccesar i'vingerii acestci r"ii.t"i.,i"'ioarc. -voruntari


; efortur
fi j;;;; i";r;"
bine ''uscurar
mul de cxccutarc a nliscirrii
rit_
."" oii,l'rpri"or,,r".,,rorrior,.uru
dc' gisci*
satr
'rin
,.rabe
ii,prri"ir'c"
"* ",','."
""liii", irlgreuinci urtfoi ,.,i,5"u."u ;
rare de lf,ii:;*'tj',j"il,ilrl,',1"''.'"u"i-."a,.fi;l;ii"il;i'i c,:'aittre gene-

y,"r;:!':'!1,,,11:1iil",?fri:l:illli;,1,:,,i;., l;:1t1,":,:' cu rii:retoteral:i:L

..a, 5ss6(,

;;;;; i;;;;;:'::;Ti:,,T,i,,l; Ji,"'i:l,i:;,;ii;,lt:I ;m:lI$


ff;1111,,,,?,iiir"

l\iobilizArile ac,tivc r1u vor fi exec.utatc


vului ci se \ror soricita
.clupA bunul plac aI ,bolna_
;i.r.-ai jJ
rri'eioterapeut, acele migcari
-,iro--torir
ce participd ra realizur"o
",1119 cdreia
r_.t".lier
ii este adresatd
perarea' Reeducarea_mersului
i"-upa"nr._o importa'ld particulard. recu_
pe i; d;;;, ";; J,!,,,o. m e d i Este
ilT:it ffi :";#",T
u \u:i
i",?";; "i?' "
",";.iffo;"iote pt'r'ritc.irrt,crcarca
Mobilizarea .rctiwa_
de crcstcrc a anroli_
tudinii miscirii forrind ti;li;
crtrpd
o
culara in sensul oous (mobriir*-r""iivd
airi_
'd;i;;.irnediat
'robiiizare
contra iezistenla
maximali).
l\{obilizare" ouri"e i."ri"lJ
u.yu,rtaje ca si *u cxecutatd pe.
doar' efecti' r' o"i"rsi" "l?]""11
i apci si constituic r_r' ava.taj
,l'jiili,fr"'e
"r' "lla"ri

$edinla dc hidrokinetotcrapie ,trebuie


-.;
precedatd oc
de crteva
V: lrfeucqara
ci
nute. de baie liberir, tirnp
$ relaxdrii
{ie
nri_
;.".. ::.
oollnrll
gcnerale
a bolnabolna_
";;;; dc minute dc aidroiiirr"ttt"r"pi"
y:.tti Urmeaza apoi celc ao"ar""i
ullca ce poate fi iucjrciata cu un slcrt
dc ori dc inot sau Uaic tilere.
"""_
Utilizarea hidrokinetoterapici are
aEa
d,e
multe
indicafii
perarea locornotcrie incit
in recu.
-cJrr_
'citeva
este mal
traindicatii cc trebr-rie r*.p""iut".'-'' comod sd vorbirm de cele
Unele contraincrica{ii
rirt er,iderrte. cre'bun si'rt ejementar : bolnlv

l,::.XTi.l,tr,,l?::,?:::' ehii'."i.''iliii'"nn,ugioase, stili i"u,1", o."i-.{


Altg ssnlrsindicatii sii-rt
pensate sau decornpe'sate qidictate de .coafectdri organice par{iar com_
ri"i--d"ii'itive sau parliale, i' funcfie de
gravitate. De exemplu,
recent' este contraindicat
pentru terapie dar acerasi"""iou"i"i-ilcula,
roi"av-aitai'rr. Ji.i""t,"'".iiJi'a
de ra acci_
dent poate avea o fgarle bunt-inJi;ii"
,p"nt"r, recuiperarea *ersurui, in
stadiu de sechera crraropaiiit"";;;;hp*nsate,
corohariene
"""ia*.,t*ru

47

fecente sint contrain,dicate pe cirrd ci:rdiopatiile bine con.pensate, hipertensiunea arteriald simpla nu aLr contrainrdi'catie absoluta, apreicierile gi
dozaiul fiinC erfectuat de Ia cazla cztz.
Ca regulir genererld, se contraindicd ,bolnavii aflati in stadiu de evolutivitate a unei suferinte cronice cvolutive, indiferent cle localizarea ei.
]rirstele avansate (peste 70 cie ani) nu reprezinta o contraindicatie absolirta dac'a nrr sint tarc visceralc scrioase.
Mai rcpcde suspurddnr sedintele de hidrokinetoterapie pentru o perioadi liini,ta,ta sau'definitiv, ia bolnavii tineri, care pr.ezintir leaclii vasomotorii sall lteuro-vegetative intense.
Introducereer bolnavilor epileptici in bazin este contrairedicata absolut.

ELECTR(

Prin
rivat." din
electroni.
poate fi I
Curentui
traclia mr
'vcca
un el
fenornenu.

:intalgicr-.

Contr
rea motar.
iirsuficienr
ales aplica
cu subsirz
vechiul cu
fr,ect'entA.

terea

liei

e>:ae

n:uscu

motor. In
Iosind un

corespunz5
In lezl

neinlocuit
In iezi
mai mcdesi
Pe lin;
cuperarea

element

de

loacele.

4 - eaiet doer

ELEC?ROTERAPIA

TTv

nncupnnAREA NEUR0-MOT0RIE

. prin dcfinit.
mii]oace,e rizioterapice
:il:i.:f,T j:illil,,l[:ij|': ?,ii1,iiifli:,beazA
deelect.ic' adica a rtunrpo]{ui=uiiT
pcate fi fr_,lositaii.-dc1:irsarc *'u"^ol't
f * n, * jj* X :i r,ir,;,, i:" :*, .i.,.ffi1i* a s u di:l

i".ffi

*:t*'''*;
nrrtalgice.

:i'

:H*,1#

m ffit

r
; n{:* r:",,H i;t;
,- cel de catel,ectrotonus oferi.efecte
Coittr'overscje tnari
.pe carc lc_a pr.r.,o.o | ^1^^t
"'
T"

"''

"

i'

l' "'' i" f, J ll::. ::" :',i " j Tf :i, ;fiT


;
upri"uiii;;'Hil;;:; ff;'#t:Jl1l:l:rl. . .,,.u,t,i,i ut'izat ci :1?
"i",
mai
cti substratui anato*i"
discordanfd uneori
ii";;;;
ii ir,."rr#""^"^"'-]"
;i: i, rf' ::1::

:1

:1,

" "

"0

i.l"i#, ul";:: f :il:


tr,rea
,

esac,lir a tnc

t jij

ffi ',x;h:ffi1:i ffi


",

neuro-fizioiogice
tioi m.,r.,ui;,.; ;;'"u"tsmeior
ti;;;;ce
mec.nismreior fiziopatologice
**"..-i,-'
losind

"

ale contrac_
g",.";urouru de deficit
un muschi
- 'aJ\/!r'r rlldqecvat sauoi*;"
parametrii de stimulare rone_

"l;';,Jrr"
;; ;;;";;'"*;;'l,i:,:lTJ:::::..-

corespunzatori.

;ffi;_

,.'",",tJ..,1:'ili 'i';,],:'llJ'H::";H,tor.., perire'ric erect.csri'rurarea


este de
poate contracta
In lezi''ire,r;;;;i,;'*::j-":t^
voluntar.
:e
mai

mcdest ;;;
"ent,ar "";';;;'-,l"i"n,""uoiei este
lingir terapia ete"Irice
exciio_m
cuperarca nuu.o,"-t-;,"^;;r;;:tt:-::t":*'
cea mai importantd
dure.ca
poate consiirui pr.in -,irurur,1u in r,eele':cr.rr ;.: ,;;,;;;;otorie,
c rr_rnr.iicnrla Fi trebuie
ei un
loat,clr,.

;;Hl]"il',:J""'

"*"lr,"ir.f.irl

toutu ,i3_

Caiet docunlen1al._
Reeuper.area neuro-motorie
pt.in nijloaee flzic!_klnetlc
__ ed.

49
g60

r
$
T

t
fl

ELECTROTERAPTA ANTALGICA

Efectul antalgic al cureirl,ilor dc joasir frec'or{i dcpc^dent de efectele poiare ale acestor c'urenJi (hiperpolarizare, inactivaley cu blocaj catodic sau anodic, este folosit in 'cliferite variante tehniJe de aplitare.
Acestor curenli li sc adaugir curentii diadinamici 9i in ultimii ani cur-entii
de medie frecvenlir intcr:fbrentiali.
Pcntru realizarea blocajului catodic snr,r anodic se folosesc curenti
'S'tj
d.e
_j9|sti .frec','ent[ cle foluA rcctarngularir cu frecvettt" variaUil" l"i"500
stin-ruii/secundd. l'rc'cl'enta si intensitatea sinl alese in funclie ae
;i
tehnica folo:ita (Pc punotc dureroase, p(-1 zone dureroase, pe zone rellcxe ctc.). ExistA unele fomc fixe, curn sitrt cur:er-itii 'l-raebert, Leduc,
Adan, a ciror frecvcnti:r este constantd si debitata aulomat de unele aparate de electroterapie. Efectul antalgic cste dc.pendent de iltelsitate
mo-tiv pentru care o vom clegte progr,esiv irr timpui aplicatiei
;i de durata
;edii-rfcj. in fun;fie de toleranta cutar-ratir a forn-rei de cr-rrent, se preferi
durate rlari, peste 30 de rlinutc.
substratul dr,rrerii fiind legat de anr_rmite condilii biologice
- uneori, spasm,
(inflamalie,
contractura etc.) sc va face trata,mentul patogenil al
durerii qi nu sirnptomatic ca mai sus. pentrn aceasta .ro* foiosi alte
forme de inpulsuri (triunghir,rlare, exponentiale) si arte frecvenle.
uncie sr.rbstratul veqetativ este recunoscut se
^ In algon,eurodistrofii
incearca
ganglionara
sau vcgetativir locala cu stimuli exponen_blocarc'a
liaii cu durata de 10 r11 sec., frecvenfir rarir (6-B)/sec., intensitate micir
qi durata dc aplicare cr.csculi 20-30 ninutc.
Reiaxare qi efecte sir-npaticolitice sc' ito't obline prin stimularea optica
folosind curenlii trapezoidali. Prin aplicaiea biocularA ;i ceryicaiA a electrozilor la intensitat,ea prag dc stimr-rlare ilpare fosfena. se s,lie cd repelarea regulatd, cu o annmita frecvenld a unr-ri stimul senzorial, ducc- lir
un procs de inhibitic corticalit activa. l)eci, atur-tci cind nrrrirrinr efec'te
sin-rpaticolitice vorn aplica clectrodul actir.' in formd de ocheiari pe a,rrrbii
ochi iar cel pasirr sub formei de placir, ccrvicerl.
Parametrii cle stimular'e sir-tt urnrAtorii : cr-rrcnli tr.apczoidali cu panta
de.10-20 rnsec., durata impulsului 20-30 rrisec. si frecventA oe g1O/sec. la intensjtatea prag de aparilie a fosfenei. Dnrata Sedintei este
de 20-30 rnrnute.
ElaboriLtA itr luntina datelor moderne de neuro-fiziologie a durerii,
de o larga rzispindire se bucula tehnica stinrularii electiice rlervoase
tratlscutanaie, cuhoscutA sub rrumele de TENS (transcutaneous electrical
nerv stimulzrtion).
Durerea este un fenomen subiectiv greu de cuantificat, variabilA de
la individ la individ. Ecoul siu afectiv, conse:intere reflectate pe mul.tiple planr-rri, riclicd problema ins5gi a senrnificatiei ei functionale.
Nu existi inci o terapie unitari asLrpra 'n-r,ecanisrnuiui cle producere
a durerii.
una din teorii, ceir a 1ui wali qi rlelzacli. degi nu este adrnisr de
to{i speciali;tii, prezir"rta ala,turi de sernnificalii fiziologice interesante, o
-'erie de inlplicatii terapeutice deosebit de eficace in controlul durerii.
Acqti autori atribuie substanlei gelatinoase Rolando, rolul unei
,,por{i de contro}r' (gate control system) asupra impuisurilor dureroase
50

ie

rrir

r-rnei

declai
cep{ia
noase

riabila
de fl.e
L:

tipuri

mielir:
t.:!:.

brelor.
Fibrele

care s:
discrin:
sc.r-rsib.:

Tr
neLiro]l
,,si s te:::
sr,rperi,,

A::
gelatir.
brelp rt

noasa F
ncrnenu

fibrelcr

tul inhi

(deschi::

inhibi::=
cJrl
Pr.r
decit ce

influrul

r\1e-i

vos cstc

prin

ac:i

ternica

liri.

\-a

Pqarta .ri
mrna ai:,
rezultine
acfiune..

Polis

il,^lti'.
?i.
rr lnchie:

Stir:.:
zintd, ur:a

prin ceea
trical ner'.

yl":';i':"aJ::il;:::
ff;;

r *i::l;Htliii

noase Rr.,lrnoo

confbrn, accstei teorii,


inrruxur du,
ur.roS este supus
i ..ii.l
il"',T;i"T",""
ca stimtiui':T "-utu moduleazd

fi4

"o.1t'Sdulatca-'l-'a;'$':t^t':

*rff*lm'*:ffi
fil**i,rulfi,lffi
l1?el,,i:ii*rqt*rii#it{ii;:f
h"^,jjr l:l.r"li:
i-j",,f

fdi:q+ffi

it#f'l I

Fif;l.?i;

,:ili:':.::H

cic vrreza dc conducclc.


e1
," .uJor:i'ic '^ insasi cxpresie a caribrutui

rirlbre arra, beta samlna


si derta

;1*:x;ij,,*.f;tTiij**,j,:t#*:n

"'"',?j,j;:1:JixTil:x{it,*:lt:ffil*i[,q$ii]lt1i,;h"f, t.f,li

l.:l;l l"l1?i i,:*::,:ii[T:r'f'K'?.:],t"'v'


sisrem p;;fi;;:
.,,n"':J.^,

mdduvei spindrii
cu un

;"i::Ti,Xill

^,_Atb",u.grupuri dc fibre i$i trirnir

:t*.;?rif#;"ll#f
"yr s cs{l Lrll

ra celulere substanlei
::?i'??:::"o""'3i$:"fiyr,* "lit1"'1,11;;,colaterale
.
are acliune oir"riii.'i:il
$rup
oasa Rolando are
.;utl iol ""r" i"uii.ir'e tnacliveazd' substanla^6r;i-

ornenul de .,inirjbitil-"t :'r.,;ii;;."#,i;;""


p':"'i!oreror
,,reroT,groase
incit . efectul faciiitalor
.115r',"ri*i";:";3,rx:"'l;l,fto-iil:l:,'11rg,
sroase va ...!i^
creqte ;ri""",

i.:t?
tI

Dl

j:',ilf

tiet

r(.

,,

.l"i^fifl.l..
l"i'oJ:i;"',.IiJ;ilT;i+,. j,#tHJ;**iif

So -^-r;-- ^ se.reaiizeaza

aI

:t"ir,l,l,ffi
-." 11'ru'ur!ld

astfel sis,temul. de contror


nrr,mi+ *^rPrintrc fibrele srr
^it cea
o rin..io..;:l::_," ca'or virez;ltiTris,""""":l,,J"l".,1.n};

t'i'' cen tri i super:


u*ui o'-i"'J.'
?i
t
i;il;;r"-.1i;,:i:"jr',,jlrd;r,"J5:r,
"iii "i5
ajungd Ia ei. '
Merzack si \\_air
\\-alt
.^li:::l:
considcrd
," este
Y_u^k:Sk
cii, lu o ,r,l]t,,.t
trartsmis
's
nun

i"ui"t"iJ

t*it:nixij*:-nitinil*:'?'#*::;f{,m,r""$r{}1,ff
r
,:l,ac{iune
e;te pu_
r. va r.ozurtu ,,,,

utii}in"r*j",;"jj:T:i?"!}
rrbrele groase cit
9i cele sita.ra gi cele ce u"rrn1lli"t".,-11i1 intrc'activiar
in seri-ui';#"',iid#:ii:
t""';fi, Y;liTlJil
?.?.l"tt.,-;i,
uttind a""i ":i;;"Jill-:?-zi pentru cA fibr
groase se epuizeaza
p*tii"",r-'fi"'"
rune(( qi rearjzarea
""u"r#DFri
.""nri,
,,lo--9i*,'u
r fi,:ar
ioc a ,,sistemurui._il
__*-,rJLrLcprrrer
dureroas,e.
Fororsinrr
a,ih..r::
";;;:;pjl"itffJ._&Jl
stimulii
,.Folosind
intensitats
ugr,. acegtia vor
fi ,r"1,^ltt9l
";
t I i p;;;;i -;
inrh i d ere r p",t ii
;
Jh i:' "
""1
r.1,"
-.s...,.1,
Ia

il,;" :r ii""T,:? #j|]

una din implicati

:,T:?"":,;,"";iiffi

i*

;:,fifllli.l:
i ::*:u.o,"'
";t,::r
uiil aii,

: a,

"

l"':.,"JrHfiihT"'ilirillif,

",i

r",i

u.

*:1,+il:"J:,:?*
51

T
ri,.

ri

iil.

Apirratul lornirnt,sc ..c'ALMosrl\1,( produs dc IEIR conrcrcializat


prin unitdtile tehnico-rnedicale, permite efectuarea acestui;i tratament antalgic la domiciliu. Acest aparai a fost testa,t clinic in IN{FBRM Bucure,gti. Pentru inforrnar,e preieirtdm unele obs.erv:rlii ce permit orientarea
celor interesali ia metodologia de tratament.
Preluind datele din literaturS, am piasat
-elec-trozii pe regiunea tegumenlarA ce acoperd trunchiu.l nervului periferic
cu r."hic.riiaza impirlsurile durercase din periferie. Pentru cazurile in care durenea era de
origine votebralA am plasat o pcrccht' suplinlcntarii de clectrozi (circuitui II), paravertebral, in dreptul rAdAcinii nervoase in-rplicate :
apofiz6 spinoasd

c7
D3
D6

DB
D10
D 1i1
D 1,2

racldcina nervoasd

DI
D6
D8

1,0

L7-L2
I) ,)-l)
+
L5-L4
t, 1
L 1-S 2-S 3
S4S5
Petltru controlul dr-trcrii articula{iei cotului plasAm electrozii celui
de al cloilea circuit de excitalie ia nivel paraveriebral C4--C6, pentru
articulallilE pumnului ;i miinii. paravertebral C5-D2, pen,tru Eold L3T,5, pentru genunchi 1112-L3 ;i pentru picior S1-S4.
Zonele ,,trigger(( cel mai ades interceptate prin piasarea electrozilor
in dr'eptul 1or, sint.: fala dorsaia a miinii, fala anterioara a antebralulr-ri,
epicondilii humerali, fata posterioala a bralului pentru ,membrul superior gi fala dorsalir a piciorr,rlui, loia zrntero-externit a gambei, fala pos-

tero-externii a coapsei, fe.sier ;i inghinal, pen,tru mem,brul inferior.


., It-t circuitul aplicat pc zoneLe dur'ero;rse se prefera intcnsitAfi irnediate sub ]rragul ciurerii pc cind in circui'tul par;ivertebral intensita,iea
depagei;te ugr)r pragul corrtracliei mnsculare, atunci cind lucram cu frecven!e joase. excitoerotorii.
I)urerile c1c intc'rtsltatc mai n-ricd sint foarte bine influenlate, pina
la elirnirrarca lor p(' parcLlrsrrl lrplic'atici. Cel rnai'slab ciect sc ob!ine irr
paresteziile dureroase din stadiile de reinervare a nervilor perifcrici traumatizanti. Tolerarrti-r tcgutrreritarA cste foarte bur-rA pentrri electrozii de
Cauciuc (I:t rrn bolnav la care electrozii au rinras pe loc 22 de ore nu s-a
observat nicl o leziunc tegurnentari). Astfel. aplicaliile foarte h-rngi, pes,te
o or5.'sau douA, atit de necesare itr asigurarea unui confort in aplicarea
progranrelor de kinctoterapie, siirt posibile, fiirir riscul arsurii cutanate.
Folosirea pe scali largl a curenlilor intcrferenfiali de medie frecventa se dltoreaza efectelor fiziologice nrr.rlt a1;ropi;rte de conditiile ideale
de inducere arlificiaia a contracfiei ;mnsculare gi datoritA efectelor antalgice pe care le induce prin efectul de acoperire (dupd Lulies). Curenfii
interferenliali de imedie frecr..en!5 modifica perceplia dureroash prin dirlinuaLea excitabilitafii dureroase (efectul de acoperire) dar ;i prin combaterea hipoxiilor generatoare de durere (deci prin acliune vasodilatatcare).
52

Abor

tului de-

in

foriria

100 Hz

cular.

i:

Efe.-:.

conditiiicr
Acest efe:
culatur.:i i.
nismul o:
7'' ;
catie s:.c:
frecventaplicatie ;.
-

se alege

ir

70-_10f H
T'-.-_
ttt
_ai

{inut p:::r

practica, ;
continui: :

In te.-;_.:

tatnenturu:
mod obi5n-_
variazA .de
pauza de

it

ELECTROTEX
-:i.:...-f.atlirae,=.- ::
{
f'!: r n;
uvlrd

Tr
D

partea cea I
cedeu parti;
farmaccdira
voase

in cee
t5lilor ii:o::r
declangeaz-

pioprietatii::
Fara . i
trebuie sa -r
l'Ierespect:i:
Dlicit pen:r:
O stii::t
numitd se:t:
de diversi fa_

,DUn in
_ felql

ucti{
termot:r;.:i*

se realizeazd grar i e efec,,O^U^"^111:".:...p.


:l:g"li"a a dureri i somatice
ur
decontracturant
medii
(12_g5 Hz)';i mai ales
de aplicalie"b|Illgy_{recverr{e
,,SpECTIiU(r unde frecvenia ,rurtnlili a" U 0Ia
Io,1*?
Hz induce arter;nan,ta ritmica a stimuiiiiimlls-

9i;i";;;iiGr"ili"i

Efeclui vascuiotrofic, hiperemiza^t ;i resorbtiv, prin imbundtdtirea


itiilor circulatorii si mctibolice rocale intervine in reducereffi;;;;;
t c'fect.se iealizeaza datorlita-;"til;ii u"*to, curenli direct pe mustura- vaselor gi indirect pe struciurire
prin ,reca'eurovegetative Ei
1ul dg pompi musculard datoratf, efectului excito_motor.'
In dorinfa- oblinerii efectuiui a";[-"tu se preferir terrnica de aplistabili, cu etectrozii plasatl in aEatel i'cit c.ei d;i *;;;ii de medie
enta sa se incruciseze in mijlocul zonei ,tratate. pentru ro.-i
o"
rtie c. frecvenfa constantd,
i;rb i;;;;;i"i i"',ivrawuAt-(
ege frecventa de 100 Hz, cea"it"oruta
rnai anargeii"a, ru"--tr-"or]J,.,i['iix"
ir.rtr"
---:- 100
IUU H:2.
H:2.

In c.azul .aplicatiei cu frecvc'fe variabile, efectui anargetic estc ob: prin utiliza'ea
unci varia{ii de frecven![ in pra;a o'--ioO Hz. ln
iicd, dupii u' prirn timp de aplicare a formei ;;'f;n;"";ia ri"a
o"

ir-iud cr: frecvenfe variabile.

lntensitertea curentuhli trebuie crescutd progresiv pe parcursul ,traprogresiv


sfirgit.'Dr]rata qidt,;t"I", este i'
l!l:i
,!i de
:"r1.Tt?
-spre
obig'uit
20 de'rinute (1O-ptus
iOj iar
totai de qedinle
za de l. bolnav la bor'av i'tr:e ti ri 16 crup6
''marul
care se recomanaa o
de doua saptimini.
$edin{ele pot li efectuate zirnic sau ra dou6 zile, in fuirclie de nece-

PIA EXCITO.MOTOBIE

pi

litt:.jtij-?r.+t:';t,:=.i,-:.ji.

*:.a;':==3*,:+:F:=1.rr:

Dumouline qi Bischop,
Bischop,
srvL!i vLsr qlJrd caulL(r_IIloL0rle
y, electroterapia
excito-motorie
constituie
constl
-.*g"r"r
t
a. electroterapiei.' Ea_ constiiui*
pro:::_,T.1i, -i 3:illit?
r11f t1yii. fizice ce nLr' poo,u
ffijt-:1ii
inamici. Aceasti terapie,'nae ia--i; "n-prr"t"",il;;J#;
t:-:::aq,.: glveSte activilatea musculari si p.e,ri,-,e fripolrofiu
notorii active. cu cre;tereer numrrului 'roi,
.",,
ir"^"a"'l" ii.tu, ""i_
,_-,lrit?ti motorii denervate in scopul menlinerii
ii?,plllT|-1,1!
talilor contractiie ale fibrelor ;"r;;1;;;'rtr:Ii"
"f!;;"i;.
i a intra in detarii de neuro-fiziologie a contracfiei
musculare
sd amintirn parametrii de baza ai-3ir'ruurll -elecirice'l"orecte.
rectareq lor poate avea efecte dezastruoas; p;;il;i"ii
qi i*pen,tru funclia motorie.
stimulare electricr simpla provoacr o contraclie muscura.rd
fugace
-inftuentat
secusS. Rdspu'sul muscuiar la sti,mulur electric
este
,xi i f-^f^-:
,.1:.^r-^
-factori din,tre care
relineim pe cei maiimportanli :
muEchiuluii_:. voltt obfine un rdspuns muscular
maj
con ffir
rllre 1r1 care rnuschiur stimurat a fost preincalzit fie prin
papie localai fie prin dia,tertlie sar; ,,,liraio"ol*ropi*
;

ii
;;;;iil;-;";;;ii'fu;

53

aprecierea intensitalii stimu-

si linem seama de fenornenele fiziologice de suma{ie spaq:i tennporald. Dacd apli,cim pe un muqchi sau-rfn nerv itimuli eILctrici distanfali in timp (1 sau 2- pe secundb) Ei rnodificdm intensitatea

lului
liaH

aces,tor s,timuli izorali, vom obline rdspunsuri musculane ce se inscriu


pe o curbd.
Analizind aceastd curbi vori obserVa ,cd pentru o intensitate miia
a stimulului nu oblinem contraclie musculard^. La un anumit nivel de
intensitate contracfia muscularS. apare
este intensitatea liminari. pe

- electric, rdspunsul muscular


rndsurS ce creqtem inte'nsitatea stimulului
creEte in amplitudine pini la un anumit nivel de la care creEterea supli,m'entard a intensitdlii nu rnai este urrmatd de cr'eEterea amplituclinii cbntracliei, aceasta riminind in platou. Deci pentru electrostimularea cu
stimuli izolafi putem stabili trei plaje de intensitatc : subliminal6, submaximald Ei supramaximald. se constatd cd in plaja de intensitate suibmaximalS exista o relalie directi intre intensitatea stimulului gi mdrimea
rdspunsului muscular. Aceastd observalie este certd pentru un grup muscular dar nevalabild pentru fibra musculard izo1at5.
Conform legii ,,toi sau ni,mic( o fibrd musculard rdspunde la un stimul sup'raliminar prin o contraclie maximi. Dacd stimularea cste subtiminalA nu vom obline-rispuns mus,cular.
Mdrimea rispunsului muscular este in funcfie de numirul fibrelor
musculare excitate. La muEchiul normal iirervat, cresterea intengit5lii
stimului,determind. recrutarea unui numdr mai mare de fibre musculare.
Este de fapt, sumalia spafiald.
Se stie cd marimea rdspunsului muscular la excitatia electricd esle
de p ende n t5 Ei d e &#{pfth,.iju,,'deie,,ffi t";fliadtCatrrffi-p acd i n tervalul
c'e separi stirnulii etectiici este rela,tiv marle (ex. 5 stimuli/sec.), sg
constati cd aI doilea rdspuns este mai rnare de,cit primul, al treilea mai
mare decit aI doilea etc.... Acest lucru se datoreazd fenornenului scirii a
tui Bowdich.
Un stimul izolat de intensitate subliminara poate dever,i eficace
prin repeti{ie prin fenomenul de sumafie 1atent6.
Dacd stimulii sint foarte apropiali, vom obs,erva o fuziune mai mult
sau mai pulin completd a secuselor elementare. Apare tetanos-ul numit
,,fizio1ogic". Acest tetanos poate fi incomplet sau complet. in tirnpul te'tanos-ului cficienfa contracfiei musculare poate fi in functie de :
a) frecvenld : cr'eEterea frecvenlei determind o tensiune mai mare
raportat la o stimulare izolatd ;
b) durata te'tanosului : tetanosul complet este nefiziologic deoarece
in timpul contracliei musculare a unui muqchi normal inervat, nu toate
unitSlile motorii intri sincron in,contraclie ;
c) dacd pauza dintre stimuli este prea scu,r'ti, al doilea stirnul nu
mai este eficient deoareoe cade pe perioada refractari a mugchiului.
muqchiul scheletic poate fi excitat electric
-> *tgfri:e.;:sti.ry14tlilorf
fie direct,
fie prin intermediul nervului sdu trnotor.
'i=ri
aprecierea rdspun'sfiui"firi$ular trebuie s[ se lind seama de conducerea undei de depolarizare de-a lungul nervului.
Excitalia se naEte la-,c-ato-d Ia inchidereE.-qfgp,qjtului 9i la;rngd la
{S-,gseidee"*lui. Este legea secusef 4 .lui Chaveau gi Pfluger, ln caZffile
a4

tn cart
secusa

tensi*

a)

ib)

c)
d)

D(

'Fc

mai su
I
+

rite fol

StimuLr

;i

erg,

Im

tere br
gular c

tul

mo

decit

li

reobaza

devine
corttrac
-Da

descrie

truao
ntare

cL

cendent
seama i
1n

fiecvenr

tric

5i

gradulu
Electros
func!ion
sI tinen
-conexiu:

rent bio

rente. ct
t
_t

+.'l

nervai

reobaza)

I{od

denervat
de crestr
de electr

care se practicS eleotrostimularea muEchiului prin metoda


monopolarS,
usa muscq'lar1
in ordinea ,"*jiouou (pe mdsurd ce creqtem inlqg"
tea cureutului) :
a) secusi de inchidere cind erectrodur activ este cer'egativ;
b) secusa de l'chidere cind electrodui activ este cer pozitiv;
c) secusd de deschidere cind erec,trodul a"fi"
i""iti" ;
d) secusd de deschidere-cind electrodul acfiv LslL
este ""i i"gutr".
Schernatic -- NI>pI> PD>ND
""i
Fol.si'd tehnica cie- elecirostimulare bipolard relaliile prezentate
i ty.l :" ff !-gTpea?a facilitind erlorm electrostimularea.
uti,riii1l.frw::rel^eettl;e.lr*:1$r electrostimulare puterm folosi
dife_
;-l^Ti,-'
forme ale curentutni eteitiii.' '"''"
:mulu'ea electricd cu impulsari iz<>la,te

erpttergiald

cl,e

formd rectangulard.

Impulsul eiectric rectangular are o panti de cregtere gi


de descresbrusc5 si un timp
plr-zu in p)aiou. Aplicind un curent";i#{q
r cu durati lunga (1.00-r otjo *rdtip. tegumentul u".r:ura punc*1:
""
fi!'
.11.:3p:tele muqchiului nu oblinem ;";rt;li""iiruEchiuiui
t la o anumite-iriLnsi,tate

",rr"',,tri;ii'',iiilir*;-ffii;:Hti'"7
de ,trecere
a curentuirli etectric, p.ug,,rt limi,nar
li"?;^S;:*iT1,tt^rl!"1
ne inefi'cient 9i estb necesard o
i;;-Iil;;t*a b5#f;i a induce
rac{ia rmllsculari.
"t"qi"r"
Daca panta de cregte.e.a curentului. i* roc sa fie perpe'dicurard
abscisa,^va,trefui sa meri"ii"i!,r*Jli"t"u
,q Lgq pu,._
u:lla:'-;*1i,:1s:l_j::ll!it-:y
ob{ir-re contrac{ia nrusculari. 'c.ester*u intensitalii
;;t; l,i;titffi;
a stim,utulni este mai ,mare. Deci, panra as_
i.:i_"t_t-,Yf.-q?
enti trebuie 9.*
si :f:lgl".
constituie un p"ii"i"i." ;;-;#';;#;;;
sa tinem
ta in electrostimularea musculaid terapeuticd.
In Sycuperarea reuro-notorie, ur*"iio'sir.r.urarea cu curenli de
ioasi
'-en{:a. trebuie sa porneascr de ta
rarior-rata ce permite
;.;;1;",,ptinri
asupra
:1,.:ti:::f
,.:,rj,e:.u.,,1T-"
lui
"pr"rilri
1i
1ruru,',"'utrirlr
dc
.lez,iunii
electrosti;iiJr-l
.areg-ere,
'osilrmularea ra_tioirald trebuie s5 tind
seama de
anatomo_
iouali. I' cazril u'ei Leziuni complete de tip realitatea ira
trebui
-i'idtFdifr
de. u'natoarere elemente'egative "";;i;;; perea
L:':1,.r-"-1n]u
riunii neuro-mbtorii ce priveazd fibrefe r?rui""f"*'i"'#iutrUinterbiotrofic si functionar qi r.otonenronui periferil a. rilp"i*rile "f"_
afecu urrnAto:rrele consecinle :
ct'eq.ierea
reobazei ;
'
creqterea cronaxiei;
pierdelea capacit6tii de acornodare a muschiului
(mugchiul de_.
este tetanizat de curer-rfii a cdror intensitate depdEeEte
cu pufin

exa-e,rJl""iiii;ilii;,J '#::

).

if i q3lg.q-.,9.qomod51ii permite s timuiare a


selectivd a mugchiului
ar priii' utiTiiaiea' Crjrentifbi'eipoii"rritrii
pantd selectivd. panta
tere optimald este dat* di.euro"a, ctirnanZ?:i"u (vezi Caiet
documentar
troterapie IMFBRM i gBg),

od

55

I
I

,. '=**

disparilia posibilithlii stimulirii indirecte a mugchiului prln in-

'term,ediul punc,tului motor I


+":z pdstrarea posibiiitafii de stimulare directd, dar ,nurnai prin
muEchiul traversat in totalitate de curent ;
r-* disparilia posibilitdfii de stimulare cu curenli de duratd scurtd
(sub 1 msec.).
- Revenirea progresivd a acestor modificdri electrice este legata direct
de reinervare, care la rindul ei, este fav,g;!Eg,t+ de mai rnulli fictori : sutura pre.coce a nervuliri, persistentr tecii de
(axonotmesis), tropismul axonulr"ri cdtre periferic, rezistcnfa mrre
'rierina
a piacii neuromotorii la
degenerare .9i posibiiitatea refacerii unei noi pldci neuro-motorii; cregterea axonald cu 1-2 rnm/zi, reversibilitatea raocl.iflcarilor histo-chiinice
ale muqchiului denervat (in special per-rtru muqchii i,.rroximali) in primele
12 luni. De aici, impor,tanla precocitdfii tratamentului.
Pe lingd acegti factori favorabili recuperarii neuro-motorii trebuie
sd linem scama permanent de-fa.etorji defivorabili_.: imposibilitatea str_
turii nervului, Iocalizarea distaldl a "ieiiunii nelvuh-ii qi intirzierea program:;1ui de recuperare. Airofia musculard este progresivd, mai intensd
in primele 3_luni, dupd carg incepe pr,olif,erarea iesutului muscuiar prin
lesut fibros. Incd din lazele injlial^e dL denervare se instalee.zi modificiri
biochiniice ale leir-rtului rnuscular precllm gi rnodificdri ale extensi,J:ilitaiii cu cre;'terea colagenului in dauna proteinelor contractile.
Toa-te aceste modificdri se intensificd progresiv cresciird gradul de
dificultate al recuperdrii n,euro-motorii Ei reaucind pcsibili,tafiiE funclionirle a.lc l:olnavului.
Necesit:Ltea instituirii unei terapii de electrostimuldre musculard precoce este evidenta in vederea :
prevenirii
musculare ;
- cregterea lnatrofiei
*volum a fibrei musculare ;
merrfinerea cla.sticitSlii mus:ulare ;
- inhibarea Drocesului de fibrozare musculard
.;
frinarea deteriordrii proteinelor muscrrlare cu pdstrarea cvasinornald- a activitSlii ATP-azei E1 prevenirea inversirii ionice (potasiu/sodiu)

din micfibrile

fati ce.

s6

fr.1

Reiese

succes;_--

l:r

leziu::i
toareie

--.

s'cdzuti.

durai: -:

r,ilor
rle
!.

crcltelea eficicnfei pompei muscuiare asupra circulaliei veno-Iim-

Efcctul electrostimulSrii musculatuiii clenervate a fost demonstrat


Kowarschick, care incd din 192g, a ardtat cd este posibild excitagia
selectivd a nlusculaturii denervate folosind irnpulsuri exporren{iale cu
durat6 lungd qi cu pantd de creq,tere fo,arte lind.
Muqchiul total denervat a pierdut capacitatea de acomodare astfel
cd el va fi stimulat de impulsurile exponenliale cu panti iind cle creqter'e si duratd mare._Ia intensitAti mai mici decit mugchir-rl cu inervalie
normali sau decit fibrele senzitive integre ce vehiculeazd durerea, care
se acomodeaza qi nu mai rdspund.
Electrostimularea corectf, impuire respectarea unor norlre teh.nice
bine determinate. Ineficien{a electrostimr,ridrii poate fi imputatd in egal6
mdsurd medicului care a elaborat o prescriplie incorect5 6it gi elec,trotede-

rapeu!;-.

Sc.l-ii:-c.

gtiind c5 i:-_

intilniti fr-

O al:a
pozltia cea :
cu perfo:::::_

Aceasta i::-=.

in afara fone

in

ldener

lare monc;::dui indifere::


spin:ile ir::-:

+ panta
u, cu

cu]'clrtul
";""
; ;;; ; i

i,#,:,nr % fi li^," li:r,i:,


":
::+ rnstalarea
:T,Tl:::l,l::":ll,:s;l:#*lri:
procesrrui,de
i
t

t,t

:,ji:; n :?: J;' X';,.1


::i'i',", u, n,
::
:
reinervare
este
sesizab,
pri,r obri'sr,,a".arelora;i;;;lr;,;:"r.i
o"
.c

"

'ap:ut

'1'
:=. in
;1":[;";:
t_nOnfentUlii]]':,:
ir

".iilirl*","u_
rrrusiulara [a
rrllclrbrritle
irrterrsir,r* d.
jrnurare ;
ei sr
StttlUlafe

rir,. corrrrar,lii,

v1a.rr

l::la-i'"'1i""";;

i,i.f,".,,XTi1f .1il" j*,iTJH:i:',i::?i:.i:":ffJti,i, jJ,,iX,";.ffi


U' mu;clri derre'r-at obosestc foiir.rc
ulr-lr,d rcli frecvcrrta iinpulsir_
inclicar ca durata pauzei
.1,.i1,"r,l:"j.=r;"^_,D_,]l
prrfin cle J-_'5 or,
Dn!,7pi sd
<.:
.,,i mai "-,,,*'1l"qil'Ll:t"
rcel
r.,, r^^*..-,^ - ,Sraqe decit o"r"i"'l,1lrTl,i1rro".uto
daci irr rinrn.t
"f..,.t*r,il,,utu'iiI st, obser.r.ii
"r";",ilil,,i,fl"ilrl,oi".aurii.
n lr i,
:;n;x*y;i:' d' h.H;t ti,ifi", j
*:1"

l,,Iitr;*

"l:
-.-o -^--ctre
eragcnra -sd-cr.olgru,,n t;;;;^';,;,:uit.'inrprt.rutui
perttrLt rr
ac la iicalitut'u"i'ntact,'o',Limur(rrii,
iJf"lr''rl!nr','re,ocontractie
p(, r)et.curi.ul
I'ccc* cc privc5lp"],fr,1r'?r'y1 stinrri
liror epricati pr. o geiirirta
sttmula'n, acesta va.fi
dc t.rcc,_
i'i{ial
O-i;.'riqi
f
iu:rcric de rasDu's"t m".".,t'";."i';';",:.irr :o.-lol-"r.",,..r,;ii, :nri
ziici sc apric. j-J scrii
.,;:;ll'i::,
'rulti,
cre
;;
;i
j::.il
o',i,1"
i
rc
-r"iTr
ri
r.carc
sc
ri..
re r' a d::"
e ""* r i,r u r"' rl ; iL, "',",i
j
*,
r],l f i r,* u. u
"
ladjite de- denerva"".ior?Jl -" i"i"r"ii"
": n.li de erecirostimurare
rehnica.
"
Fot'^
Este ^

ic

rr r

erect

ost

ru

;6;;;i" rruschiurui de rratar Este


;:;:r:f,"i;,::'::::_iill:iia,d
rn oda ji tate e ele ctrc,s
m
; ;;#T:T"T*: J ffi rl;::
"i;r;
*
j; :i:lrd{ii: ",-": :_:,.", ".i iinl" numdr e ta !i m rori i.
,1,fff*::r i:pcrari
Sctrimbarea

ura

ti

permi

l,;t;:hTj;

te,,"i,,ii,,i,i ::1ffili

mutchi denervar

i"*r.""",

".

r.rn i

"l"illli'ff::.Tl
formulei tui
pfliiger esre

c alta

r:ondi[ie, aparent mi.ord,


o co'stituie plasarea boinavului
in
jl..:'
a:,ffi
e f i ci e n te,
---^-.^'!s lrlrpud.rl
:;:1" cauate si i't'rirea
:,"::':::i:
proprioceptiva
"
Ia in.seatlr-rd, de ceje.
mai multe o.i, ptururua segmentuir-risecu'dard.
cle tratat
ra forfei gravitafionale.

ft

i,:?H"T :n

;,"*",=

pu"ilate sc poatc utirizr


t^*:::t";'ite
;i nrc,tocrrr dc crccrr.ostirnu::onopolard
cu
uu
-r-v.!r!u
crecLroclul actirr aplicat
electrodul
Arrli^^+ pe
_'^^ pu'ctul
si electro_
jtf::||,::t:t ra niverLir_activ
'rotor
in
dreptur
rdd;rci'ii
"r.roui"i-1",i*0,u,*,

E7

POSIBILTTATTLE ELECTRoTERAPTET IN RECUPERAREA DEFICITELOR


NEURO-MOTORII DIN ATECTAREA MOTONEUBONULUI CENTRAT,

LrClgi

inhi:"
ob:in

Rolul el e c tr- o t e r a1si e i i n, r e cu y: er ar e a cl e f i c itlLl ui


in afectiutr,i cile neuronului nLotor ceittrttl

-j
ut

of

a constiruit de foarte

multi vrem. un domeniu atracsecheielor motorii ale accid,entului vascular cerebral.


Sub diferite forue, corespunzetoare
!vrUl/urrzoLvqf c lJu_rurrrLd!,llof
Lellluce gxls
i:osibiritatiinr lerrnic*e
existente s-a
itcercat a.i'rarea muscl-rilor paralizafi, pe baze r-,iui *uii .,u., ,mai pulin
;tiinfifice. Progresele recente-inregistrate de bioi'gin".iu uu permis ext,inderea arir:i de aplicar.e a stimuralii electrice in lEziunile nervoase centrale,
Pentru o prezetltare sistelnatizat6 a loculni electroterapiei irr recup{lrarea sechelelor nrotorii din afecliutrile neurologice centraie, trebuie
sa
facem. de la bun inceput delimitarea intre electroierapia antaigici qi
cea
adresatit activitirtii motor.ii propriu-zise.
scopul reduc,erii durerii gi a tulburbriror ortopedice articular.e se-Tr-r
crindatc, se pot folosi ir-r aplicatii lirnitate la reginirea'interesatd'toate formele de curellt electric cunoscute in terapic. -curenfii dc joasa $i ,medie
fr-ecvenld, diatermitr cu unde scurte, uLtrasonotetupiu, sir-ri folosite
frecvent pentru a cc;ntrol:r durerile articularc qi eventualele tulburiri algoueurodistrof ice (Fluybrechts).
Dacd tr-r ceea ce priveqte aplicafiile locale nu exista coutr:air-rdicafii
speciale, in sensul agravarii dezordinii mo,torii, in aplicatiite pu s;upr-ifafii m:ire trebuic sa firn rezervati deoarece sl.imuiaiea unor arii cutanatc largi cleclaugeazi o stimulare periferica a sisternului r-rervos a cArei
integrare nu poate fi controlat6 si exista riscul a,Qravirii deficitului notor. in speci:rl prin accerrtuarea spasticitd{ii.
. In ceea ce prive;te electrotelapia cxcito-rlotorie, depiqind stadiul
galvano-ft-rradizdrii (Popovici, 1gB1), lmed.icina fizica a fu"ut progrese importante. Pentru o inlelegere mai uqoarl vom prezenta cel-e diui mari
categorii de electrostimulare in afectarea sister"nuiui nervos central :
clecrrosti rnulalt'a
actiuilc periferica;
- electretstinrulare.zr cu actiune
cu
ceutrala.
--

,. in
-Electr"oterapia
tiv
tratamentul

TEHNICI DE ELECTROSTIMULAR,E

PEICIFER"ICA

1. Electrostimularea pe utt ccuwl

stimularea electricii a rnuschilor spastici, metoda folosita de Lee


1950, a fost justificata, la acea vreme, de efe,cbele relaxante pe care le-ar induce stimularea electrici bipolar[ grupelor musculare sl:astice, cu culenli de joasa frecvenlA. Mecinismul- de acfiune a
fost explicat de Granit care considet'ir cir stimularea organelor tendineasr:
ir-r

58

jurul anului

mecl:

2. Ele
grupu

or,. I
SaLl ri

leg:a
tehnreleci::

rilcr

caite

TRAT.{

Golgi cu stimuli individuali


scurti r1y dq intensitate
inhibarea
mare, ar duce Ia
sc dL:r.rvrrartt
activitdtii mo:to;;;;i;:
n:o^toneuronilor alfa ai
m,uschir_rtui .*rpl.iirr;'=
oDttnc relaxarea.
-Aceasta cxplicafit nu rezista
";
azi cind sint cunoscute
ecanlsmele complexe ,de
mull mai bine
reglare

.a

tonusr-rlui rnuscr_rlar.

f;:i:;";::?"L!,i:::&:,f:t'canatamuscz,taturiiantasoniste
,inceiln,cl din

anut tgJ2,. Levine,

Krbat,.eu urilizer

\:l:.si
; "f,i.dlf**:, i rfu
i
* f i,l,ll'
:i' : y;l,t: ": : r i c'r
Ttli:1#n:ir'rrtr#,tr$:i?tl'[#:::"r$"#"::r:
ili.lTf
:trical .timuluii#)Lruqrd r{1 u-t'ilrrlul tlltt (5up numelb d- f;r*ti;;;j
j:l#;,.",.;;'l:*:il:lHiil*r$;ltl*i::,*{#_
ei3;i#li::il
mdsurd qi aparilia'pr'ii"itJrri'fi.,'.i
;:,l"ffli,";"i ixxliff,ffiJer

irrl.^-..^.^r:

:", : 1"

'

'

"

acest

i p a r e t ic

TAMENTUL MUSC'ULATUBII
SPASTXCE ICU CUtrIENT
DE EXCTTATIE

In timp ce autorii p
(pirrd nu de rnulr) adep{ii
'ntului 1;ri'r cure'riT':?:t-]l-au
traeq,,,,vursur.l.fost
aplrca[r pe rrruscuJatura
leziunile
.ezttt'ilo no,,*^..r
nnr*n,riu.
spasticl,

H;,fl 11.",".,f
lucrari
11 T'ij,.?,:^1:'::i:

'j""*f:?,iiil"t'#i,i"j#*:liff

**J1,i1Htj,,:t"t
in clcceniul 5
despre succcsele"t"ro,riJttl"atri pubJica
excirarrli
spas_
._;

;;.d"i;;;,;JJ,J:;H.:H;lli
il;" "
Lri*
i idl.,*. l..':J:xi,'l i*:, *#ri;l
nrusculatura
mcntulrri"T_tS

i'

',

_i,irt".

uc ce s i u n i,

de

spasticA. Durata

Au obgi nut la J0 l.:olnavi.cu


ticit5tii cu clurata rnedie a" leziurri nredularc efecte de retraxare a
+ .*"iO_iOl
locul cure'tuiui ru'#il.'a*",1 La cxcitatia cu un curent
r;;;;:ii''i" fost de 8 ore
::i:;i,)i''
L.ovine, Knotr
Si Ka-bat au actionar
excitatie (1952)
qe antagonigtii muqchilor ;o"riili'*:
:'t
"y, "::l."nji.de
au oblinut pr. baza .,iner_
l reclproces6 (sherringtn"l
'-r*ru-"ur"'u -ur"ulaturii spastic cgntrac_
l{ervnra' 5i colab' au vcrificat
tt sd obtinA la 2 din pu"i*n!ii' i' rgJ4, nrctoca. aplicatS cc Lee. Au
Jat Ia I/2 din bolnavi gi.in. f"l. " ,_f"*are dc 5 orc. A"*ortu s_o
prrt*o"".u,tralatorala.
s-au oblinut i'sd n,r*ui
l.,"trotaia. Rezul_
ru nir"""i
medulare
iru qi tu
t i"" t" 4 "-.,'i"rruni
r' i Lt"

i1:::.::'iJJii:;,f-?

:tl."",lu

;;,;;;;i;';iT:'iiYJil i;:;il;, ""3;:e .in sd


:"1,""
unut
i;i

ca,,lecorespu nzatoa "ui


i""t" p"'##,r reziunre.i
"J

dintre autori nu arnintegiu


ol,.,ffu",r!ar,e de dura,ii a

spas_

59

T'erapia cu curen{i ercitanli

_3.
(D.
Hufschmidt)

T
;l

a spctsticitdtii

In scopul tratirii musculaturii spastice Hufschrnidt a claborat un


lnodel
de excitalie (in 1968), ce lrromite oblinerea nnor efecte far,,orabile.
Aceasti metodi nouir cons.ta in aplicarea a 2 circuite de excitatle separate dar sincronizate, cu cite 2 electrozi. stirnulul se realizeazE prin irnpulsuri lzolate de forrna dreptunghi,ulari
^;rvind d,urata <le-0,2-*0,i msec qi
succesiunea impulsuriior cltl 0,211 l{2. intre
primul gi'aL doilba circuit
de excita[ie se interpur]e o in'tirzig'e de 100-i00 .nz. Astfel-ie ;iil;1eaz5.^mai rnullc grupe Irtusculare. de obicei ar-itagouiste, cu inteilsitate
crescindi pina 1a aparitia unor contraclii (secrrsef rnusculare puternice.
Rezulta o excita{ie ritmic alternantii a acestor mu;chi cu iptirzjere ipdicatA intre celc 2 circuite exciiante (de obicei 100 ,mz).
ft1r't'ciplul de nc{iurt'e, Frir-rtr-nn efect de inhibi{ic ln lnotor-reuronii
muscliilor spastici rczultir un efect de relaxare al musculaJ.urii spastice
tratate. Acest efect se rlentine la inceput de obicei ntrinai 24-lu ore.
t)irci se continud tratzrnrentul l:i intervih-rr de 2-J zt\a, se poate obline
eventual r.elaxare de durata mir,i lungii. ,,\ntagoni5tii cle obicei siabi ai
trlusculaturii spastice se atnclioi:eazii ccticomitenT. leilncipir,rl ir-rtervenfiei
rccip|oce sherrington.), Hufschmidt descrie si un efect unalgezic. Bazele
lcoretice itlc i-t,'csttti succcs tr,rapeLrtii'e'mpiric coltitiltirt sint irr part('
irlcii ipoteijcc. Excit,oterapia electrici a nru.5chilor sc adrerscazi rei:eptorilor de contracfie ai aparatuh-ri Golgi. Impulsurile aferenle ce sosesc la
lnlduva spinArii din proprioceptorii lxcitall declanseazd efecte de inhibifie Ia tnltsculatttt'a spastic'a, respectir; cfecie dc stimulare la airtagor-riqti.
Ambele efecte det,ermind o coordonare rnai bun[, aceasta cviden{iindu-se
printr-o corela{ie rm'ai buni a airtagonigtilor qi agoniqtilor. prin aceast6
excitalie repetitive se transmit iu.formafii no,torii qi centrului rnotor
sui:raspinal. Asbf'el primegte din nou ir"rformafiile ad,ecvate irecesare, de:
care are ney.oie peritru pro,gramarea optima a desfaqr-rrdrii mi,$cdrii (feedback control). r\ces'tea au dispdrut datoritA bolii qi sir-rt stimuiate de'excitantul eleciric. In cadrul arcestui sistem de coor.donare, un rol deosebit
il are zona interneuronilor :nirduvei spinarii ce reprezinta veriga cea
niai irnporlantd.
Apqrate gi accesorii. 'Terapia spasticitilii 1:iin cnren{i de excitafie
se poate aplica prin corlbinarea a{laratelor ,,TUR( RS 12 cu ,,TUR( RS 10
legate printr-un cablu special (acCesorii speciale).
In (i.Aus,tria se lucreazir cr-r aparatul ,,Tonoiyt,(, in R.F.G. cu .,Spas-

lar ile::s::::
Elec':i,.
se$te pas:a :
,1,',' Pozigia

DpSttcl
'Pozifia 1

:"

rnotron

ca electrozi. se folosesc peirtru aceasta forild terapeuticd

pldcile
metaiice mici rotunde (tehnicS de excitafie bipolara) ce se aplici pe punctele d,e excitalie musculard, folosindu-s,e pas,ta dc electr-ozi.
terupeiuticd. Electroterapia tulburarilor spastice ale mobili- . Tehnica
tetii
necesitS. in principiu 2 circuite de excitalie separat reglabile.
{.cg1te condi{ie poate fi indeplinita prin cuplarea aparatului de c-icitafie
,,TqR". RS 12 (circuitul I) gi a aparatului de terapie prin curenfi de
ercitalie ,,TUR( RS 10 (circuitul II) cu ajutolul unui cablu special facirrd
parte dirr accesoriile aparatului (br-rcla 15 pe RS 12, bucsa pe partea
60

-t

;
Pozitia 2 :

-:

-.

::

Pozifia

3:

::

|s

l"'.'ifr:1.f.-T.-l l9l

10 se apasd claneta de prc,gramare

^f":"..:lr:li_t,']i,ri*,""1i_
fi 5'if,,illii:
i:gl*l::,.l*f:J,f:=rfl.a'iei,za
"i"?_i,"ilji'ii
u
;;'';i' ;., ;; i :"' if" ;i;;H'i$
ii fi.: i llffi :;:
: :T:: :lt:.^.-.'''-q{'
1; i;'
*1" aiii,ji' "i;"i,i,; ;;""excitalie r
#l';;["1:1"':]:^:l'l't1o g1o*i-ul
,"u,J"rut,r.ii
pronurr!", J;":i,:'J:t:;.:
?,T:111,:::":ll_g":^.,'*
_b:iryo.r"
itr-rl II deasupra antagonistnf"i
r".p*.ti",
i

"

Bxcitalia se realizeazd pri'r impuisuri dreptunghiulare


(buton

;il;,li,f
ffi "b,;,"i1-oJ".tl",'j*T
-"i""L"i#"'#;i#rii'
's5.l,?,,":Tt-^rr)"ra111,"g,,-g"rf
a
j j"o:
lL

de

r.recven'

tiil.#i3
"""i
tu-""tui;';
r;;*'
i,"'f1,Y.illilrll
(durata p"l-i ia
a _' i"i,-" t,i J; *r;ffiiff
f ",i,:i.1," l:-':: T i lil
J{.,
"l" d, ri, li"ri;'
J;- d'.#l'i;;i
g"jf?:li,
roo"if#' lli i
3jj"
l'::1,:,
:" i'a i_mputsurilor ,ip.o"i-uu,,
d:ir:.aq
repetifie
"' -iso6'"_il ,;fffti"i;
t"titului dg excitalie II fatd de circuitul I (regulator
(reprlator 3 pe
r-ro R,e
1o\ o"+^
RS 10)
este
general 80.-SC0
LoI,
tq i.?
3:"^.1:: j t,,1 "of
I j'
T,

ca

zul

t.u

_1,

ms.

rntensitatea trebuic astfcl alcasi incit sa se produca


o pute'nicir
tracfie
Nu trebuie sii apard insd ci *;;;li;- cuta^at6 ne''uscularil.
te.
l)ttrata tratanrcntlrlrLi durcazir la.o l1:licalic rnaxinrrrrn 10 rnin't.,
i'-cazul 'mai murtor apricalii o ;cdinlir'nu va depagi +o-io minute.
n
a b o r n a v ui ;" ;i;;;
i J'i ll" I ii,il
i. i
Ii,,XlJ3
# l*" i-;
pji:-5 ;i se r.a.scurta "llli:'
e-ventual arrrrtu trntui.,,u"i"lui. Astfel,
llit:::i! tratamentul zif ic, ir-rcleosebi
recomanda
ia inceput. Dace elect,r teral
rtic se mentine, i'tervalul poate fi rlmaril.
rsr r L. fLi
r r ;;;".J
se aIJIrca
aplica serll
serii
5s1rcl d.r be
tratamente lu'gi (12-18 sedinte) si dupir ce rezuitatul terapeu.tic
se
uce 1* decursul citcrva sf,ptiirnini, tratame'tui se insiituie
din nou.
se folosesc de regulir erectrozi in formd de placa i'ici, aplicali bipciieasupra punctelor de excitalie ale mu5chiului.
Electrozii se aplici pe ur1 strat interm,ediar bine umezit sau se
folo-

il:

|;ll

pasta de electrozi. Se fixeaz6 cu leucoplast.

l;ia electrozilot"

I : circuit dc excitatic I

marginea .superioard a ni. trapez (f )


porliunea mijlocie a m. deltoid (-)
circuit de cxcitalie II
rn. romboid (* proximal,
jos)
- cerva mai
Z : circuit de excitatie I :
nr. biceps brachial
circrrit de excita{ie Il : nr. tri,-eps
I : circuit de excitatic I :
m fiexoii;i oegeteioi 1ay
. Tenar (-_)
Circuit de excita!ic Ii
grupa nr. radiah iri antreblatului
:

ti1

trl

''

"il"[k
(b-

det i,taiea,.,nrbrnbr. r,:,lnfer.ioef.d.:.:

*
."/
,-

r'
:
e.a
o-"*-1

tt

-''

.Cilcu!! cic qy-qitaqie I':


it't. extensoii-aoiiafi tun$i-({i
(porliunea caudal5)
I'I. biceps femural (*-')
Cilcr_rit dc exciretie II
^i:"lii,'!-^::'1,1'-ii

\*-'l

'.
.,'

.*, )?o:s.*
, {.{- "',i:i{4{*:rr
. .aa'{,!
j
:

eiiiidil'i,j"j:'iti
rrdductori
:

1 ,",,,f*.,
('1' t/W{{"
sau nr. rectus femoris (.-) -,Fi
i'u,{Circuit
--.r.,Ro.m.dc c'xcira{i.,
I
f
:
ca
sus
ipsiiateral
-,!
"/
Ci.:yit dc cxcita[ic II ,
,li,
apoi invcrsare.
, .,.r:l.f
th-*
",
""nirataterat
Atc'iltle : Nr-t se va trata m,uSculattrrer
gambei"
cleoarece se produce
,-ill
^^
ri"{r&
' trec\/ent o accentuare a spasti,cititii
,-Spqsli.gitatee trt+ndhj,iilui;. ,r g
.
!z| a t
=;ftr" {
Circr-rit de ex<'irrtie i :
:',!'
r,,,;,{}{/
'
Extcrisrrrii Corsaii stg.
'i'o* h.-t i'U f*Circuit de cxciratie II .
/.i,dLt{"'t
ivr.

Idcrn dlcapta

(dupA c,rz rnusculatura"cefei

fi

ldnibara)

trr

lr
rl

1l

Indicalii

,$
|,|

[i
.^

':._

j;
i[
ii

. ..1-, Spasticiiate i' pareze cerebraie, indeos,ebi pareza cerebrala infantila, spasticitatc datorita traumatismeior la naqtere fari atetozb.
.--P.areze qpastice in caz-ul sclerozei in placi.
_',=. Pareze spastice rlsoare clupa apoplexie indeosebi cind se mentin
st5rile drrreroasr: (de ex. i. articulatia-scapulo-humerala) ri rr"*ipi"gi"i.
,.+= B. Parkii:son

f
ii,,

Cotttraindica!ii

p
*

Scleroza laterald amiotrofic5

$r

f"
&

Rezultate terapeutice

t8,:

H
lt'

t:f'
i.

fir
-I1l

n
d
(il

ft
ft
h
s

tr

. Pe linga liufschn-ridt ;i alli autori (ca cle exemph_r Felclkami), all


relatat despre rezulta'tele favorabile oblinute prin terapia cu curenti de
excitare in cazul spasticitr{ii. Acest lucrir-r a foit confirmut
Ei aL curhn"ring, H,entschel ;i .Iacobi.
i\{ecanismul de acfiune nu este bine eh-rcidat. se pare cd efectul feedbach de informare a c:irtrilor nervosi superi,ori prin ansambluri de impulsuri succesive riguros orclonate, ptonn,rit" atif ain gtupete ,,musculare
aggni.ste cit gi din cele .aratagoniste este incriminat in"reducerea.spasticitalii Ei a.meiiorarea coordonarii neuromusculare. Jinind cont gi de plasticitatea sistemului nervos central, ar fi posibil ca informaqiiie corecte,
oferite ce electrostimulare, sd perrnita in iiinp gi organizirea unui rdspuns
tnot or coroct.

62

ir

dc,ui canalc i,r i,ost iurr.ocrusir


l,,i'Ji.,:"ii'l:l;i":,,:'l::li:':l,lllili
1,.
j1.""S15i+':i"h":l?,'f
ti#"ri:'.'jt1H:
i;,JT;.1"#li';.,$.:l';;;;"
"'fiTf
;j*j** :i'- r ": *:" ;: {
i ""f ';:'ji';
"1;m
i;j?"5 :ii#f,x ;l
"JoJ'1,,
Lror mugchi
;,t:nl
rror
i
spastrci)
Jr,
"?'l:'
i'i'
i
x
rr
i
locut
l
l,
i"oi
?'?ji:1
tmpuisurilor
fi iffiiJul ;,:re;?;":
J:"'Tl
T :iii:' ;;it"J,'::;i
:* l
tia'i
" impulsuri
te trenuri de
"
rectanguiare

rLlui
-i

,?./+/{

.w.

tetani-

zante.

Tot ca o erectrostimurare pe doui


cairale trebuie sa consideram si
electrostimularea cu curenli Ae
*oai* irecven{a.
Recuperatorii sovictici
.forosesc afaratut ..Stimul
2K,. ce dcbireaza
rA"
t'urenti de rnedie frccventti cle
2.b KH;'t-''"""': "urrrrrLrr
in 1 e?8, arars ca oblin re_
*:,H:$i?fr?lt,ji::::,,1::,:T_
.,:
a )1,q)LrLr Ldur.
I'ypl1:?t1
;t
;i
sural
;:i
?ii*?,1i,
fotosind
?"llli;
curenti i ;1:i,:?":?,1i,
^r.rlcepsrrlut
flXl:: :mj,:::1,
I
p..^"
;,,*, ;;i ; i"''r 0., g',Ji al
"Xirr*I
i"i,,lli?,, ".
l1:", I g9
* I ii; ;,"
;.q
"
:!,l:::il#'
:?.,|fffl
isrmilare
13 ;t :::l; mai i,{
J r;i
d,' j;-;;l;"'' inezLlltate
i[:?f au
i : mai fost
publicate
clevreme
(19?7)
iolosit to."ru^..*nnrlar,. rr franrro,.+.-- ,^ -1"-",'p9.t'atori -portughezi care au
d,e 7^0 a"'-i,,
.* ia "ji'io'#:,,iT::""1,: :?^f
""'ai
;";1" ;";;
,?"l3i.,1,il,"lhT:'ij:
i,i,,i,",1iiii;,,tl,rl1?
:."d,,1'r:^::f:l,,1,;i
jt.::
i

f:

*i:]::

:::::ll

I,

if n'*U l*, J:

lfffi ,il llT";::iSy i::s,il;::';,1*:.I"


j?ii,l;,f"l:ff
lii"jXTJl,,1i"il;

[1ff
metoda
.lT:,,.f"_"*o.]-?,;";;;i;;;;';;,#:T;,
de tratament.

4. Electrostimularea pe pcttru

ccnrcrle,

clulit

Ectet

;\paratul ru' Rs Ii- p-ermite sti'rurar.ea


cu opt electrozi intr-o manierd similari teh.ricii u.iiir"r.*iai,"u
niste-antagoniste. i" i"l" -"""ii;;;,.' *"i,-,rrtol-sr.rp-;"mus"ul"ru ago_
3"
avantijul creqterii ratei
de i'formalic proprioc"ptiua"i'r'.J""",ira
'o,reaza
firiotogi*
r,,.a'"i, posibire reper_
cusruni fa'orabile asuix"
cJntrar. o.*iJ.r,o, antrenarea
i'activitate c'ordcnail rarp""iit.,i''otor
r*rofr; a,u,'r.,i grup mai'rare de muEchi
!"r*; avca
agoni5ti-aniago'iqti.,
poate
eicctc
prrn aceas*
'u
'cfavorabile. chiar daca nici
i.e"orva ;;Jiil;;a.ir?*.i;ri'euro_motorii
",,urol1^i,^y
in afec{iunile nenrorogrcc

::

ccntrale.

TEHNICI DE ELECTROSTIMULARE
FUNCTIONALA
El

etr o sti,mul ar

f uncti o naldt

Posibilitatea de a induce electrjc


o contracfie ml$slrlQ_fq__SUjieielt
de putelnrca a antag",*,or..
-.-vr ;;-r"d;.,
rp3$ici'si
spaslici
5lJil5ucI
'rqJLrrrrur
-"*rrii9.'
sl
si a oferi *tr;ffiTi;'
astfei rrnero
avantaje
,:fll:1"1"::ps^9ifrl191
.
L?1..?"tgl,u9_r
fuirctioiale
fuircf
-corrdl
--Jr -*.,-r.",rqrr
ioiale-tot,.,
uurravurul,
uu
avului,
u tr1. ;'
permis-i'
a peimid
iri corrditiilc tehnice
"6;
u.no1 g1t_ezc electrice care-asista
::::.:]t:i
unele rnisniri cletisilare
rrnfi^!+^_^
""t";i;,+i:
cresc
rnult
m u It n
3*.49+.tlqerlniveliili vel tilnem: pffiiai"?
uT;ilrri.ffiffi
lunelionar-t
-il'"'
,iititr*;-=:_:-=-.-rau fost Eip-e?lnientaie-;;1;,,
pentru esistarea'mfiailrri-de
sciqrqr,ec mrscArii de eXtensle
dsrstarea
pmn-ulu-iSi degel r*-"..!4r!u!L lJrrrrru
afYlcAgl-+e
*i"*i;
a dorsiflexiei
cet mai freo-ent
cel
frerr-e.t aiectate
i" rr"-ip""*J.pnrti"r:. plantare, migcari ;;il;;
"r-:::?: ,p^t:^T-t'^t

fifi.

63

Aceste electrostimulatoare sint portabile qi pot fi folosite atit in spital


clt gi la dr:miciliu" Alimentarea sc facc cu baterii, cleci nu sint probieme
Iegate de sursa de energic electrica. in cazurile in care dol.im sd asistdm

lliq-.o:e-1 9s -gJlEpfe,'a,Jttu,ll4ului-+L,degcrtel,orin scopu). ameliordrii inctcclt-ti ltrnc{iorta) al rniinii ;i prevenirea contracturilor rnusculare supraadaugate spasticitalii, electrostimularea func{ional6 trebr:ie instituitd
precoce, inaintea instal5rii cornplica!ii1or ortopedice.
Electrostimuiatorul are doua perechi de elec,trozi, o mangeta elasticd,
stimulatorul qi un sis,tem d,e r,egiare gi comandA.
Inainte de a aplica electrostimulatorul funclional trebuie si ne asigurdm asupra urmAtcrilor factori :
de sinitate satisfdcdtoare
---- stare
sislem cardio-vascularr cornpensat
-- piclea anteblaluiui cu trofic'itatea pdstrati
iu{elegerea i:erfcctir de cdtre bolnav a rnodului de func!ionare
a aparatuiui
_- control volun'tar parfial al mugchilcr flexori ai pu,rrrnului qi degeteior 5i el extensorilol si flexorilor cotuliri
lnobilitatc'ro.rnai,i a rrmdrLrLr.ri
de \/r,di'r().
- :ibscrr!.r tlrlburar'iioi'
Pararnetrii
tehnici sint urmS,torii : tensiunea la iegire 120 V, frecvenla impulsuril.or 20-50 llz, durata impulsr-rlui 0,0b-0,T rnsec, durata
t1'c'nului de. irnpulsuri 3 sec, durata pauzei. 3 sec.
. l-recvenl,a. durata impuisului 9i intensitatea minimala vor fi reglate
cie terapeut ;i corectate. de acesta pe parcur.sul evolutiei.
Il-iCicaliile acestei elcctros,timulari funcfi,onale nu se lirniteaza numai
ia henriparlezele spastice cerebrale vasculare, traumatice sau tumorale
operate.ci se extind, cr-r succes lerapeutic crescut, gi la hipotrofii musculare de inactivitate, denerviri periferic, pareze psihogene.
Pentru asistarea clorsiflexici plantare, eiectrostimularea nervului
sciati.c popiiteu exterr-r 'permite c{orsif}exi'd piciorului in timpul fazei
.gscil11tt-"':i rhe,rsului.' Electros'tirnulatorul estb fixat..pg'.garnba, sutr ge.r,

nijnchi. intterupetorui coinenzii este incorporat in locuI pantof-ul-ui.


Rolnavtrl insugi regleaza intensitatee stirnulilor. Funcfiorralca, adaptatA
la viteza de mers, se va derula automal. Acest stimula,tor este indicat
pentrr-i bolnavii ,cir-r leziuni ale sistemuLui nervos central ,ai caror nnuschi
tru sint denervali, bolnavilor cu lezi.uni. parliale de SpE preclrm qi celor
cu par'eze d.e crigine psihrlcl. lnitial acest sti,mulator esle folosit ca mijlod ,terapeutic iar ultcri,or ca un ajutor ortopedic. ca si. in cazul electrost'lmulirii funclionale a rnilnii eficier-rta ,este direct proporiionali cu precocitatea instituirii tratamentului.. Aparilia redor-ilor ai'ticulare qi a iontracturiicr m'-rsculare qi retracturii tendinoase compromit efectul tera-

u!-c

TEII\]CI

*r'l
yua --^-:
i-'1 .!-

rice

C=i_:

peutic.

Peutrtt a putea aplica electroslimulatorul trebuie respectate urmatoarelc condiqii gerrcralc :


star,e dr: sdn5tate satisfdcdtoarc
--- sistem cardio-r-ascular c,ompensat
cLL troficirate rrormal5
- tcgllincntrrl
cl:rstiiitat: m'uscularA conservati
- ci-rLijret'i1re bunli din partea bolnavulr-ri

{t4

5 - caiet :r

i,r- .iie atit in spital

b,,"'jl ffi,*,"h$:,1*lr";t;H;lifi:i1:"#r in scop ortopedic

pi ..-r sint probleme


E ::iirn sd asi:tAm
gq:-.- .rineliordr.ii inb -- -;sculare suDra] -. .;.rie instituita
tu

.-:l1,cQff, eiasticS.;

;;

;#Itil

"l;i

-:

iuucf ionare

1.. Electrosiirilularea
cereirrali
Pentru cazuj.

t''" r,
;. "["t,Tl::Ti ^11ari ale compo rtanrcntu] ui m oror
lccrcbrare
^1u,,*i
"lji".s#'
1rcn",;isc ri.rcciiar, ;;"r"r".rli'l;,J,T,T,i::ulr?,1"t,
"
c-u elcctrczi imnlrnrrri
ventro-mediai)
rL:l*:j-! .:r,:li:.
nicd-a f".t- i;i;;ira cic utu,l""t""i;.';::i',,i1:;:?:
in_pra.ctrca.
aceasri tehAlLr'discr la:t'j oolnavi
ttrmitorre : in 2
spastici cu rezultatele
:;'-.|i. "
lrrl;,-.
".r,i,'i
roo.tu uine.. in
ti.'"#"i,"i1'';i,"'nJ'j;;i1;l-i:.
i"=t nu
t'erspccliva
toarc.
este a"ro.-i,r""r"iuj
2,. Eie^trc. li,nular.
it aorclralr,l,ri
r\ccasta rr-rr'ici u toti
iirtina,ii;,a* cooper in anur
1978 Ia copii
cu
1i !$

;;;r";;;"

, --i \', frec--:t--. tlUIBI&

" -

; ;i;i

regiate

' . ,-,li

i'iuttlai

----.lurdlc
-.^*.-l

; :: --t =us-

J,xii1$:-,

TEHNICI DE ELECTROSTIM{JLARE
CENTRALA

*:-::iLui si de-

:;,

tre_

f;'ncfionoid tuti.rb'"46;;;";';oiio,.".,ro,-,'or
,r*n?"i.l1re
periferici ;i
" __ rrede.rea
normali
-- posibilit.rlca dc conirol a a
po,..unroirii.
Ce cdtre bolnar,.
tehrii.i cinr +^^^;.peralului
,1,*;t'i:::;!
s i n: u a ri i cs
tfr;, ru?,J;",,1T;Xllnl
te re,gra t{
0--3 sec (acaptata autornrt;9r ;rrf
to,rit'J"u
(]:tl
$g.mers), i,-rtirri"rou dupd rirlicarea
dcrianlarca siiJu-iurui)
30--'s;d";i:: Acest resrai se
ii::il":1;-t
ul, u r *:;,, ;ffi ;, : li' :
i',";;
".,,t
l:;,ff :;ti # ;i

i"ir"i't,l!

',ri,'lr,;,*""..,,;::iiij:f,"#H:,fi;"T:n,atsre sinr sub asreptdri.


Ac..asta mctocli urt" i,lir,:]ull'i,l
*ri mr,rra ^^.^r.-^ i
rn a te r a

i
e a o .,ll'i','' t r,"",." r"ii t" " i"111
r.";*.:"t
rrv pu{i'e. Vom nr:zenta_
i : ;",x
";"
ri::,":L',::
"fl
ca
a"i"'a"'referinla
*ioso,
,;;;r;;i_i; comunicate de:
J. siegfried tn ,il,.l_"|;. -l,r;;:,
spasticiti{ii pi.in stiniulnru,
?.,, !-sa .priuino tratamentut
maduvei
r

"i"JirjcI.a

spindrii.

;Ji : ;i'; l,T "o


.,,uJ''T!'-::1?, :'.T[ii;'{i,:
r e p o rn e t e
s
",, "
a) reducerea sirasticitilii : ",
"
m"em,relor afectate
b) a'meiiora'rea sinergiir"r
."il""teror neafectate de paralizie
revcnirea
controluhri
-''
moto*"
,r.,.
i
i,ioi
;; ;
i
li": Hrl:1iil: "
"a
";i#" :!T*T,'1"; :f,ff il?L?,ff :l"
.* coborirea pragului.
de exciiali,e, pentru divergi
stimuli senzitivi.
Timp de cinci
autorr-ir
u roiorit
scopLrl controrurui durerii
-ani
med,rard c,orsald in
1ti,mr1'a1eg.
forosind air"rrL*'ierrnici
pr:r:rl'c a erectroz'or ,
!ir*ti"it"ii.
dc im_
iJ-i"-.irh;",
"
q"iii
suol :i:. s-,u Drin insertie
au fost plasati
"r"-Jirl"i'r'#
o.r";i;;;i;..ii,;nrtLi-;;;;;;""idjan
our:- ..i:- :ere 29 de cazurr-;;i;
si cni
;:i"murre u,, iori?ririzere rnurtipre.
uti"u
cb;.:--..--:,;..:!11-tttuu,-t
medulard sub c5 nu s_au
:l pe termen".r-iJt""r,-,o"re
lung.
.

lffi

#lit:

65

In cazurile cu sclerozd multipli prin stimulare de citeva minute s-a


.' oblinut o reducere a spasticitdfii- pentru o durati variabild intre 1 o16
Ei 12 ore.
In li'teratura de specialitate se rnai ci,teazd utilizarea cimpurilor alternative de unde decimetrice qi magnetice in tratament,rr nu-ipr.giito;
J"
-prrf"r""
etiologie vasculard. Aceste forme*de energie electricd
de p6_
trundere rclativ mare (7-9.cm pentru .r]trd"lu decimetrice
",,
gi 4-z cm
pentru undele electromagnetice)
folosite pentru a influenla modifi-sint
cdrile hemodinamice induse de leziune, in sensul amellorarii circulatiei
gi

CFIOT

metabolismuluf cerebral locoregionar. Aceste ceroetdri .G ;;"-;p;;;:


(strelkova) au aiatat cregteri evidentc
i1il3r ,solzietici.
cerebrale
in emisferul afectat si reducerea stazei venoase| comparativ
"r" "i*"irGicu
partea sdndtoasS.
cunoscind rlarea stabilitate a debitutui circulator cerebral gi gradul
ridicat de dificultate al modificdrii circulafiei cerebrale prin rmfrloace
chimioterapice, este destul de gr,eu de acc,eptat afirmalia cd undele decimetrice sau cele magnetice ar modifica eficient conditiile vascularmetabolice intr-un teriioriu afectat de o leziune vasculari cerebrald.

Estr

prezht5
Tra

citdfii. 'l
terapia.

Ace

influen-ti
neuronui

$tjir

excitabii
IQre

lare

in

s:

;i

re

LIrIl

ractrea c{
Efect

induse il
reflexuir.l
tabilitate;
Osva

evolufia

lui

spastir

afectat tir
dupd rdci

B7o/o din c

Refle.
Ei scade

in

Rever

caliile de
:gie si du
Recelr

morfologia

citeva minute s-a

riabila intre 1

ord

cimpurilor alteritil hemiplegiilor de


i cr putere de pdu=:rice qi 4-7 cm
r i::fluenfa modifire-' - rarii circulatiei
Eqa:i ale recuperaE:= ale circulaliei
:. conparativ cU
ea

CRIO{I'ERAPNA

iN RECUIPERAIiEit NEURO.MOTORID

;=:ebral si gradul
-. prir-l miiloace
, -a undele deci-

-.iiie vascular--. :erebrali,

-:

o'"'l;=,t'

f*'ll'.rj:

,19-!!

r9cuneratorii

-li^:pl:i,;.itatea. "hia. minimd,

re_

ruo*ln'",:fi :::iliH
*,*i,**:;:T#t:rili#t:}tlff
terapia, eleciroterapia)
au gi ete efectglllli?rIrll""'rtate pind acum (kiner.o-

Acestea au fost motivere


artor mijloace de
"".* u', qrs raan chutarea
i ;";;:il,i,.,ru,"
ormar crescutc in r ezi
illi:"Ti?Ji
::illtdii
u n'e
^-

ffiif

Stiind cd teninprnt,,." *,,^^,-.

,
o"";riuiiiiu,;;;i*""1?::.1iffiSl',,iuill,ffi
,li,:ff A1",,Ti,?,*::i:
i::: li ;:TJ.1',:;tl,::1',:;;#;;i=,[: cxcitabirit]-1;iT,;;i.i!",
neurornuscu_

chiar abotirea stretch-reflexutui


prin
""t'3Ji'"i;ffili"J:"3[.lafortat
Efectere crioterapiei
-rnduse
au-fost atribu.ite direct.sau
in u^a .u"-,Tr.i.-"ri""
indirect mcdificrr'or
icate. i, au"r-",.,q"rea
"t.ffi.impr
stretch1" m".",,i"u ,ll-*uq"r,i.,rui,
fiii?,I:i$ q"""."JJfi:i c.utana{i. p;;;;;;idt
exci_

,i:nm:*';ru,*X$1*:
;r:i'1itqt#ltirT*l$'F:tlffi
lui sp'astic rr-"pe,'a rerlexului M tt H i'ainte Ei aupallersra membru:1""_t"'_'i-;U"'1i"fr''d"fi,XilX:%??=1,if

#'rfuliH,ii

*l''# 5;'r; * ***l


Reflexul H rdn
nemoclificat

Ei scade

in amplitudline

,,'g:X5i,il1lr'jif#H:,'i
ilil"l"J;l?"'

pe cind rSspunsul

"o

l\t

"

o*

i.,i"

-i

creqte ca duratd

Revenirea soasiicit5fii
are loc, in medie, dupd
cafiite de 10 n:iiu,r,e,
2g de minu,te in apli_
48 ae minut" iroa ,pri"r;iil
;; 1""" o" 20 de mi_
si dupi 85 de minute t.de
rece
cte B0 de minute.
Recere apricat rocar
"oli""itlil
exercita-JiJ""ir"
infruenfe asupra structur'or
mc'rfc-ogice pe care
re intercepte"rrli" ceea
ce priveEte stretch_reflexur,

S"

67

recele local, suficient de intens poate sd scadd conducerea nervoasd,


transmisia neuro-muscular5. scdzind astfel excitabilitatea fusurilo, n"urrmusculare.
Reducerea imediata

a pragului str.etch-reflexului la aplicarea mecanic5.a recelui, inaintea scaderii temperaturii intrariruscuiare poate fi
explieatd numai prin s,timulaiea aferenlelor cutanate qi a influenlei lor
secundare asupra activitb{ii mononeuroniior alfa Ei/sau gamma. Trebuie
menfionat cd rdspun"sul oblinut es'te de multe ori contraicelui scontat Ei
depinde in arrar.e masura de modul cle aplicare a excitanrtului termic.
Aplicind cuburi de gheald prin presar.e timp de 3__b sec. pe tegunientul ce acoperd mugchiul de stimulat, metodd. numitd ,,c-icing(, i'or
fi stimulate fibrele de tip c, cr-t prag ridicat de excitabilitate a -cdrir descarcare in caile pclisinaptice este impiicati irr menlinerea posturii qi constitr-ri'e fondul activit5lii efer,enlelor gamma. FusuriLe neuro-musculare
sint influenfa.te indirect prin activitatea sistemului gamma. Efectul de
stimulare s1s fiaxim de eficienta 30-40 de minu,te dupd aplicale. Aplicarea rapida a cubului de gheatd aciiveazd fibrele nervoase cu prag- de
excitabilitate scezut, de ,tip A, declanginC rdspunsuri fazice a1e -musculaturii corcsponden tc.
In practica recuperatorie stimular,ea fibrelor cu prag inalt cle s,ensibilitate prece'di .stirnularea celoi cr-r prag coborit, datorita efectul,ui preiungil al primului tip de stimulare.
Imersia me,mbrului gpastic in apa rece ii 7 gracc Celsius nu aie efecl
prompt asuirra clonustiiui ql nici dupa 10 minule i"iu se obline o ::educere
seinnificativi a spasticitatii. P::elungind cluiata inrer:sici se poate obline
recucerea spasticit[{ii datoriti scaderii temperaturii n:risculare. Cu cit
temperatura intramuscularS. scade, clonusul dispare iar durata contracliei
rnusculare voluntare cregte progresiv. Prc,babii acest lucru este posibil
datoritd reducerii excitabilitalii fusurilor i-ieuro-n'Iusculare.

i
I

t
I

t
I

t
I
1

I
I