MINISTERUL SANATATII

INSTITUTUL DE MEDICINA FIZICA,

I

BALNEOCLIMATOLOGIE $I RECUPERABE MEDICALA

CAIET DOCUMENTAR

RECUPERAREA
NEURO-MOTO-RIE
FRIN MIJLOACE
F'IZTCAL-ISINETICE
! or. IARosLAv KISS

PARTEA a II-a

Principii gi milloaoe de tratament fizical-

kinetic ln afecliunile sistemului nervos

EDII]URA MDDICAI..A
Bucuregtl, 1989
CUPRINS

Pag,
nervos
L Kinetoterapia in reerl,ucalea neuro.motorie a afectriuni'lor sirgtemuLui 5
Dsrifcric si central to
: +;;;i;-""upationa15 in recuperarea neuro-motorie
e Oit"ir.". ii recuperarea neuro-motorie
J'

I iirJi,ii qi recuperarea neuroamotorie

.i triarofinetoterapia neuro-motorie 44
49
e piecti"terapia ln recuperarea 67
O- C"iote"apia itt tucupetare.a neuro-motorie
 -!

KI|\E"IOTERAPI,A iN ITEEDUCAREA NEULO-MOTOIUE

A AFECTTUN,TLOR STSTEMULI-II NERVOS PELTFERIC gI CENTRAL

hnportan{a deosebita a miscdrii in tratamentul gi recuperarea defi-

citului motor ce apare in diferite afec{iuni ale sistemului nervos central
;i periferic este cunoscutA din cele mai vechi timpuri. Sugestivd, in acest
sens,-este urmdrirea in tirr-rp a felului in care a fost privit tratamentul prin
:"::iscare in recuperarea sechelelor irrotorii din hemiplegie.
Hipocra'te ;i m-ulti care i-ar-r unnat au utiiizat exercifiul {izic pen'tru
ionifierea rnuschilor slabi.
caeiius Arrrelianr"rs (sec. v) foloseqte in tratarnentul parezelor miq-
carea activir gi miqcarea asistatS, in ap5 si pe uscat.
in anul 1760, Joseph Clem,ent Tissot, deqi'incearcd si ar:gumenteze
-;tiin{ific modul in care trebuie inleles rolul exerciliului fizic in recirpe-
rarea hemiplegicilor, nu reuqeEte sd impresioneze gi sd-gi impund punc-
tele de vedere.
La jumdtatea secolului trecut, cel mai cunoscut ,,physicianit din Londra
era clinicianul Robert Bentley Todd. in tratatul sau ,,clinical lectures
cn paralysis( scrie : ,,nitnic nn aduce rrai n-rult beneficiti pentru mem-
brele paraiizate decit un sistem regulat de exercilii fizice-active, daci
bolnavul este capabil ,- sd le eiecute pasive, in celelalte cazuri(. Todd
-
a rdmas un nume cunoscut in lumea medicala nu atit pentru valoarea deo-
sebitd a recornandarilor facute in ceea ce priveste exerciliuI fizic in tra-
tamentul boinavilor neurologici, ci mai ales pentru descriere,a clinici
magistralS a m,ersului hemiplegic, nlers cunoscut mult timp ca ,,mersul
Toddi'.
In urmdtorii 30 de ani nu a mai a,pdrut nimic nou in recuperarea mo-
iorie a hemiplegicilor. observatiile unui bolnav care s-a autorecuperat,
I Heinrich Sebastian Frenkel, duc Ia sistematizarea unei nietodclogii de
recuperare in suferin.tele neurologice cronice. Frenkel rec,omandd gedinle
frecvente de exerciliu fizic in timpul cirora bolnavul tre,buie sd incerce
activ sd-Ei corecteze funcliile motorii alterate. pind la reciqtigarea func-
tiei norn:raie, furic{ie pe care o va fixa prin repetifii. Prin rezulta,tele deo-
 sebite pe care le obfine, Frenkel atrage atenlia marelui neuroiog Wil_
helm Erb care ii recunoaqte deschis maritele si il recomantli pa?ienqi*,
Ior ta!
sdi.
In anul 1892, Rubens Hirschberger introduce la spitalul cochin din 6{
Paris metodologra de recuperare a lui Frenhel. puens Ray-r'ond,-;;;;- '!n
sorul lui chitrcot la spitalul Satrpetriere it inr ita pe trrenket sA rii
legeri studen{ilor sdi.
tini pre_
" Acelagi F. Raym.ond sug.ereazi termenurl ser
de .,redducation de mouve- ter
ment( gi creeazd ptimul spital in care baza tralamentului o constituie
piil
Brissaud sugereazd instituirea precoce a exerciliului der
" lt 1903,(dacd
hemiplegici este posibil, chiar din piima saptirnind 'de
fizic la sin
boald, in ralr
ritm _de doud gedinfe zilnic). El spunea : ,,piimbafi bolnavul. si determi-
na{i-l sd-qi foloseasca rnembrul su,perior cu'scop bine definit(..
Drgu..primul.rdzboi mondial apar foarte pu{ine noutd{i in dorneniul loar
recuperdrii motorii a hemiplegicilor. ln s.u.A., Tiiney uttlizeaza atele cu tori
dublu lcop i men{inerea- segnientelor paralizate in frzitii funclionale qi
prevenirea instaldrii redorilor articulare. in Germania,'Hoffa utilizeazl defi
atele cu bandd elasticd .pentru a reduce deficitul de flexie al genunchiu-
lui. De, asemenea, recomandd posturi cu sdculete ae niiip i"tr-" ;)eci
pentru a preveni retraclia adductorilor. Recomandd reluarea cit s-";"[i
irai pre-
coce a tnersului. tera
. A urmlt apoi o perioadd destul de lung5 in care Oppenheim (prin
autoritatea in materie de care se bucura) a interzis cu desAvirEire mobi- care
lizarea prec,oce a hemiplegicului acuzind mobilizarea ca generatoare de i.'otn
contracturi rnuscular.e.
cafe
Astfel, pind in deceniile II gi chiar II;I al secolului nostru recupera-
rea prin miqcare a hemiplegicilor este consideratd in intreaga lurne ca
,,inadecvatd(.. tice
In anul Rilek prezinta o lucrare in fala congresului
1936, samuel
american de terapie fizicalb in care lanseazd termenul cle',,reabifitationi c?ea
prg:um qi un program indrSzne! de recuperare prin mijloice fizical-ki-
netice.
Herrnan Kabat, pe baza cercetdriior de neurofiziologie, r. Tf,
principiile cunoscute ale kinetoterapiei folosite in ,e"upe.Luu afirnrd
*rs"t
ci
ito.
hipotoni normal inervali sau in lezlunile neuronului ;"i;; p"r;T;;,';;
au fundamentare qtiinfificd in cazurile de leziuni ate sistemului nervos 1

qi imagoineazd o noui. tehnicd de aplicare u fizic in *orrn

191t1at
aceste cazuri. In anul 1945 lanseaza ideea facilitdrii"**."l1irrlui
proprioceptice in torat
recuperarea paraliziitor, initiat in sct;".;; ;rttiodi";;i in hemip'l,egie. boiilc
ci{iva ani mai tirziu (1951), Twitchel susline propurrerile teoretice'-ate rm:lt
iui.f{abat prin o serie de observalii clinice'gi oonfirrnd-valoarea facili_
tdrii neuro-musculare in recuperarea deficituiui motor in b;-;;i;'"*;;;- ,reffirp
'I nului motor central. dener
{l educe
-loareDenny-Brown crede cd tehnicire de facilitare proprioceptivi
in recuperare datoritd. faptului cd redesteapta p"i*"]"';{;; au va- tradir
{.
luljarg, esentiale pentru viitorul funclional ai bolnavrrlui. odatd declan- ;;-
l, se dfr{
qat5 rniscarea. bolnavul iqi furniz,eazd in continuare
! sti:nulii propriocel:tivi
i lgesir
necesari realizirii actr-rlui rnotor r,,o!un{ar. ' mmuwu[r
 I

Valoarea terapeutici a kitretoterapiei ce utilizeazd tehnici de facili-

tare proprioceptiva degi a fost demonstrat6 ciinic qi electromiografic nu
esle unanim recunoscutE nici in .prezetlt. 1\'Iu1!i au,tori nu-i recunosc nici
in avantaj fala de tehnicile clasice de kinetoterapie in rea ce priveqte
'.-iitorul func{ional al bolnavului.
Ar.ind in vedere faptul cA in ultimii ani au apdrut Ia noi in lar5 o
serie de lucrAri referitoare la biomecanica aparatului locomotor, kineto-
terapie, culturir fizici n-redicald etc., o sutnar6 trecere in revisti a princi-
piilor fundar-nentale a1e kinetoterapiei este justificati din punctttl de ve-
dere al econotliei cle spaliu a cerietului documentar. I)iite sultlit'r-rentare
sirt accesibile tuturor celor care doresc sd aprofundeze problerlele gene-
rrrle ale lii netoterirl)ie'.
Exista la ora actuala o unanintitate de pireri in ceea ce lrriveqte va-
icarea kinetoterapiei aplicate cu discerndmint in rect-lperarea neuro-mo-
iu1 t.rri e.
cu
Elaborarreii unui program judicios de kinetoterapie in recLrperarea
;i deficitulr,ri motor ce apare in suferinlele sistemului nervos reclami res-
rzit
iu- ;ectarea urnrittoarelor reguli generrle :

chi _- stnrea generalir a bolnavului dicteaza nlolnentul inceperii kineto-

terapiei ;
-- parametrii de lucru se elaboreazi nutnai in funclie de datele pe
:are le oferi evaluarea completd a restantului funclional neuro-motor al
L:-'olnavului 1i evalnarea prognostica realista a liniteior fr-rnclionale pe
care Ie va putea atinge bolnavul;
a- reeveiluare periodicii gi, readaptare perrnanenti a rniiloacelor kine-
ca -
tice folosite.
In principai, kinetoterapia are Lrn num6r de obiective bine definit in
iui ceea ce prive;fe recuperarea neuro-lnotorie.
)nt6
ki-
1. RECUPERAREA TORTEI DE CONI'RACTIE MUSCULARA
ca
:ilor
nu ln mod norntal, orice rnuschi care nu dezvolt6 o forla de contraclie
OS
rormala este susceptibil de recuperare. Dacd deficitul de forld este da-
in
in torat imobilizlrii, recul)errrea nu ridici nici un fel de problerne. in cazul
bolilor neurologice, recuperarea fortpi musculare reclamA un discernd-
ale :nint serios din perterr reculleratorului. Nu orice rnugchi slab va putea fi
ili- recuperat pentru o forlA de contrac{ie normalA. DacS este cazul unei
ro- denervari partiale prin mecanism traumatic, exerci{iul fizic progresiv va
I iduce, mai repede sau rlai tirziu, rnr-rgchiul respectiv la o forla de con-
va- traclie apropiata de normal sau normald. Dacd insd deficitul de for!5
vo-
an- se datoreiizti unei leziuni pri,mi'tiv mlrsculare, acelaSi exercitiu fizic pro-
ivi gresir,' poate arreel rezultate dezlrstru(;ase pentrn funclia ntotorie a bol-
n-tvr"t1:r i.
2. BECUPERABEA REZISTENTEI MUSCULARE

ln:cazurile in care se lucreazd pe o musculaturi cu for{d qi rezisten!5

,"arrtl,- Jur inervafia este pastrati, num5rul de repetilii cu efori ia
s^ub;
efort
pentru a rezistenla
-aximat trebuie sd fie cit mai mare recuper'a :r: -i

a. muschiuliui. In 'cazul leziunilor neurologice, acest gen 'd:e antrenatrnent

;;;rii;;;" fi folosit decit in momentul in care muEchiul gi-a_r'edo-
""
i;ilait io,rta de contraclie norma16. Astfel, riscdm sd epuizdm substra' 1rltl-T
tul metabolic Ei energetic al rnuschiului cu rezultat invers celui scontat' -
I t:
:':r::
3. RECUPERAR,EA COORDONARII tr{T'SCULARE ' :-1 :i
f.-,,t=
De inrdatd ce forla de contra,ctie qi rezistenla la efort a muEchiuiui
tratat au fost recuperate, se impune valorificarea cigtigului oblinut prin ' t"a
incadrarea activit5fii muqchiului recuperat in activitdli funclionale rea-
iizate in cola,borare cu ceilalti muqchi ai lantului cinetic respectiv. :.:
Printr-u,n numdr suficient de mare de repetitii' fArd incdrcare, se asi- -'- :-
gurd netezi.ei, miqcdrii complexe' Mii qi mii de re'petilii ale unei Nr''-
"r*onia
miEcdri efectqa'te ,corect pot reaiiza stereotipul dinarnic necesar'
a

"::-
. - -t

4. RECUPERAEEA UNEI AMPLITUDINI NORMALE DE MI$CARE

Este evident ci prin recuperarea unei forle de eontraclie normal6,

. -

*ig.u"eu activd tr,ebuie sd parcurgd intreaga ampiitu'dine de mobilitate.

Acesta ,e,ste s,copul recuperdrii in majoritatea cazudior. In cazul bolilor
neurologice unde forla de contracli,e 9i rezistenfu mus'culard nu pot atinge
intotdea"una valo,rile normale, este bin'e si orientdm acest obiectiv al kine-
toterapiei spre obliner,ea unui unghi de miqcare in care sh se dezvolte o
forld de contraclie qi o rezistenla ta efort cu valoare funclionald firS a
tenia ob{inerea unghiului m,axim de rnobilitate, unghi la care fo'rta ce o
dezvoltd muqchiul este insufici'entd funclional.

5. RECUPERAREA VITEZET DE EXECUTIE A MI$CARTI

Recuperarea vitezei de executie poate fi consideratd ca obiectiv final

a1 kinetoierapiei in recuperarea leziunilor neuronului motcr periferic'
Desigur, prin antrenam,ent progresiv, se ajunge la performarea unui nu-
J:
-l

mar-din te in ce mai mare de miqcdri pe unitatea de timp cu eon'suln

energetic rninim.
In leziunile neuronului motor central acest ultim oblectiv este atins
foarte rar, de cele mai multe ori el fiind exprimat corect prin ,,gdsirea
vitezei optime de execulie cu conswn energetic minim qi randament
maximg. Nerespe.ctarea vitezei proprii de execulie pentru fi'ecare bolnav

B
 ::r parte are ca rezultat activarea reflexului muscular de intindere, e.r
eragerarea spasticit5lii qi limitarea consecutivii ar miqcdrii ini{iale.
Entd Din acelea;i motive de economie de spaliu, tehnicile clasice de'kineto-
s-lb- terapie vor fi prezentate succint, acordind o aten{ie deosebita tehnicilor
gcrt :: facilitare neuro-lnusculard.
nent Migcarea,'instrumentul principal de lucru aI kinetoterapiei poate fi
evjo- :tilizati sub una sau mai multe din urrndtoarele fonne : activi-asistatS,
t,td- activ5, activd cu rezistentS.
m:at. triiscarea pasivA constA din mobilizarea segnrentelor realizatA de
i;inetotera,peut sau aparate electromecanice, fird a se dezvoita forla de
:lntraclie rnoluntari de cdtre pacient.
foIis;carea activd-asistati se realizeazb prin conjugarea fortei de con-
',racfie pe care o dezvolta pacientul cu for{a exterioard pe care o aduce
i.;ne toterapeutul sau aparatul electromecani c.
rtn Migcarea activd este miqcarea in care intreaga ar-nplitudine este asi-
ra- gurati de forla muscularS pe care o dezvolt{ pacientul.
Miqcarea activd cu rezisten!5 reclami o forfi de conti'acfie mai lnare,
1SI-
.a migcar'ea activS, pe carc o iniliazd pacientul se opune o for!6 exte-
I "icard (manual5 sau electro-mecanicd). MArirnea acestei forte poate fi
egalA, mai micd sau mai mare decit for{a pe care o dezvolti. pacientul.
-n funclie de mdrimea for{ei, contrac{ia voluntard va fi izometric5, izoto-
ricA excentrici sau izotoirici concent.rica

Kinetoterapia pasiud.
aJ

Obiec:tivul principai ai kinetoterapiei pasive in recu,perarea neuro-,mo-

:ior ;orie il reprezinti profilaxia contracturii musculare, a retractiilor capsulo-
iigamentare cu cons,ervarea unor articulafii suple, mobiie in arnplitudini
:l':rmale. Acest gen de terapie este de maximd utiiitate in stadiile de
o paraiizie muscularA qi stadiile inrediat unrrAtoare de recuperare cind for{a
a
de cont.racfie muscu]ari nu depiqeste valoarea L
o Mobilizarea pasir'f, este simpl6, accesibilS pacientului qi membrilor
iamiliei care trebuie sf, participe activ la recuperarea bolnavului. in toatl
simplitatea ei, trebuie respectate insi unele per:cepte fir6"de care rir.
::rine inoperanti sau poate duce la leziuni traumatice nedorite. Aceste
percepte sint :
articula{iei proximale qi sus{inrea segmn.fului distal ;
- stabiiizarea pragului durerii ce apare fie in cursul mobiiizdrii. fie
- respectarea
incetarea ei ;

- efectuarea mobilizdrii lent, in amplitudine completS, cu tensio-

:-ari la sfirqitul cursei iliqcArii.
Efectele rnobilizSbii pasive sint bine cunoscute : previne instalarea
clntracturilor musculare qi a retrac{iilor capsulo-iigamentare, intdre,,ste
::iformalia pro,prioceiptivS, stimnrleazA reflexele de flexie-extensie, pre-
.eiegte terenul vascular $i meiabolic pentrq kinetoterapla activi,
Kin et ot er a pi s a ctiu d rtsistat d

Aceasta tehnica de l<ir"retoterapie reprezinta pasul urmator

in progra-
r,ul de..recuperare neuro-rnotorie. Ar9. g.u obiectiv principat ob{inerea
contrac{iei musculare voluntare in condi{ii in care terapeuiut ai"te m+
carea.
Jn rn-od. obiqnuit, kinetoterapeutul este acela care preia greutatea
segmentul distal eiinrinind forta gravita{ionali, efectuinc contractia
ntusculari cu for{a qi in amplitudinile ce ii sint o".ol,ult".-si"t";;";;;_
{ionat citeva particularitati : ' l'
informa.rea exacta a bolnavului asupra rniscArii pe care trebuie
s5 o-efectueze indi,cindr-r-i si rr-rugchiul c_are prin contraciie
1:erformeazS
nriqcarea ;

-- acordarea maximurui de asisten{a pentru rriqc.rea ceruta ;

- elirrinarea
muEciti
oricrrei^ posibil.itati de supreere ir rrriscarii cerr_rte prin
sinergici ce au o for{ir d-e contractie nrai ,.,-ror= ;
-.- acordarea unei p.1uze suficiente dupi fiecare rni;care voluntarar
relrlizrrta ;
. leducelea progresivi a asisten{ei rniEcirii .pe rnisura ce se rec'u-
lrercu:ar for{a de contractie voluntara.
' Efecteie acestui tip de exerci{iu constau practic din pr"egitirea .rnig-
carii active, nu atit in ceqa ce priveste dezvoltarea fortpi ai .o"t""riie,
cit in ceea ce privegte coordonarea miEcdrii.

Khrctoterapia crctiud.

Kinetoterapia activi se poate traduce prin termenul de exercitii li-

bere. B'olnavul poate actiona complet farr ajutor. Este unndtorul pas in
recuFrar,ea neuro-rnotorie gi este de dorit ca perioada de exerci{iu activ
sa fie cit inai scurtd pentru a ajunge la miscdriie actlve impotriva unei
rezisten{e.
$i in acest gen de exercilii trebuie sd se {ina searna de unele reguli
de bsz,5 :

fiscare exerci{iu trebuie explicat bolnavului in aga rnanierd incit

acesta sd inleleagi secven{ialitatea rni;cdrii de Ia pozitio de start pin6 la
pozi{ia finalA ;
urmdrirea execufiei corecte gi corectarea verbala sau manualS a
abaterilor ;
- schirnbarea exercifiilor crescincl gradul de dificuitate in funclie
de progresele obtinute si rezervele funclionale
Efecteie kinetoterapiel active sint. pe linga cele evidente, iocale (creq*
terea forlei de contractie gi a rezisreniei murulare la efort) si de ordin
general ; cresterea rezervei carcliace si respiratorii. deci creqterea rezis-
teniei fizice generale,

10
Kinctoterapia actiud cu r ezist entl

Recurgern la acest gen de exerci{ii ln momentul. in care bolnavul

realizeazd activ arnplitudini cornplete sau eproape complete ale migc5rii.
Rezistenla opusi rniqcirii active este bine s& fie reaiizati de mina kineto-
terapetrtului.
Acesta ,4roate grada cel mai corect efortul cerut bolnavului nsi ri:oate
corecta unele devieri de la axul norrnal al rni.gcdrii.
ln cadrul recuperirii neuro-Inotorii ajunsA in acest stadir-r trebuie
si se lind seama de urmitoarele considerente :
. .--,in Lzrrl utilizdrii mqntajeior de scripe{i in scopul ingreuierii ml$-
c5rii, uirghiul scri,petelui tnebuie adaptat la tonusul muscular qi forla pro-
babili
. peeste care o dezv ltd rnuqchiul de tratat i
de preferat ca cea rnai ntare reristenld sd opusd la Inc-
putul- qi sfirqitul cursei migcdrii ;
* rezistenla se va dplica intotdeauna Ia nivelul 'extremilirtii distale
n articula{iei incriminate in miEcare.
Efectul major a1 acestui gen de exercitii il reprezint6'dezvoltarea
forlei de contrac{ie. Efortut rnaxirnal solicitat in reci-rperarea .forlei tre-
buie individualizat de Ia caz la caz. Acest gen de exerci{ii a fost in rnare
\.:oge in perioada celui de al doilea rSzboi mondial. De Lorme a dezvol-
tat mult aceasti tehnic5 rdrninind clasice urmdtoarele notiuni legate de
dezvoltarea forlei prin folosirea de greutdli :
* exerciliu cu incdrcare rnaxirn de greutate cu care exerci{iul
poate fi performat fard ajutor sau - rezistenlA din partea mus.chiului ;
incircare muscular5.
chiul lucrat ; - rezistenla de moment la care a ajuns muq-
exerciliu cu incircare aju,tat: incArcarea contrabalanseazi forla
- o dezvolt5'muschiul
pe care ;
exerci{ii de incircare rnai mare decit forla de contrac{ie ce o dez-
voltS- muEchiul;
...- zece repetilii maximale: pezistenfu pe care .o invinge n'rugchiul
de zece ori consecutiv in rnigcare de amplitudine normald ;
* zeca repetilii minime: cea mai nricd rezisten{5 pe care o inr.'inge
mugchiul in zece miqcdri c'onsecutil'e corect executate.
O fonni particrrlara a kinetoterapiei o reprezint5 intinderite muscu-
Iare. lntinderile sint utilizate mult in recLrperarea musculaturii denervate,
deoarece prezinti un avantaj dublu : previn contractura musculari qi au
efect facilitator asupra excitabilit5{ii neuro-musculare (cind sint execu-
tate rapid), dimpctriv5., efectul este inhibitor (cind se realizeazi foarte
lent).
intinderea musculari poate fi realizati de kinetoterapeut, de un
montaj de scripe{i sau de .bolnavu} insugi prin contrac{ie maxirnalA a gru-
pului mus,cular antagonist musc-hiului de intins.
In folosirea acestui, ,n,iiloc terapeutic se va seama de urmdtoa-
rele considerente de ordin practic :
-.- tntinderea muscqlardi nu va fi forlatd atunci cind este prezent5
rlurerea ;
 I
't
$

. - persistente durerii sau lilaitarea antaigied a mobilititii sint indici

siguri tle supradozare.a for{ei sar-r. duratei de iniinder; ;
"._ intinderile blinde .qi de lunga.durata au cele mai bune efecte in
relaxarea muscularA ;
pentru stimularea excitabilita{ii neuro-rnusculare, intinderile vor
fi rapide gi re,petate ;
,. . -:- cind inten{iondm sa intindem un 'ru;chi pluriarticurar, vom in-
tin'de prima datd arti'culafia proxi'rala si apoi pu Ji.tuu, ri"i"a
gul ob{inut ; "ui "iqti-
^ continuare
..orice cistig in arr-rplitudine ob{inut prrn intindere vaq fi
:a mentinut
arrvrrYrrte!
in lrin n-ri;ciri active qi fixare in'orteza.
. ln afecfiunile sisteruultri nervos central deficitul motor este mrrlt
mai complex dat'oritA dezordinii activititii neuro-motorii ce se instaleaza
Ia diferite eta.je de integrare si control. Cu toate .i g.udui de dificuitate
pe care il ridicl tecuperarea in asemenea cazuri este foarte mare, ine_
ficienla sau eficien{a parliala a artor mijloace t".#u.rtio" (rnedicamen-
toase, neuro-chirurg.icale "sau ortopedico-chirurgicale) justifici utilizarea
mijloacelor terapeutice specifice rnedicinii fizice" in incercarea de amelio-
rar'.e functiona.la a
st ru rceste situa{ii .acestei categorii de bolnrr i Kinetoterapia reprezinta
rnijlocul teraper.rtic cel rnai eficient. N{odul jn care
este aplicrta kinetoterapia a constituit si constituie inca un prile.l de con-
troverse si cautari pentru cei ce se ocupa cle recuperarea neuro-motorie
a bolnlvilor crr afec[iuni neurologice de tip central. '
l)ezr-olr;rrea unor tehnici de kinetoter.rpie bazate pe dutele noi de
tteurofiziologie a comlrortamentului motor au constituit un pas inainte,
dar rezolvarea problerrei este inc6 mai putin decit satisfdcatoaru i; ;;";
ce priveEte viitorul funcfional al unr-ri nurlir suficient de bolnavi din
aceastA categorie.
Fara a absolu'tiza valoarea uneia sau alteia dir-r tehnicile mo erne de
kinetoterapie, se impu'e prezentarea principiilor generare pe care se ba-
zeazi unele dintre ele.

\letocla Roocl

Metoda kinetoterapeutica irnaginatF de Margaret Rood porneEte- de

la patru_nofiuni fundarnentale de n6urofiziologie :"
l. Norrlalizarea tonusului ttiuscular si e"vocerea rAspunsului rrruscu-
lar dorit este desdvir$itA folosind stirr-ruli senzitivi aae"vali.
-"nui*.a.puns
Este nevoie
de un .,inpu1a' corect pentru a obfine dezvoltareii motor
corect.
2' Controlul senzitivo-nlotor este brrzat pe dezvolrrre c'onrinud, astfei
cE recuperarea trebuie sd porneasca de ta nir-e1r-ii pe care il are bolnavul
Ei sA. progreseze secvenfial la nivele din ce !n ce nrai ina]te ale controlului
senzitivo-motor. Rdspunsurile rnuscuiare obtinute reflex sint folosite in
,,pattern-uri'( dezvoltate in efortul de a realiza controlul supraspinal al
acelor musphi implica{i in activitatea refleri.
.. S..Fiecare miscare care se executa trebuie sa aibd un scop precis,
o'finaiizare,prestabilitd. cind cortexul motor comancjd o miq"ure i6!;;;i
,,prirxle obiectulu, centrii subeorticali implicati in per,fonnan{a mJtorig
J2
 produc facilitarea sau inhibilia nruschjlor
pentru a realiza migcarea de gradut *t ,,.'uiin maniera cea mai adecvatd
io;];;;iolo'"an'o.". senza_
liile care se percep. in tot rnigcdrii *p"uriniJi""r""t" i;";;;;i;
invd{drii motorii. ",tr.i,l
4. Ghidaiul senzitivo-senzorial este extrem-de important.
cabil in speciai in etapere in ,care lratamentul El este apri-
membre inferioare. gi extremitatile proximate *.G i;;;lizat la trunchi,
-m"*lt."ro.
ute s*perioale
car.le afld, in mdsura rnai mare sau mai
Dacd tratamentul este axat pe ciezvoltarea -i"a, ,"6-o;;l;;1."il".iilir.
telor distare are memb""to. srp".iou"i, utunfia qiperformanlelor segmen-
concentratia voli{ional5
mina aflini"_." in **t iii"* #;;;";"6
;'*1t;::iderente,
-. """t.iir"".
' N;;;;ul imens de repetilii a rdspunsuiui corect constitrrie o
.motor Lvr\
condifie esenfiala.a procesului de invatare _rto.i"."'"r
caracterur distinctiv ar acestei metode -a"
irnaginatd in anii 1954*1956 il consiiJuie ru""pu.are neuro-motorie
utuizarea
cutanate tn dorinta cte a controta
-nil"i;i;;" "r""rriil';;;;;idr;
tonuiil ;';;;;;a;;b*i)rir,";:;'#';i;;
.cubiacent. cea rnai eficienii
de stimuliri'"uiuiuta este perie-
rea si racirea cu cuburi
.d; eh;;G. ii"ir p;*^"ii.'#;#;:'u*o.te metoda
";;;";;;;
are o baza neurofiziologica ?emons*"ia.' si-
ri;;;',
rece e pielii ce aconerd anumiti mu;chi ,cneietiii-tliii't"r-iui"area ;;',#;;
telor gamma ce iiteru.eazd" riceptot:ii- pentru intinctir-e a.[erett_
Acegtia vor regla activitatea fusuriloi .ru,rro-*,r*.r-t*""-a.indtti, oc*i mugchi.
qi raspunsul contractil rarintinder". ir, ,.rrr-at, tonusur
pe' utilizarea stimulilor cutanali in metoda Rood se bazeazi
scopur *.qL;il-,;;iluitatii ;;il;:
rilor la intinder.e rrrmatd de stimuiarea proprioceptiva lrrin intinderi ra_
pide ale mugchiului care faciiiteu"a iu-ri.ra"i
ximal5, in aria musculard in ro.-"i"i.uciiu vot.,ntard ma-
receptorii pentru intindere au fost
sensib.ilizafi prin activarea eferentd
"a.e- gu**u. siperie;h
o eficien$a buna, deqi se:]rarg ci se autorilor indica
lreEeste in intercalarea
de 30 de minute inire stimutuou.-".,?unata qi facilitarea-proprioceptivd unei. ,pauze
prin intindere rapida.. Timpur pu""-pr"u lung.
sd se. bazeze pe experienla proprie p"t."
Kinetoterapeutul trebuie
it"uiii ti-iJ optim ra fie-
care bolnav in parte.. r,a unii rotnuvi-"reqterea" tonsurui'muscutar gi rds_
punsul la intindere sint evidente imediat
d;fi
nate' Daca ra acest bolnav ;; ;$;;;'pt;"10"i" r,i""tr.""'riimulirii cuta-
intinderil'or muscurare gi soricitareu'"ontra"{iei;:;;i;";ntru aplicarea
litdrii cutanate poate voluntare. efectur faci=
fi pi.J;ti; ;lre'masura
AEa cum se intimprd in mecanismur reflex
gamma se supune regii.inerva{iei recipro"q spinar, sistemur eferent
posibil sa inhibam ictivitatea .u lyi
srr".ri"gton,
-ol?in"rnAstfel, este
i.,rg"hi (deci .i
"*i- gi
prin apli'carea de stimuli mecanici
--
reraxarea)
ter.rnici ipe aria cuia,nata sulpraia:
centd grupuiui muscular antagonirt-

*:Iib:t.majora." .lyi Bood

flcititdrii
consra din extinderea procedurilor
" i.ii"iiaiii produc
propri ocepti".
f,lig"rj::".1?:X":11i9 - neuro-mus-
:yrtli.*il*,s"ill?ltigl"lupri",.u'u-a!-;;;i;ii-d;';i?H;;
it c1
cr lj ate.,
-;i mo-
i; il ;'_';diff J"1il. alfa Ei im-
pr 3:n, r": ry " "i.# r.nusculard vcluntari.
o c.a z

"ii " i n'". "r"i ffi#t"] ;:';ffi:?i"",i1:

11 i f i 1
o

darsaP,l"*::
ji:1ll9j.':^::::1111:,ry" 1 ri intarit
pr pentru intild;;;' ;;' ;;;;;;.'iiaJ'maximurn prin,,acsr_
lr re qept oril :1i#ffi i'll,#XTr!.
13
 Stinrirlii cutana{i pot fi aplica{i pentnt faciiitare inainte cr bolnavr,rl l*1' ,i I :*
sd inceapa exerci{iiie terapeutice sau in tirrptil rnigcArilor, cu scopul de ;il'.{lntl9;l
rr modifica echilibrul activitatii musculare prin noi faciliiAri ale agonisti-
1or gi inhibarea activitS{ii antagoni,5tilor. fi

--l
i\l[etatla, Bobath

Tehnicile specifice de stirnulare influen!,eazA reactivitatee negrornus-

culara a bolnavului prin o ac{iune dubli : negativa si pozitivi. Tehniciie
negative stnt acelea care le foloseste liinetoteraper:iul in incercarea de
biocare sau reducerea a influentei centrilor de reglare inferiori, pe cind
tehniciie pozitive incearci punerea in ioc gi reconcli{ionarea reac{iilor auto-
nrirte ;i de integrare superioare. Practic, programul Bobath se bazeaza pe
doua principi i :

inhibi{ia sau sr:primarea activitAlii tonice reflexe anormale, clr

-
rezr,rltatul reducerii si reglarii tanu"sr,rlui muscular ;
facilita'rea integrarii reacfiilor superioare de ridicare sj. echiiibru,
-
in secvenfa dezvoltirrii lor adecvat, Llrmate de un progranl de activitili
elemeniare.
Autorii subiiniazii ca scopul tratamentr-rlui nu trebuie sA fie inta-
rirea unei mlrsculat.r-trii (c;ire nu este par:rlizata) printr-un efort care nu
filce decit si creasca tonr-rsul normal si implicit, spasticitatea. Este esen-
tial ca in timpr-rl tr:it:rmentr-tlui sa dim bolnavului cit mai rntrlte senz,afii
1:csibile asupra tonusulr-ti. postr-trii si n-riscarii.
lnhibllia activitAtii tonice reflere se facelrrin girsirea pentru fiecar.e
boinav in p:rrte pozi{iiie reflex inhibiiorii. Pozitiile reflex inhibitorii sint
cel mai adesea poziliile partiai otllrse atitudinii initiale anormale a bol-
n:rvrLltri.
Facilitarea integritrii reacliilor supericare de ridicare si eclriiibrtr
cons-ta din stirnuli,ira tlnor miscari de raspuns .spontan din partea bol-
navuh-r i controlat in tr-o postr-rrir ref lex-i nh i bitorie.
Bolnavui henriplegic a ctutoscut o dezvolt.are n-rotorie normalir pinir
ia virstiL adultir. si-:r defir-ritivat performanlele rnotorii pinir la nivelui ma-
xin prograrnat genetic. Odati cr-r declariqiirea fenornenelor neurologice ; -lil:l
legate de injuria cerebrali, aceste performan{e nrotorii scad in grade
variabile, pina la disparifie. Dln acest morlent, recu,perarea controlului
nrotor constA, in primr:1 rind dln asigurarea stabilittitii prin activarea
reflexelor posturale ce stilLr ln trezr nrictlrel nrisciri active ;i apoi in
recigtigarea controlr-rlui aslrpre migcirrilor izolate. prin n-rperea sinergiilor
de rlasa.
tin 1:rim ti:lp cieosebit de inrportant
Er,aluarea bolnavr:ltti constituie
a] tratamentului,-'deoarece permite aprecieri esLlpra nivelului clontrolll-
l.ui voiuntar aL miqcirrii precunr ;i asupra rirspunsuriior motorii anormai
ce interfereazir migcarea voluntara (in special rnodificArile tonice J:ostu-
raie).
Tonusul l.nllscular este Evtrlr"rat in ppzitii de decubit dorsal, agezat si
ortcstatism, notind ilnghilrl la cere exirgerarea refLextrlr:i mtiscular de
intindere se opune miscarii imprimati pasiv cr-i viteza rnedie. De ase.

14
 t
I'
::enea. se evaiueazir sensibilitatea pr,ofundii ce prez-intd o inare valoare
prognostica in recuperarea funcfionald. Autorii grupeaza elementele cli-
nice de rrrmirire a controlnlui motor in trei teste de grade diferite de
dificultnte :
prirn test de urrnirire a menlinerii posturii indusA pasir,;
- untest de evaluare a activitatii rrrotorii voluntere ;
- test de evaluare a reacliilor de echilibru qi apirare.
-In ceea ce privelte tratarnentul propriu-zis, autorii recornanda
foro-
us* sirea de pattern-uri reflex inhibitorii care sA contracareze spasticitatea
ile flexoriltrr trunchiului qi membrului superior, precum si spasticitatea
de extensorilor membrului inferior. Aceste parttern-uri sint de obicei cele dia-
:netral opuse ,postfriior tipice lpe care le a'dopta bolnavul he,rri,p.aretic
spestic.
Pentru inhibitia spasticititii flexorilor trunchiului si nembrului su-
perior, se plaseaza bolnavul in lrozitie de extensie a cefei gi trunchiului,
rotalie externi a umarului qi extensie completi a cotului cr: antebralul
!n supinalie. Pumnul si degetele in extensie cu policele in abdr_rcfie ma-
sim5. Mis,clriie de rota{ie lenta a trunchiului cu bazinul fixat se folosesc
;n acelasi scop.
Pentru contracararea spasticitafii membrului inferior se utilizeaza
lirmdtoarea posturd : ;oidul in abduclie ;i rotalie extern5 combinat cu
extensia simultana a Eoidului si genunchiului. se poate miri eficien{a
posturii adaugind flexia dorsalS a piciorului qi abduclia.halucelui.
In perioada de flacciditate tratamentul se axeazi pe pczilionarea gi
niEcarea in pat a bolnavul.ui. Bolnavul va fi stimutat qi aJutat sd foio-
seascd membrele paralizate ca sprijin, cit mai p{'ecoce, deoarece forla gra-
vitafionala exercita un efect facilitator asupra extensorilor. Se vor schimba
foarte des pozitiile in pat nu numai pentru profilaxia atitudlnilor vi*
cioase ci si datorita faptului ci presiunile ce se exercita pe diferitele
segmente au o valoare de stimuli ce aduc inforrnalii pre{ioase sistemului
nervos central.
Pozifia de electie care inhiba tonusul flexorilor membrului suirerior
;i pe cel al extensorilor membrului inferior este urmiitoarea : decubit
lateral pe partea s5nirtoasi cu capul flectat spre partea bolnavd, rnernbnrl
superior cr-r cotul extins este calat cu o perna pentru a nu permite bade-
rea lui, iar lrembrul inferior se plaseazi in pozi{ie de semiflexie cu grija
ca planta sd nu atingi tibiia patului (declanqarea reac{iei pozitive de
spijin).
Pe misuri ce reapar rnigcirile voluntare se incepe antrenamentul
controlului voh-rntar prin plasarr.ea membrelor in diferite pozi[ii pe care
bolnavui trebuie sa le men{ini activ ; extensia cotului cu antepulsia, ro-
tafia externi, a'bduclia gi ri.dicarea umdrului, flexia soldului, genr-rnchiu-
lui si a picioruiui. Exercifiile pa-sive'sint asociate in permanenfa de tapo,
iament qi presiuni dinamice pe corpul muscular cu scop de facilitale a
contracliei active. ln momentul in care bolnavul reuses-te si mentind
voir.ttar pozi{ia ridicatii a ttrernbrului superior, exercitiul se cornplexeaza
cerind bolnavului sd coboare meinbrul elevat Ei sa-l men{in6 in diferite
r:ozitii intermediare pe parcursui intregii cr"rrse de miscare.

15

..::--.'-,".*
 Mai tirziu, este incurajat gi ajutat s5 reia pozi{ia aqezat intii spri- Tl t ; ,llT
jinit pasiv, apoi cu sprijin pe aitetiralul de partea afectatd, iar in cele
_ a';i ' I a
, :*
din urmd cu sprijin -de pe mini, cotul fiind extins.
in perioada spasticitate care este caracterizata de creEterea con- -,'t TT
il*r.i ir- 1,...r
stantd a tonusului, in diferite grupe musc'ulare 9i miqcSri de mas6, sinci-
. rt J ,.t:-
nelice, fdrd pos,ibilitatea izolarii unor miqc6ri -elementare, bolnavul este
asistat sd-gi schirlbe voluntar pozilia din decubit dorsal in decubit ven-
tral cu.priiitr pe coate, apoi se pdstreazi-pozilia a;ezat cr-r repartilia greu-
tilli trunchiutui pe arn6ele fese ;i in final ri'dicarea in ortostatismeste cu
rp"ilin egal pe ambele memble inferioare. Pozili'a de cyadrupedie
foarie iriportanta pentr'u pl'egirtirea. ortostatismului corect. Urmeazi ;lo-
zilia de aqezat p* genun.hi cl-r trtrnchiul redresat dupir care se trece la
pozi{ia as;ezat gi c1e aici la ortostatisrn.
' il toate etapele sc. u.tilizeaza din plin :posttrile reflex inhi'bitorii pe
crlre le-am amintit mai inainte
i; stacliile avansate de recuperare cind -spasticitatea .a sc[zt-it mult,
terapia se orienteaza inspre nTigb[rile izolate aie extremitSlilor distale'
Folosind !n continttare postitrile reflex inhibitorii, boinavul inva{I Era-
sir-gi rnobiiizeze ."tii' p,,,rnrr.rt gi degetele ln dif,erite pozilii. In ordine,
dat'."".rp"."a24
* n-rai intji fiexia globalf a degetelor cu posibilitatea 'de a
prinde cbiecte cn r-olr-un -a.e !i grgqlate rnica gi mai tirziu extensia
b*g*t"lo. cu posibilitatea de a prinde qi lasa obiectul'

-llcrodc Brurtstt'ont
Faptui ci o serie de activitali reflexe sint trecute progresiv sub con-
trol voluntar constituie ideea de baza de Ia care a pornit Brunstrom in
dezvolttrrea unei metode de recuperare a herniplegicilor'
. DupA o perioadd de fiaccidiiate, apare, de cele mai multe ori, o acti-
vitate tonicd-a musculaturii somatice a membrelor atectate. Bolnavul nu
po"t" moclifica voluntar aceast5 activitate, dar este 'posibil sd se producd
modificdri importante daci anumite reaclii reflexe sini declanEate prin
i ntermediul aferentatiei periferice.
Activitatea tonica este organizaG in principai, in jurul a citorva
scirerne de miscare ,primitive nu,mite sinergii de.- flexie qi extensie a
mernbielor. Brunstroni considerd cd cel mai bqn pijlg" de a favoriza r-
."p*u."u miqcarilor voluntare il reprezint[ evidenlierea qi dezvoltarea
cit mai mare ;i rrai precoce a activitA{ii refiexe $i a reactiilor primltive
ce apar progresiv dupd strdiui de flacciditate. in al doilea timp, este po-
"boru primelor
slbil ea p" senzalii de migcare recunoscute de bOlnav si
---i* o participare
sugerdm voluntara cresclttS'
r."umat, iehnica Brunstrom utillzeaza o conbinafie de facilitare
central!, stinulare proprioceptivS 9i stimulare periferica cutanatS' pen-
tru a trece bolnavu^l Ae ta itadiul ini{ial de reaclii sinergice dq na9.5
;;;r;'un-slaai,-r intermediar de miEcare I'oluntari dorninati de sinergii'
fr-, fr.rot, renunlinrd progresiv la slnergii, se incearca oblinerea miqc[rilor
-
elernentare r oluntere cit mei f in coordonate'
n.;tr""ele tonice ;i reacliile asociate utilizate in metoda Brunstrom
sint descrise 1n primui volum al caietului documentar, motiv pentru care

16
 :r.'r volr'l prezenia decit principaiele sinergii oblinute de partea hemi-
plegicd in tirnpul efectuSrii migcdrilor active contra rezistenld maximald
cie partea sindtoas5.
con- La membrul supet'ior sinergia de flerie asociazd urmdto'arele miEcSri :
5tncl- retraclia scapulei gi/sau ridicarea ei, abductia gi rotafia externi a umd-
este ruiui, flexia cotului, supinatia antebrafului, flexia pumnului qi degetelor'
ven- Cea mai puternicA componenta este fleda cotului, iar ceLe mai slabe
gru- abducfia qi rotalia externd a umdruiui.
cu Sinergia cle extensie asociazit urmdtoarele migciri : protriclia scapu-
este iei, adductia qi rotalia internA a umdrului, extensia cotului, prona{ia ante-
po- brafuiui, extensia i:umnului gi degetelot sau, cum se intimpli mai des,
la extensia pumnului gi flexia degetelor. Pectoral'ul nlare rellrezintd com-
panenta cea ntui puternicd, urmatd de prana{ia antebralului. Extensia co-
tului este o componenti slabi.
La membrul inferior, sinergia de flexie asociazS urmdtoarele miq-
mult, cdri : flexie, abductie gi rotalie externd a qoldr:lui, flexia genunchiului,
tale. d,orsiflexia gi inversia piciorr-rlui qi dorsiflexia degetelor.
gra" Sinergia de extensie asociazd trei cornponente puternice : adductia
[' goldului, extensia genunchiului si flexia plantara cu inversia piciorului'
dea Celelaite componente sint slai:e qi constau din extensia gi rotalia internA
nsla a goldului, fiexia plantara a piciorului qi degetelor. De notat 'c5 inversia
picioruiui apare in ambele sinergii.
Utila pentru urmdrireir evoluliei recuperdrii rreuromotorii a hemiple-
gicr-rlui, stadializarea propusd de Brunstrom prezintd avantajul simpli-
ti{ii gi deci a foiosirii in practica ziinicS.
P'entru membrul superior, deosebeEte doui segmente diferite, ale
con. cdror posibilititi motorii ,trebuie urmbrite separat. Este justificat acest
rn mod ,<le evaluar.e deoarece se Etie cf, in marea majoritate a cazurilor recu-
perarea proximalS este net mai bund decit cea distali. Astfel, pentru
acti- umdr, bra!, antebra{, stadiile de recuperare sint :
nu * stadiul I : musculatura flasc6, nici o tniqcare voluntard ;
II : se dezvoltd sinergiile, inilial cea de flexle, apoi cea de
prrn - stadiul
extensie qi se dezvolti spasticitatea ;
stadiul IlI : sinergiile sint realizate voluntar, creEte spasticitatea
- stadiul IV : apar unele migcdri ce se indepdrteazd de schemele;
tea -
re- sinergice. Astfel, bolnavnl iroate ciuce mina la spate, bralul in antepulsie
lrea pini la orizontald, pronalia-sr:pinafia antebrafrtlui cu cotul in flexie. Spas-
tive ticitatea descregte;
po- stadiul V : se cigtigA itrclependenlA fala de sinergiile de baz6 ;
rsi bralul- poate fi dus in abduc{ie pind Ia orizon-tal6, in antepuisie qi retro-
pulsie, pronatia-supinalia antebralului se realizeazi cll cotul extins com-
re plet. Spasticitatea este in descregtere ;
pen- stadiul VI : bolnavul poate realiza migcdri active izolate cu coor-
Inasa donare- aproape normald. Nu exi:std spasticitate.
ll.
Pentru recuperarea miinii vom LlrmAri modul in care este r,eciEtigatd
Ior capacitatea de prehensiune :
stadiul I : flacciditate, nici o migcare v.oluntard ;
- stadiul II : flexie activd foarte slabd a degetelor ;
-
17

2- eaiet doeuneotar .- Ree'rJperarea neuro=motorle pt'rn mijloae,e #aleo=kinetlae - ed' 860

 llr : prehensiune cie m.sd san prehensiune ,,in cirlig(, nu
- stadiulvoluntarir
are extensie a d,egeteior gi nr.r poate relaxa voluntar flexorii
contractafi activ;
stadiul IV : prehensiune laterala si posibiiitatea
prin-migcarea voluntarir a policelui. Exteniia degetelo.lasArii obie,ctuiui
este parlial vo_
luntara gi are o ilmplitudine mica ;
- ;i ldsareavobiectelor
stadiul : se poate realiza prehensiunea ctigito-l:almari cu prin_
derea cilindrice si sferice. se c-i,:tige
--'---.^ extensia
' volun_ !-\ -:
tarA globaia a degetelor, in amplitudine variabilf,;
_- stadiul vI : sint posibite toate tipurile de prehenslune, extensia --- :-'*'
; -----
'voluntara a degetelor _-_ . - _ -_
in ampli,tr-rcline noimala, miscari izolate 'ale dege_ - - a:l c:: : _
teior.
Pentru ;r urtnAri evoluiia recuperArii rnotorii a rnembruh-ri inferior - -i-<-!_(_ .

se foloseste ace,e,a;i scalA cu gase gradafii :

-. stadiul I: flacciditate'ruscularri, nici o r-uiscare activir;

stadiul II : apar prirnele n,iqcari voluntare de ar-nplitr:dine mi-
ninra- ;
stadiul III : flexia globala a soldului, genunchiului qi gleznei pot
-
fi realizate voluntar din poiitie aseza,t sau ortoiiatisn-r ;

-- stadiul IV : din pozitia asezat este Posibila fleria genunchir-rlui

peste 90 de grade 5i dorsiflexia activir .r piciorr-rlni cr-r ridicarea h.ti de --- -.! -=
pe sol ;

stadiul v : din pozilie ortostatica poate flecta izolat genunchiul

-
Ei face dorsiflexia plantarA in afara sinergiei ;
stadiul vI :
- a;ezat poatedin
pozi{ie ortostaticir poate realiza abrduclia spldului,
iar.din rota genunchiul si exiinde piciorul asociind.,n g.ud
de inversie
Tratamentul propriu-zis este diferenliat pentru stadiile de recupe_
rare 1_-'3 gi stadiile superioare 4-5.
ln stadile 1-3 pe .ling5 . rnijloaeele recupera,torii clasice {p<xtur5
funclional5, kinetoterapie pasiva,"activa-asistaia etc.; se insisti'p.eco*
asupra recuperarii umdrului. Ridicarea scapulei este prirnul tirnp dupii
care a'cestei n-riscari i se asociazi abduclia r-rrlArului si celelalte
nente ale sinergiei de flexie, Kinetoterapeutul sustine bratul si asista "o,r-,pn-
miq- ]
car,ea voluntara de ridicare a omoplatuh_ri. perculia sau framintarea fas- i
ciculelor- superioare ale trapezr-rh-ri vor faciiita contracfia musrculari. ln I
timpul doi se insista pe invAtarea bolnavului sa ,.{inaii umarul ridicat :

dup[ care il lnva{am sa coboare activ u'larul. Ridicarea umdrului are *

o importanlA terapeutica foarte lrare, nli atit pentrr-r asigurarea simetriei t
umerilor, ci datoritA faptului ca aceastA r-niscire activ inhibi s

"""",ti.te rela{ia
tonusul mugchiuiui pectoral mare. or. este bine cnnoscutf, dintre
ji

relaxarea pectoralttlui ntare si cresterea amplitudinli abdr-rctiei umirului

;i invers.
In timp ce bolnavul executa activ ridicarea si coborirea u,mdrului,
kinetoterapeutul aduce ient umarul intr-o rriscare ce asociazA rotrafia
externd a umdrului Ei supinafia antebratului.
Miqcirile efeciuate in ordine inversa dezvolta unele con:iponente ale
sinergiei de extensie ce apar de obicei dupd sinergia de flexie si tre'buie
asistat5 inllial de cdtre kinetdterapeut,

10
AU
 Se va stimula activitatea pe'ctoralului m,are efectuindu-se adduclia
contra .rezistenla miaximalS de partea sandtoasl (conform fenomenului
Raimiste aceasta rniqcar,e antreneazd ad,ducfia de partea bolnavd). Kineto-
terapeutr.il susline bralu1 intr-o pozilie interm'ediara intre abduclie si
adduclie (la orizontala) cerind bolnavului sd aduci activ bralul in timp
ce cLtr mina sanitoasd se opune miqcdrii aplicind o rezlstenld deasupra
cotul r-ri.
Extensia voluntar6 a cotuluri este o miqcare ,ce se recupereazl. destul
de greu. La inceput este imposibili extensia cotului in afara unor ma-
nevre de facilitare qi asistar,e a miqcirii. De obicei, se lucreaz5 dupa urm6-
toarea sciremd :

pozifia cle dectrblt dorsal fav,orizeazd extensia datoritd influenlei

-
reflexului tonic l:rbirintic ;
reflexul tonic asimetric al gitului este folosit pentru facilitarea
-
contracliei tricepsului, cap,ul va fi rotat de partea sandtoasd ;
pronalia antebralultti facilite'aza ,extensia cotului in timp ce supi-
n:rtir- o inhibi;
_- reflexul tonic lombar se utilizeaza pentru facilitar'ea extensiei
globale a men:brului, trunchiul este rotat spre partea sdndtoasd ;
stimularea. propriocep{iei prin frdmintarea viguroasi a tegumen-
tului- ce acopera r-nugcl-iiul triceps se asociazd in,cercdrii de a extinde activ
cctui :
opusd la migcarea sinelgica de *:tensie direcli'oneaz6
- r'ezistenfa
efortul bolnavuiui gi facilite'azA dezvoltarea r-rnei forle de c'ontraclie mai
mare ;
pozi{ionarea cotului in extensie menlinerea acestei pozilii activ
- bolnav ; citeva mici inlinderi Eirapide ,ale tri,cePsului fa,cilite,azd
de catre
aceast[ contraclie voluntara.
OCata ce s-au otrlinut sinergiile de ftrexie gi extensie este necesar sb
se treracd la un p'rogram 'de kineto'terapie funclionala.
Trecind in stadiile 4 si 5 de evolulie a deficitului m'otor, obi'ectivul
recuperdrii il constitui,e oblinerea unor migcdri voluntare cit mai inde-
pdrtate rde schem,ele de miqcare sineryicd, in aga fei incit bolnavul sd fie
capabii si realizeze rniqciri voluntare eficiente, funclionale. Exersarea
acestor miqciri 'debtiteazd cu antrenarea componentelor p,uternice a1e si-
nergiei gi se continud cu antrenarea progresivA a comp,onentelor slab,e.
In Sint folosili stimuli propri'oceptivl gi exteroceptivi abandonind progresiv
t activit5lile refiexe ,si reacliile asociate. Pentru a incuraja indepdrtarea de
miqciiriie sinergice se incepe cu m,obilizdri pasive r'ep'etate cu atingerea
diferitelor p5rli aie corpului in scopui de ,a oferi bolnavului o informalie
cit mai bogati ,asupra mi;cdrii qi a inCucerii in acliune a facilitdrii cen-
trale. Toate exercifiiie active in aceastd etapd ,tre'buie sd aibS o mo'tivalie
gi o finalizare clara.
Prin rezistenla ce o opun,e kinetoterapeutui la miqcarea activd de
extensie se urmdr,eqte ruperea sinergiei dintre acliunea tricepsului Ei cea
a pectoralului mare. Se va asista migcarea de ducere a bralrului in ante-
pulsie, suslinind bralul in pozitie ceva mai inaltd decit 'orizontala si ce-
rind bolnavului sd mentind activ aceasi5 pozifie. Progresiunea se reali-
zeaz6, prin menlinerea bralului in pozilii tot mai inalte pind ce apare
contrac{ia volun*tard ,excentric6 sau ,concentricd 'de scurtare a muEchiului.

19
 Pronalia antebrafnlr-ri c-n cotul flectat se va aslsta prln exersarea pro- i
"Ietr"t'.:
naliei contrarezistenlA cu cotr-rl in extensie ;i trecerear progresir,'a la pro-
nalie contrarezistenli la diferite grade de flexie a cotului.
' Twitchel afir'rla ca bolnavii.care ating sttrdiul 3 sau 4 de recuperare
in primele zece z.l\e vor reclrpera total. La bolnavi la care lipseqte ras-
punsul la facilitarea proprioceptirri nLr se va ob{ine nicioclatir recllpera-
rea totala a mi;cAriior voluntare.
Cu cit este mai lunga perioada ce reclani facilitarea in realizarea
voluntard a miqc6rilor, cu atit recuperare.r motorie este n-r'ai slaba.
Pentru recuperarea rniinii, sarcind extrem de dificilii gi uneori impc-
sibil de ,atins, se folosesc diferite n-]iiioace cie facilitare a miqcarii active in
vederea oblinerii r-rnei ,prehensiuni r-rtile. Daca bolnavul este incapabil sir
initieze migcarea de ailucare, rispunsul la tracfiunea gi intinderea adduc-
torilor umanrlui provoaci flexia ::eflexa :r degetelor evocind apucarea ;i
asista efortr,rl I'oluntar. Flexia pr-rmnr-rlui se asociazi de obicei miqcirii de
apucare, avind cer rezr-rltat linritarea forlei de prehensittne. Este necesar sit
dezvoltan stabili.zarea ext,ensiei pr-rrnnului pentru a conferi forla necesara
actr,rlui prehensiunii. Stabiliz,area pi,rrnnului in extensie se realizeazti reltrtiv
uqor in cazul in care cotul este extins. Cu cotul extius qi ltumnul ;sprijinit,
percu{ia tendoane,Ior extensorilor efectuata odatA cu cor-ntrnda de a stringe
degetele va produce contraclia sinergicir a extensorilor pumnr-tlui conco*
mitent cu contracfia flexorilor degetelor. Dupa citeva stringeri sii relaxAri
repetate alterntrtiv, sprijinr,rl pumnillui este inloouit cr-t cotnanda verb;tiil _ 3i
,,{ine'(. Percu{ia tendoaneior rluq'chilor extensori ai purnnultii faciliteazit :r,:\ir.li,r-:
menlinerea activi a prtmnrtltti in extensie. Odata cr-r extensi;t pun'rnului qi i-
apucarea sint cis,'tigate, ln pozilia cu cotul extins, s,e nerge mai departe -;_.:-
.i-,P
--!E
:,i
\
exersind pozilionarea gi menlinerea extmiei ptt'mnuh-ti in condilii de creg-
tere,progresivi ;r graduh-ii de fiexie al cotuir-ri. Relaxarea flexorilol degete* _:*or ,_ n:-
lor ;i extensia volnntarir trebuie permanent incurniate. Relaxarea fiexori- _4.
1or este facititata de supinalia antebralului si in-rpingerea policelui de ab- -::iia:le:i
duclie forlata. I)eci. se va exersa rlttlt aceasti rnilc:rre de supinalie a an-
_3tr
tebra-tului gi abdr-rcfie a policetrlui. Stirnularea clltanatil a fetei dorsale a -on4a-il,- -
miinii ;i antebrarl;ului, ct-t antebra{r-r1 in supinalie, conlbinat cu manipularile
policelui reiaxeazii tensilrnea flexorilor. Progresiunea const5 din reciqti-
garea relaxarii flexorilor din pozi\li ce includ pronalia antebra{ului qi an- -.:
iepulsia la orizontalA a bratului. ln recullrarea relaxirrii tensir-rnii flexo- _-ie
rilor nu se soiicitA nici un efort voluntar de contraclie a extensorilor i:en- :i.'s.-arii,::
tru a erritir fenonenul de difr,rzir,rn'e care are ca rezultat cresterea torrusr:iui --:- ^-,_*
flexorilor spastici. Dr,rpa ce degetele au fost extinse volutttar din pozilia cu _fa
braful ridicat (pozilie de facilitare a extensiei degetelor cunoscutd sub nll-
mele de fenon-ien Sonque), se contintr.A reclrperilr.r cu coborirea progresivi
a bra{ului. DacA apare cres-terea tensiunii flexorilor concomitent cu sc6-
derea forlei extensorilor este nevoie sa retrxtam tranevrele de inhibifie a
flexorilor gi stimulare a activitiilii extensorilor.
lntr-o etapd ulterioarA se incurajeazA recuperarea prehensillnii late-
l,ale. Bolnavul este invalat si-gi mobilizeze policele de-a lungul indexului
qi mediusului pentru a realiza prehensiunea laterai5 si apoi sd invele teh-
nica relaxirii prehensir-rnii. Perculia sau fricliunea apiica'te pe lungimea
tendonului lungul'ui abductor al policelui faciliteazd aceast[ migcare de
relaxere.

20
 JIetotla Rabut

Sub numele de,,Propriocerptive neuromuscnlar faciliteation(', Herman

Kabat a dezvoitat o tretodologie de recuperare neuro-motorie prin migcare
pornind de la studiiie de neurofiziologie a miscirii, comportament motor
si invitare m,otorie. El a observat ,ci activitatea rnotorie normale, efortul
fizic v'olun-tar, nu se exercitA in mod spontan .:i cd in realitate nu existd
activitate pur motorie.
Oricare efort muscular voluntar este un rdspuns la cerintele mediului
exterior, o necesitate de adaptare instantanee, la nrodificirile medir:lui,
po- rrcdificlri ce sint tr.ansmise creierului intr-o manieri de informafie con-
:in tinui a sennaLelor culese prin intermediul receptorilor senzitivi din pe-
>(t riferie.
Cu cit bagaiul infonnalionai este mai rnare, msi ales it$ormafiile pro-
rli prioceptiue, cu atit rAspunsul muscular este mai puternic. Sursa principald
de de informafie proprioceptivd o consti'tuie contrac{ia musculari prrternicd
'sI deci, in recu,perarea Llnor rnuschi paralizali nu putem spera la rezultate
ari bune fdrd si facem apel la efort voluntar tnaximal din partea bolnavului.
rtiv Principiile metodei trebuie cunoscute pentru a putea inlelege qi aplica
:tit, in mod corE'ct acest gen de kinetoterapie in refl.rperara, in principal a
jge parezelor din leziunea neuronului motor periferic, dar qi in recuperarea
lilIC sau trltor dezordini rn,otorii intilnite in iezir:nile neuronuiui l-notor
r
.1
central :
lir neuro-motorie normali se face in sen.s cranio-caudal qi
- dezvoltarea
proxiino-disi al
;
si dezvoltarea fetali este caracterizaf| de rdspunsuri reflexe secven-
!ia1e-l,a stirnirli exteroceptivi ; flexia gitului precedi extensia, adductia
te
ut-nirului 'preceda abducfia, rotalia in,terni precedd pe cea extern5, apu-
]te- carea obiec.tuiui precedS. lSsarea h-ri, flexia planiari precedi dorsiflexia etc. ;
ri- reflexd domind intreg comportamentul rnotor, iar com-
ab- - acti."'itatea
portarnentul motor este intdrit cu reflexe posturale ;
en-
ea
rile
- dezvoltarea
ceptorilor
coltlportamentului txotor este legatd de dezvoltarea re-
senzitivi, vizuali qi auditivi ;
Eti-
5n- - intregul
reversibil,e
comportamen,t motor este caracterizat de lltlscarl rltrTtl(l
in anrplitudini co'mirlete de flexie qi extensie ;
50- motorie implicd cresterea complexitatii cornbinatiilor
En- - dezt'oltar-ea
rniscdrilor rnembrelor ; bilateral. simetric, homolateral, bilateral asime-
tric, alternativ reciproc si diagonal reciproc;
I CLl * dezvoitarea motorie include gi interventia reciproci rapidi dintre
nLt-
funcliiie antagoniste cu predon-dnanfa flexiei sau exteniiei ;
rir-i
motorie refiecti secven{ele in ceea ce priveqte direclia
- dezvoltarea
miqcSrii, de la vertical5 la orizontalS, oblicd sau diagonaia. In'cornporta-
mentul postur.al rliqcdrile de flexie reprezintd verticala, cele de ,abductie-
addticfie repr:ezinti orizontala, iar diagonala va asocia miscdrile de flexie-
extensie cu cele de abducfie-adduc{ie si rotalii ;

;i de fine{e sint selective. Postura, combinaliile de miqcdri elerientare,

arnplitudinea ;i frecvenfa miEcdrii .precum gi efort'ul necesar sint selectate
:i devin ar,r.r,omate pe mesure ce se dezvolti performanlele motorii.
7,1
 Recunoaqter.ea fdrd rezerve a faptului ci la to{i o,amenii existd poten-
liale de ,a dezvolta rdspunsuri motorii mai perfeclionat'e Ia solicitiri, ca
repetilia unui act motor duce Ia invalare motorie, cd o tnig'care coniplexd
e'ste mai ugor invalatd atunci cind are o finalitate pr'ecisd, reprezinta pltnc-
tul, ,de pornire al metodologiei kinetoter'apiei in recuperarea neurcmotorie.
Kabat d-uce observaliile m'ai departe stabilind patru particularitali 'esen-
liale ale miscarii voluntare complexe :

1) Prima particularitate o cons,tituie .folosirea s,che,melor ,c1e n-iiscare

in spiralS sau diagonala. Aceste scheme de migcare nai poarti qi numele
de ,,scheme de iradiere(( in care fiecare flexie-extensie sali abduclie-ad-
duclie este cocrlbinata cu rotalia externi sau internA folosind cele mai
avansate direcl,ii din dezvoltarea secven{ialA a mi;carii. Dacit schetna de
iradiere plaseazi g,rupul inuscular de recuper:at in pozi{ia ceet m,ai alu,ngitA,
muEchiul este intins suficient pentru a ,obline facilita.te,a rispunsului.
2) A doua patrticul'arita,te o constituie cregterea coordonS,rii miEcarii
unui s,egment 'corporeal gi a seginentelor intre ele in timpul contr,acliei
inusculare voluntare dezvoltata intr-un segment. Iiliscariie active se de-
rul,e,azi de la distal spre prorimal in tim,p ce sta'bilitatea articuiard re,cu-
noaqt'e sensul invers, de la proximal spre distal. Migcdril'e iitersegmentcu^e
urmeazd dezuoltarea m,otorie ncrmtt.ld proglresirtcl cle la biluteral simetric lu
ltomolateral ;i cle ld bilcLteral asimetric Ia alternitri reciproce ale memlsru-
l,ui suyterior ,si inferior pe diaEonale ce inclucl tcate cele patru ettremitdtL.
3) A treia ,par'ticularitate o constrtuie folosire{r rezisterr{,ei niari,me in'
scopul ob[inerii iradierii schemei de mi;care dintr-o purte a corpului irt'
alta.
4) A patra particularitaie o constituie utilizarea bateriei de tehni,ci ce
iaciliteaza dezvoltarea rnigcArii sau.a posturii : pozilionare, contact ma-
nual, intinCeri rnusculare, presiuni articulare. rezisten{a la rni;care etc.
Caracterul de baza a1 tehni,cilor de kinetotera.pie dupa 'metoda liabat
il reprezintd folosirea rniEcarii globale pe direclie diagonaiA sau in spiral5.
Astfel, avem doui scheme de migcare giobala in flexie qi douir in extensie
pentru cap, Ei git, trunchiul superior, trunchiul inferior' ;i extremitali.
Pattern-,ul de flexi,e qi/s'au extensie a gitului qi trunchiului superior
inciude flexia sau extensia, rotafia stinga/dreaptS qi migcarea capului pe
o linie ce incruciqeazi linia medianl a corpuiui.
Pattern-iirile extre,rnitAfii superioa.re includ miscS.ri pe o dire,clie dia-
g-cnala ce incr"u,cigeazi. axa medlani a corpului. Una din diagonale consti
din asocierea uri-nEtoarelor i-tliqc6ri : anteprrl,sia r-rmdruh-li, ad,d,u,ctie ;i ro-
ta{ie interna in a;: fel incit mina si depbseasci nivelr:l urecirii de aceeaEi
parte. cotui fieciat sau extins, antebralul in su1;ina!ie, iar p';trrnr:l Ei dege-
teie flectate cu devialie r;diala a putannhri.
Schema antagonisti se realizeaza astfel : retropulsia umdrului, abduc-
lia qi rotalia internd in aga fel incit mina dreapta sa ajr-rngi deasupra ge-
n'-tnchiuirii sting. Cotul este fie'ctat sau ertins, antebraful pronat, pumnui
qi degeteie in exiensie cu d-er''ia!ie c'-rbitalS a p,,t,rnului.
La membrul inferior rotalia externd aconlp3.niaza a,dduclia, iar rotar-
lia inierni se asociazf, abdtlc{iei, in anbeLe dlagonale.
Una Cin diagonale inclu-de : flexia, adlr-rciia gi roialia extei:na a gcl-
drilui, cloisiflexia plantara. cu i,nversia piciorului. Schema antagonistd este :
exiensie, abduclie gi rotalie internA a qolduiui, flexia plantarii qi eversia

22
piciortrlui. Ace,astd diagonalS este paralelS cu cea a memibruiui superior.
O alta diagonalS, ce nu are corespondent la'membrul superior este urm6-
toarea : fiexie a'bducfie gi rotalie internd a qoldului cu d'orsiflexie plantara
gi eversie. Schema antagonistd reuneEte extensia, adduclia si rotalia ex-
ternd a goldului, flexia plantari qi inver,sia piciorului.
Facilitarea proprioceptivd a activita{ii musculare este asiguratd de o
serie de manevre ce se aplicd in timpul miqcdrilor active pe diagonalS.
Prin pozifiotl;trecl bohtauului se eauta utilizarea influenlei reflexului
tonic labirinti'c pentru intArirea efortului de asistare necesar sai-i pentru
asistarea migcarii solicitate.
in pl'us, pentru rec'Lrperarea flexiei s,e lucreazi din pozifie de decubit
ventral, iar pentru recurperarea extensiei din decubit dorsal. Pozilia se-
migezind (in qezlong) faciiiteaza flexia membruLui sqperior. in pozitiona-
rea bolnavului se [ine seama qi de forta gravitationala. Progresiunea se
face de ia pozi{ii in care este eli,minatA aceastd for!6 spre pozilil in care
forfa gravitalionala este folositi ca rezisten{i la miqcarea soli;citatd.
Contactul mattual permite exercitarea de presiuni pe grupele muscu-
lare, tendoane, articulafii, cu scopul facilitirii activitA{ii fusurilor neuro-
muscular,e. Contactul manual se face pe suprafala tegumentarf, a grup,ului
muscular de'tratat, pe o iinie corespunzdtoare direcli'ei in care va fi apii-
cata rezistenla.
Camancla uerbald" precurrl gi tonalitatea vocii reprezintd mijloace de
facilitare centrald'a rniqcdrii gi trebuie fo'I'osite adecvat. Comenzi scurte cu
tonalitatea riditcatS sint folosite atunci cind dorim stimularea rniqc6rii ac-
tive. Cind urmSrin realizare.a unui efort maximal tonul va fi moderat.
Coman'da tre,buie sd fie scurtA, clard ;i la m,omentul oportun.
Stimulii cte itttindet'e sint aplica{i in scheme 'de miscare in care grupul
muscular antagonist este in scurtare mraximd. Astfel, grupul m,us,cular ago-
nist de tratat est'e in alungire maximd gi se rea'iizeazl intinder'ea fusurilor
neuro-rnusculare. Inediat dupa intindere, con-],an'da ;,impinge(( sau ,,trage('
va indica contr,aclira izotonicl a agonistului. Intinderea trebuie sA fie scurti
pentru a avea ef,Ect facilitator, in caz contrar (la intinderi prelungi,te) se
produce acornodarea la pozi{ia alungitd si efectul facilitator 'este zero.
Tracliunea gi fixurea articulard. sint foioslte pentru stirn,ularea reoep*
toriior ar'ficulari. Tracliunea sau departarea suprrafetelolarticulare gna de
alta este folositd pentru activar,ea rispunsulni flexor. Fixarea sau apropie-
rea suprafelelor articular,e o folosiarr pentru activar'ea raspnns,ul,ui ex-
tensor,
Rezistenfa marimald este aplicati componentelor ce},or rnai puternice
ale schetnei de mi-scare. Folosim irraxirnul d,e rezistenta ,posibil pentru a
solicita anaxi'rnum de efort din partea bolnavului dind totusi posibilitatea
migcdrii segmentului in toata an-rp{itudine,a. Segmentul se va migca din
pozilia de maximi alungire musculard sau pozilia de maximd scurtare.
,Sirtcronizctr'ea rwnnald include contraclia muschilor in secvenle ce
decurg din miqcdrile coordonate, in ,aqa fe1 incit sa fie realizate cursiv, fdra
acroqari. Ini{ial .se executd miscdri intenlionale contr'olate de ia proximal
spre 'distal (dupa scherna nontald de dezvoltare a mis;cirilor coordonate)
qi se trece apci Ia misciri ce implica contr,acfii musculare coordonate por-
nind dinspre proxintal (de ex., allticarea qi ridicarea unui obiect).

23
 Dacd sicronizarea nu este realizatd corect de boinav, sincronizarea
norm,alS este aiutatA prin scheme de miEcare, inilial distal gi apoi proxi-
ma1 in care primul timp iI va constitui rotalia intregii extremitdfi.
Si,ncronizarea pentru erprimarea for[ei consld din apli'carea q.rnei re-
zistenle maximale ,celei mai puternice cornpon'ente musculare a schemei de
migcare complexS, in aqa fel incit iradierea sau excesLtl de inforrnalie
proprioceptivd si poatd fi utilizat de cotnponentele musculare mai sla'be.
Secvenla de contractie musculari este de Ia distal la proxi'mal. DacA insS
componenta distald e's{e prea sla'bd, rezistenla se va opune proximetl pind se
ob{ine forld de cont.ractie suficientd in parte'a distalb a extremitdlii. DacS
este mai slabl conlponenia proxiilald, rezistenla se aplice distal. Dacb
forla de c'ontraclie este la fel d'e s1ab5 proximal Ei di'stal, vorn invdta bol-
navul sd men{ind muEchiul in pozi{ie de scurtare (contrac{ie izometrici)
pornind dinspre distal spre proximal. Dr-rpi ce s-a oblinui rbspunsul mus-
cular in pozilie de s,curtare, s,e trece la erersarea aceluiaqi rhspuns in
pozilie de alungire.
Contraclia repetatd a mu$chilor slabi este folositd pentru recuperarea
rezisten{ei rnusculai'e gi creEterea pragului de apari{ie a oboseiii mus,cu-
iare. Mi;c5rile s'e vor exe,cuta in or'dinea descrisd mai stts. in mom,enbul in
c,are ,cornponenta musculard slabi incepe sd inilieze nni.Scare,a voluntarE,
se institu-ie contr,aclia izotoni'ci a tutur'or componentelor mursculare ale
schemei de miq'caxe 9i addugim rezisten{a. Dupd ce comrp,onenta slabi este
capabild sI ,,!ind( qi sd invingd o r,ezi.sten{d minim6, se trece la efectuarea
de repetilii f olosind,con'tracfii izotonice. .';ietocla. I
Tehnica ,,,tine-relaxes.zdd actiu,este folositd in c,azurile in care efortui
susfinu,t pe care il reclamd contracliile repetate nu este posibil datoritd de- -\l:-l!'l
ficitului de ccntraclie musculard, a unei rezistenle mus,cuLa.re r'eduse sau p:utica i
datorita forlei prea mari a grupului muscular,antagonist. Contracfia izome- ^argi de
-i-c1unt.a:*t
tricd in. pozifie de scurtare (!ine), este urmatd de relaxare (dd drumul)
astfel cE, componenta musculari slabd revine tapid in pozilie de alungire. Ace:
Inzsersare lentd a sep,sului Ce rni;care este folositd pentru a stimul,a criccepii
schema cle mig'care agonistd in cazurile in care creqte instabilitatea articu- -:-iiscari,e
iard generatdr de dezechilibr,ul'dintre forla redusa a agonistu'lui gi for{a ir care ::
pr'ea mare a antagonistului.
ie ni:ri,'
Se executS. inilial ,o contrac{ie izotonici contra rezisten{5 a intnegii Rzcuper;
scheme de migcare antagonist5, urmati imediat de contraclia izotonlcS Ii-
berS a. mugchiJ.cr schen:ei de miscare agonistS.
Inuersare lentd-!.inere dupd citeva repetbri aie inversdrii lente, se cere
bolna'.rului sd menlind muEchiul agonist in pozilie de scurtare. Deci o con-
traclle izotonicd este urmatd de o contracfie izotnetricd la nivel,ul grupu-
lui muscular agonist.
. Stabilizarea ritmicd utilizeazd contraclia izo::retricd a muqchilor sche-
melor de milcare antagonistd qi agonistd pentrtt a dezvolta forla contrac-
tiei rnusculare pi a asigura stabilitatea articirlaliei. In orice T:unct a-I d'es-
f5qurdrii miqcdrii se cere bolnavului s5 men{ind contraelia impotriva unei
rezi.stenle aplicatd grupului agonist qi apoi sd continrie niqcarea in timp ce
rezistenla este aplicatd pe antagonigti.

24
 - Fgnlru
tehnici de
a ob{ine amplitudini ,normale de miqcare se uiilizeazd unele
relaxare dintre care a,mintim
'* Itt'uersarea lentd :

a migcdrii-thrc-relaxeaedr ; boLnav,-rl dezvoltl ac-

tiv miqcarea pina 1a p,r-rnctul iinrita. Pentru a depdsi acest punct ;;i; ;;-
cesar sA se realizeze inhibitia rniqcdrii in grupui antagonist
Ei facilitarea ei
in grupui muscular a'gonist. se pr.ocedeaza lstfel ; c"ontracfia izotonicd a
grup'ttiui muscular antagonist este urrl'ati de contracfia izometricd in
scurtare a grupul'ui sgonist si apoi contracfia izotonici a agonistului in cea
nrai mare amplitudine posibili.
*. cuttrac{ie rela.xcu"e: daca nu este ;:osibila misc;rrea activa in grupul
lttu,ccu'lar agonist, folosim aceastd tehnicd pentru a relaxa gr:upul ,r.r.".".r-
lar antagonist facilitiird astfel activit.atea agonistului.
_ Seg'mentul este nlobilizat pasi.v in schema'de miscare agonista pina
la limitele extre:ne, bolnavul con.tractin,d a,ctiv izotonicl imr:otiivo urr.f .o_
zisten{e gru}:ul mus'cular antagonist. se cere bolnar-rrlui sa se relaxeze si
s'e mobilizeaza 'din nou pasiv, in sensul activitdtii agonistului pi"a io-""
pungl unde miEcarea esie iimitatd. Este o tehnici folosita in rbcuperarea
amplitudinilor arti,culare nomale.
lin'e-t^ela:teazA : e's+e o tehnicl fclosita in reculrerarea segrrre,irtelor
d,ureroase. Bclnar,'ul contractd izomeiric rnugchiul ogu.rirt, u" relaxeazi si
apoi efectue'azd o contra'cfie izotonici a aceh-riaqi muf,chi pinii la uinit.r ir1-
pusd de drrl'cre.

hletoda Ktzott p^l Voss

Margareth Knoft Ei Dorothy voss au aprofundat tehnica l<inetotera-
peuti,cd imaginata de Kabat Ei au extins,o la trata,mentul unei gane
mai
Iargi de afec{ir-rni neurologice soldate cu dezordini ale activita{ii motorii
voluntare.
Aceastd rnetodd cle uiilizeazi nrai r:nrlt stirnrrlarea pro-
-kiletoterapie
prioc-epliei Ei incearcd sd focalizeze contracfiile musculare de tip sGili"
Miqcdrile se executd activ pe diagonali suu i.t spirald pornind oe ta pozllj"
in oare muqchiul de facilitat este in intindere maxirne Ei ajunge in poziiie
de maximi scurtare (ea qi in metoda l{abat).

Re c uper ar e a n e r Lr o - nloto r. i e pr in bioJee clbr t cl ;

Atit cercetlrile 'de,netrrofiziologie cit gi cercetarile
inod.erne compor-
tamentale qi-au concentrat ,niurt atenlia asuprri porsil:ilitafilor de folosire a
feedback-ului senzoriat in ini{ierea activiti:{ii motorii eiementare
.si per-
formarea cons'ecutivd a migc.irilor complexe coordonate
Harris 1971, Kukulka 1975, Basmajian Ei attrii). lcirmin-t'oob,
Experi,mentele clasice de denerv:rre ri unui membrr_r aduc dovezi de
necontestat in ceea ce privegte fepiul ci stinrriiji motori depind de afe_
rentafia s,enzitivo-senzoriali. La mairnufele la care s-au seclionat riddci-
nile posterioare cu intrerui:erea afenenia{iei provenite din rlembrul su-
prerior, comportamentul m,otor este a'celagi ca gi cind membrcrl
fi compl'et par'alizat. De fapt, tulburdrile funciionatre *".i"Ou."respectiv
denervirii
ar
'senzitive 'dep5'$es,c cu muit tulburdrile motorii realizate de leziunea ariei
rnotorii corticale. Exista dotid explicrfii posibile p*"ti-t"fltr-rl ci in ciuda

oi
4J
lr
i

il
 u,nei intacte spre mu$chii din extremitatea afectate aceasta este
rlasca'aferenfe
Er nu po'ate fi utilizata de animal pentr,u nici o activitate : stabileasca
1). se'cfiunea ra'ddcinilor posterioare pro'oacd
(rezultate c
. o ,,disfacilitare(( ma-
sivd..Adic5, i^n lipsa infl'uxul,ui receptorilor pentru i",tiiraur. brului. Pe::
rnembrului a,f,e'ctat, motoneuronii,ce i.nerveazd aceqti din nisschii r.e{e bolnar
-usohid".il';il;;
deprirna{i in ceea ce privegte excitabilita-tea incit .int irr".p,ubili iorie. ReeC
neze la salvele de impulsuri ce vin pe cdile motoriicent.;I":
si reaJlio- bileascd o :

gi senzaliilr
2) Datorita faptului cA enimairtl este privat Oe aprecierea kinestezicd pczifia arti
exactd asup-ra pozi{iei membrului afectat,'el nu ,ute ?uoauroentul pentru
a genera salve de irnpulsuri descend,ente potrivite pentru a stabiiiza rnem_ lului tactil
brul in atitudini fixe sau pentru a declansa migciri ioluntare. t por{iunea
Nu putem stabiti incd daca una sau alta din expticiqii este cea co- bra{ului.
rectd. Se pare ca participa ambele. Concluzia indiscutatild este cI stim,ulul Rezult.
motor toni'c postural .;i cel fazic sint defectivi in lipsa aferenlelor senzi_ liie bolnar-
tivo-senzoriale. r'rigcarea sr
l.-eut in ccr
_..T1bes,ul dorsal,.fec{iune in car,e se poate interpreta problema rniE- Feedce
cirii defective in termenii biofeedb,ack-ului kinestezic afectat, rezulta,tul
tea nruscuf
lezi,r:ni'1or ce afecteaza conidurcerea informaliei in caiie columnei
drept consecinla r,educerea coordondrii miscarilor voluniore. o s,erieare
dorsale permit inv
observalii clinice duc la concluzia cd leziunea Ia orirce ni,vei a cailor senzi-
de motorie. I
tive ce conduc informa{iite tactire si kinestezi"u, ,pout. p.oar,"" tul,buriri feedback.-;.
ale motricitatii. de la forr-ne lnirrore pina In ataxie. De fap
se po,ate conchi,de deci cii stabilitatea posturald, miqcirile voluntare utilizabila !
normale depind de acuratefea feed,bacli-uluiienzitiv. metode stil
portamenta
chiar un indivi'd intact din punct de vedere neurologic poate prezenta
felonSene^ de mig'c*re pato,logica prin introspeclie, evocifiJ iituatii unor tehniq
in care cirora se p
a. forlat foarte muit perfonmanle motorii sau a iost supus unor
eforturi gamd larg;
fiz_lce ce au dus La oboseald musculard excesivd. 'cardiac.
,c . il l"o.a obisnuit. interpretam anumite senza[ii ce provin din extre-
mitd{i, {ildeminare, stingdcie, parestezii) ca oboseald musculard. Aceste Biofee'(
il
I
senzafii distorsionate pot {i responsabile pentru iipsa de cooordonare (d" ;;; Santa i\fon
tremuratr.rril,e fac imposibild men{inerea unei pozitii fixe sau efectuarea acestei soci
irl:
unei miqciri line intre doua amplitudini extreme). special in o
j Tema r
Datoritd asernandrii intre a'ccste conditii qi si,mptomele din anumite aniior
tr-rlburdri ale activit{fii neurom,usculare, este 'indreptdtitd pdrerea cd o
1960
rii ziologice in
parte din ele sint rezultatul feedback-ul,ui kinestezlc distorsionat. Aceste pozitive elt
distorsiuni pot rezulta din leziuni ale SNC care afecteaza iie ooii ru""pt"".u asupra acti
f- sau 'oare afecteaza meoanismele ce'c,ontroleazi sensibilitatea rece'piorilctr nivelul res:
I

i kinestezici. ierii,fie in
I :
In acest context. este posibil ca efecteLe favorabile ale stimularii pe- Implic:
riferice sd fie, in parte, reiultatul facilitirii senzoriaG gi nu a activitalii in schimb i
motorii propriu-zise. neuro-moio
.Masajul Ei manip;r-ridrile pasive pot fi eficiente prin creqterea infor- inca de
nratiei s'enzitive de la membrul afectit. Suplirnentul de sti;iii zgomotului
de la'piele, mugchi gi-alli r,eceptori kinestezici poate sd rra.""."a "diti.*ri fost u,tilizar
litatea cd membnui afectat sd fie utilizat rnai tine prin o mai bund i";,u"'6i-
con- cularS in m
stientizare a- pozi{iei sale in spa{iu si a activjtatii lui. Kinetotenapia pasiv6
1\4arina
Poqle cgntri,bui, de asem,enea, Ia men{inerea sensrbilitd{ii normal; ; ;;p- folosirii inJ
torilor de intindere (prin prezervarea eiasticita{ii normale a fibrelor intra-
fuzale p care sint conectali recepto,rii la intinder,el in recupera
lilr"* a:utd bolnavul si diferite afer

?6
stabile'asc6 noi mo'dalitati de corelare intre tipuriie de sensibilitate tactila
(rezultate din stimularile rnecanice $i tern-]ice) qi diferitele pozitii ,ale menr-
brului. Pentru.inaximalizarea acestlli efect, kinetoterapeutul trebuie sir in-
vele bolnavul ca in tirnpul migc5rii s5 urmirea,scir viznal perfonnan{a mo-
icrie. Reeducarea neuro-mo'torie poate fi realizata aiutind bolnavul sa sta-
bileascd o noud rel,alie intre pozilia qi miqcare,a seglrentari pe de o parte
9i senza{iile reziduale tarctile si lrinestezice, pe de alta parte. De exemplu :
pczilia articulafiei cotuiui p'oate fi strict monitoriz,ata in termenii contro-
luiui tactil qi senzaliilor termice care vin Cin .ariile cutanate ce acoperd
porliunea distaia a bicepsului qi partea proxirn.ala ai flerorilor ante-
bratr tlui.
Rezultaiul reeduc:frii tnotorii depinde in mare mAsurii de posibilitA-
liie bolnavului de a se concel-rtra astipra senzaliilor cferite de pozitia qi
miqcarea s'egr-n'entulni afe,ctat, senzatii suplimentare. oferite de kinetotera-
peut in cornpensalie pentru senzaliile normale pier.dute 'p'rin boaid.
free'dback-ul electromiografic al semnalelor electrice ce traduc activita-
te'a musculari, monitorizate vizual pe osailoscop sau au'ditiv prin difuzor.
permit invdtarea controlului voluntar, chiar la nivel ultrafin de unitate
motorie. Basmaiian a intro,dus tehnica de automonltorizare utilizrinC
fecdblck-ui re,prezentet dc activitltee rriotorie I bolrravtiLrri.
De fapt, biofeedback-ul este considerat astazi ca o tehnic[ gtiinlifica
u,tilizabila in re'cr:perarea funclionald. Conceptele fundamentale ale ac'estei
rnetode stimuleazd treLce,rea la i,rn nou gen de r-nedicini __ nedicina com-
portamentali. Reeducarea comportam,entala pune accentul pe utilizarea
unor tehnici comportamentale (printre care -ci biofeedback-ul) cu ajutorui
cdrora se pot influenla favorabil modificariie comportament'ale ce includ o
garna larga de periurbari. de la obezi,tate pind Ia tulburArile de ritll
cardiac.
Biofeedback-u'l ca tehnica terapeuti'c[ a apdrut in anul ]9ii9 cind la
Santa Ulonica a luat fiinlA ,,Biofeedback Research So,ciety'(. Cercetatorii
acestei scciet5li au ini[iat studierea mecanisrnelor feedback biologice, in
special in psihoterapie.
Tema cornuni de ,cercetare derivd din demonstrafiile facute in iurul
aniicrr 1960 asupra capacitdfii ulrlane de a modifica voluntar ;rctivitdii fi-
ziologice incoirqtiente. cu condilia ca acestea si fie monitorizate prin dis-
pozitive electronice de diagnostic. Prin concentrarea vcinlei subie,ctului
asllpra activitAtii fiziologice urmdri'te, semnalele electronice care indi,cd
nivelul respectivei activitAli pot fi modificate voluntar fie in sensul cres-
terii,fie in sensul descreqterii 1or.
implicatiiie practice in recupea:are sint lirnitate pentru EllG si EKG,
in schimb eJ.ectromiografia gi-a cigtigat un loc de frunte in recup,erarea
neltro-nrotorie.
irrca .de la inceputr-rrile electromicgrafiei, urrnbrirea de ca,fre bolnav a
zgomotului generat de potenfialele de unitate motorie dezvolt,ate activ, ir
fost utiiizati de explorationiqti pentru gradarea for{ei de contraclie mus-
cuJard in muschi,ul erplorat.
Marinacci gi Horande au fScut scurte m,entiuni despre posibilitatea
folosirii infornratiei sonore ce refiecta fidet activitatea neuro-muscularA
in re,cuperarea diferitelor deficite motorii. Ei au observat ,c5. bolnavii cu
diferite afectiuni nerlro-lrotorii care ar: fost sr-rpugi in repetate rinduri la

27
explorari elecirorniografice, all r:ecllperat mai rapid forfa de contra,c{ie
tlusclllara dificitarS, comparativ cu bolnavii la caie aceste explor5ri s-ar-r
efectuat o singura dat6.
Basn'iajian si colaboratorii sai au ciezvoltat rnult cercetarea nrecanis-
rnelor de acliune ale feedbacli-ului electromiografic gi au conceput o se-
rie de aparate ce permit lxezentareri perfornrinlelor notorii intr-o ma- TERAPIA
nieri accesibilS inlelegerii bolnavului.
NEURO..}
Cu un aparat de coustructie proprie aur r.rrrnirlit evolulia recuperirii
neuro'motorii la bolnavi ce prezenlau deficite nrotorii de o,rigine peiiferici
ft de natr-rri centrrrla.
in leziunile nervilcr periferici, clin ir-rorlentr-rl in cli-e procesul cle re-
inervare este atrtor.sat si muschii afectati ating vaLoarea cloi, utilizarea auto-
antrett:rmentr-riui cu aparatul ,,Biotenscontrol'( aduce lrvantaie consijera-
bile prin scurta.rea timl:ului necesar recuperarii unei forfe de contrac{ie
trrusculara de valoare trei si perniite institi.iirea precoce a progralneior de
kinetoterapie fttnclional5. Deoarece ai:ariitul nn perntite exersarea ltilA :r
ttluschilor cu t'aioare rn,ai mici decit doi, nr-i putem aduce infonr-ia{ii des-
pre pcsibiliterlile de reeducare ntr-rscul:rrir in stadiile 0-I.
Un alt dorreniu al recttperirli neuro-rlotorii in care ain r-rtilizat r:u In c:.:.i'
sllcces acest aparat il constituie recuperareil extensiei aci.ive a pr-unnuiui rlotorie. :e
5i dqqetelor in he;lipareza spasticir de r.tiologie vascullr5 cerebrala. Rezr,rl- l'ea nLiir-,-
tatele obtinute din cercetarea efectului aritoantrenatnentnlili biofeedback- kinetoter-,;
FIMG in recr.lilerarea fortei de extensie a p..rnrnului liL bolnavii hemipare- autoserv:re
lici sp.rstici care ditpir sase lLrni de la accidentul vascular cerebral au ied.l- Prlnc:r
bindit o for!;it de contracfie suficientd. pentnr a lnenline activ pozitia de prisirra '.ir:
extensie a pumuttltti indr-rsir pasir', evidentiaza o serie de aspecte intere- r-
sanle. tuati de i:i
vului)
- Astfel, in ciud:r fapiului ca spasticitatea antagonistilr.ir flexori nu a ;

fost influenfata semnificativ, arnplitudinea extensiei actirre a pumnului a l-t''

-
rirsl:undi -_.
crescut mult n-r'ai mult falir de creqterile obfinute prin rnijlo,acele clasice.
Acest lucru se explica nut-nai prin creqteretr forfei de contraclie voluntard a) re::
a extensorilor deoarece nu s*au folosit nici un fel de rnijloace'de reducere servirii si .
a spasticitS{ii fiexorilor. aieasA in f'*
Perforrnarea testului func{ional (prinderea si }isarea unei mingi de b)'ab:r
tenis) se datoreazd in prirnul rlnd reducerii sinergiei exagerate de extensie c) an::
a prrmnului qi fiexia degeteior. Deci s-a oblinr-rt un control superior al erp
activitalilor motorii distale. citul -motcr
$i in ceea ce priveste forfa cJe contracfie voluntara a extensorilor -+.-;
:ii,-
pumnului gi degetelor se observi cd toli boinavii au cistigat un plus de -
for!5 de contracfie r,oluntard.
\-aloaree functioriata r t'resterj i fol.iei cle contrr(.tie a extensorilor EVALUARLI
pumnului si degetelor nu poate fr discr-rtata .Jeclt in core'latie strinsS cu
reducerea slnsticitatii flexorilor. Fara a cor.:.stitui o reg,,il5 generala., auto-
Datori;.
antrenatnentul prin biofeedback EI.IG irsociat cu stim,r-itaiea eieciricd a sistemului :
extensorilor pumnilh-ti gi degetelor are ca lezultat ledncerea spasticitalii
flexorilor. AceastA reducere a spastirltSlii este de cele mai multe ori limi- iionale pe ;
ir-ri rnotor g
tata ca durat5. dar permite institi-iirea uncr programe de kinetoterapie
ce pot prelungi durar:l recr-rcerii -rpasticititii si l;ermit exersarea rlnor in cazu
:itiscAri funclionlrle. lrolului n:o:
..lor senzitir-
ao
TERAPIA OCUPATIONALA IN RECUPERAREA
NEURO.MOTORIE

In cadrul programului complex pe car'e it implica recuperarea neuro-

motorie, terapiei ocr,rpafionale ii revine sarcina de ,a perfecfiona coordona-
rea neuro-muscularti, de a ,,netezi(( mi_scirile voluntlre recirytigate prin
kinetoterapie si de a le ingloba in activitati gestuale r-rtile bolnivului i1
autoservire sall xersarea unei activitati sociale.
Principiile de aplicar.e a terapiei ocupalionale trelruie prin
frrisrlrl urmitoarelor asltecte practice :
_- Evaluarea deficitr-rlui nenro-rnotor (evalLrare segrratl de cea efec-
tuati de kinetoterapeut, urmirind in sp,ecial stadlul funclional a} bolna*
vului) ;
programr-rl dc terapie ocupationalir trebuie si functional si sli
- urndtoarelor
r5spunda deziderate :
a) restabilirea funcliei neuro-motolii in raport cu necesitdfile auto-
servirii si- a ex.r'serii meseriei {aceeaqi ca inaintea imbolndvirii s,au alta,
aleasi in func{ie de capaeitatea fr_rnclionald restanta) ;
b)'abordarea terapeutica a disfr-rncfiilor senzitivo-motorii ;
c) antrenamentul ritilizdrii ortezelor in activitate gmtua.l6 zilnicA ;
explorarea prevocalional5 a bolnavuh-ri in raport strins cu defi-
citul-motor restant ;
stabilirea progratntrlr-ri de activitate zilnicA la dorniciliLrl bolnevr-rluj.
-
EVALUAREA DEFICITULUT NEURO.MOTOR

Datorita marii virriabiliteli a deficitelor mo'torii ce apar in afecfir-rnile

sistemului nervos, er"aluarea ,corectS se \,-a axa gi in cazul terapiei ocurla-
lionale pe particularitilile fundamentale caracteristice afectdrii neuronu-
lui motor periferic sau a neuronului motor central.
in cazul leziunilor neurologice centrale care induc arterir-i ale con-
trolului motor concomitent cu tulbr:r5ri de intensirtate variabild a func{i-
tlor senzitivo-senzoriale 9i perceptuale, evaluarea trebuie si stabileascd in

29
 ce mdsurd deficitul motor se interfereazd cu interesare,a func[iitor de inte-
grare. strudiul acestor.observa{ii va perrni,te stabilirea prograrrului c,or,ect
de terapie- ocupalionaia
Fisa test folosita de Institutul de recuperare medicala New-york este
foarte complexa gi poaie servi drept modet ,celor ,care ao"u.o ,a
serios problema recriperarii neuro-motorii utilizind ralional terapiE "uo"a--"o
oi"pi-
!ionali.
o prirna parte a fisei tbst se a,dneseazd clatelor pers,onale ale b,olnavu-
lui'qi r-rnor a,specte generale Legate de starea rui senzitivo-motorie.

Nume . Pl'enume Virsta Adresa

Diagnostic comp,le,t morf of,unc{ional Sinerr

Ocupa!ia
Da,ta Nr. figei

Ferforrmanla rno.torie funcfiona,ld :

Stalca scnsi,bilitatii s.up*'li.ci,alc ;i pr.o.[uncle :

Starr.a f uncliilor. de perceptie :

Starea Iunc!iilor dc intcgrale :

:
- irnediat
Pr-og.rarnurl rec,omandat
1

- in viitor
In conrtintra,re ,se urmd,re.lte aprecierea cit mai exactd a stdrii fizice a bolnavq.rlui
(dln pun. t de vedere neuro-motor)

Dreapta FurTc$ia n'totorie Stinga

Data

Spasti- X{obil. N{i$oare Spasti- MobiI ,Migcare

citate artic. activd citate artiic. activd

I. Stabilitate trunchi ---

Pozitie agezat

Echilibru

II. Mobilizare artic.

pasivd/spasticitate

Subluxa{ii

Edeme

30
 III. Migcare activd

A. Mobilizarea izolatd a scapulei ;

ridicare
-
retraetie
-
* protraclie

B. Migcdri actirre
Sinerfii. For!5. Amp1. globale Ampl. Fortd. Sinergii

I. Nu are migcdri voluntare

2. Sinergi.i/corrponente ce apar

3. Sinergii/comp. ce ini{iazd sinergia

de flexie $i de extensie.
Flexie ; antepulsia

retropulsia

abductia

hiperextensia

Rota{ia ext,

flexie cot

supinatie

Extensie : adductielrot. int.

extensie cot

pronatie

4. Miqcdri' ce se inderpdrteazd de sinergii;

mlna la gurd

rnina 15 umarlll de aeeeapi parte

mina ia umdrul opus

pronatie, supinatie

Q1
 mina la spate

independen!d fa{d de sinergii

migcdri active izolate

C. Migcare izolatd a pumnului

imposibild

flexie

extensie

stabili'zare

D. NliEcdri ale miinii, imposibile

flexie semivoluntard giobal5 a degetelor

flexie r.oluntard g1oba15

prehensiune laterald

extensie voluntard globaiS a degetelor

prehensiune de finele
-

E. Forta prehensiunij

globald

laterald

palmard

Evaluarea sensibilitSlii qi funcliilor de percep{ie

Dreapto Dota Sttnga

IV. Integrarea senzitivo-motorie

A. Esteziometrie

R. Stereognozie (0-6)
nasture, creion, ac de siguran!6,
mon,edd, burete, cheie

2t

3 - Cqiet dt
 C. Perceptie tactild (0-10)
cerc, triunghi, pdtrat, romb,
semicerc, oval, stea, dreptunghi,
c|uce, hexagon

D. Sensibilitatea kinestezicd
grosierd (0-6)
umdr/abd/add

Cot flexiext

prona!ie/supina{ie

Sensibilitatea kinestezicd
find : (0-4) pumn flex/ext

E. Dubld stlmulare simultand;

l. mina stg. qi dr. (0-t-Z)
2. rrtina stg. fatd dr.

3. fa{d stg. fald dr.

4. mina stg. fatd stg.

5. mind dr. fatd stg.

6. mind dr. fatd dr.

V. Perceplia vizuald
{. $emianopsie,corlpe,nsaltd/neoompensatd
B. Acuitate vizualE
C. Coordonare motorie
,oeru,lard ventioald,,orizontald,
diag,onaLd
D. Fund de ochi
VI. Orientare spa{iald qi recunoagterea
schemei corporale.
A. Discriminare stin_gd-dreapta (scor 0-l_2)
1. atinge piciorul drept
2. atinge ochiul sting
3. este obrazul dr. sau stg.
4. este bratul dr. sau stg,
5. atinge ochiul dr. Si piciorul stg.
6. atinge bratul stg. gi-piciorul di.
7. atinge mina mea dr.-
B. atinge mina mea dr. Si bratul sts.
9. atinge mina mea stg. '
10. atinge bratul meu drept gi mina stg.
* Asamblarea
lJ. unei figUri din componente
disparate
C. Fraxiiie tridimensionale Benton

ea
3 - caiet documentar - Recuperarea nuro-motoirie prin miJloace fizico-khetlce cd"
- 860
 VU. Studiul comportamentului
1. orientarea in timp $i spatiu
2. poten{ial de invdtar-e -
:J. concentrarea atentiei
4. capacitatea de autocorectare
5. memorie anterogradd si retro.qracld
6. impulsivitate

L.. datele obtinute din aceastA evaruare se vor rsocia

vind ,starea ar"ticulatiilor (bilanlui articular pasiv; f;;i;inforrna{iiie pri_
de contractie
rnuscul.arr voluntarA (testare musculara qi bi'lan{ ,;i
""ii."i".-^"tiri"^'"""-t"
. Programul de terapie ocupalionalir trebui"'ais"uioi"cu to{i
echipei de r'ec,uperare ca'prin conjugarea efo.tu.rtor sa 'rem,brii
.pentru ob[inenr
maxirr de randarnent ;i sii evitd.m unele sripripuneri-al-""ti"itati ..;;il;
obosi sau plictisi bolnavul.
,. . Terapia ocupationalir urnrdreste trei rnari obiectivc:restabilirea func-
liei fizice' tratarea disf'unc{iilor senzitivo-motorii ;i -*eleciionarea activitd- ner
tilor utile in scop terapeutic gi reci,rperator.
ii::i
!!r t
RESTABILIRFIA TUNCT,IILOR FIZICE bili,
sini
Pentru indeplinirea aces,tr-ri obiectiv trebuie respe,ctate pcsi
principii fundamentale, universal valabiie in toa,te cazuri'le de r-inrritoarele
afectare ale
sistemuh-ri nervos : fisn;
]. imbunitalirea forlei cle contraclie lruscnlarA si a controhrlui volun-
tar ai rniqcdrii ; cr_rlo.
2. cresterea mobilitatii articulare qi nrenlinerea suplefei erticulatiilor
seg,rnentelor afectate ;
3. imbunatdlinea rniqcdrilor manuare de fine{e, sub control vizual
permanent:
func!
4' cresterea dexteritilii in gestualit'atea uzuali si cea profesionala intoc
;
5. creqtere.a rezis,tenfei Ia efort.
in cazul leziunilor de neuron motor periferic. ;:rimur obiectiv il re-
prezintd redobindirea for{ei de contrac{ie n-r.,r"rr1*.a. s.:il",t iil"a ci mis_ schirr
carea activa este singura capabild si creasci forfa rluscui".;,
;;-;;. lisiit"i
cit mai precoce activiti{i in care sa fie exersatd iniqcarea a"ii"itura _-
to.r-il unor montaje de scripeti sau suporturi care sa asiste miqcarea ;;J,- cuta l
tard. Pe mdsurd .e defici- capab
lg reclrperaza iorla a. se re-
nunld progresiv la nrijloacele de asistare si se"o.ti.u"{ie'ior"ntara, m'etrir
trece la activita{i adecvate neutn
noilor posibilitdli motorii are bolnavui,ui. Etapa ,ra u,rmdri exer_
".,oatoa.u ruaril
1a19a. de activi'ta{i care sa reclame o rezistln{a va.iauiia opusi miEcirii
deficitare. Gradarea rezistenlei va fi supravegheata p-"T"" a nu
ajunge la
A
oboseald. oboseala rnusculara in terapii ocup:alionala ,"u rezultat ime_
diat perfor,marea incorecta a activitdfii qi o."
'dei"ur,u;io, cronol
irnpresia falsl ca nu poate realiza activitatea o"..r,t".' -* -
-- ootrurrului prin

,. Pentru menfinerea sau recuperarea unor amplitudini ar,ticula'e func-

{ionaie se vor exersa activitdli in .are articul,a{ii,le vizale sd fie cit mai
tentei
amplu mobiliza'te, pe cit posibil in am'plitudini extrem;. f;;;;";iil^i; navi s:
i.i
34

li'
 care limitarea arti'cul'ard este definitivd sau
bleme in performfl"-" instabilitatea ei creeazi pro-
exersarea activitAfitor cu-yl"r ";ii;i.;ii
orteza .gestuale, se inoearcd ortezara si
respectiva.
In leziunire sistemului nervos centrar ne afram in
neuro-motor comprex, care asociazd perturbari fa{a unui deficit
coordondrii migcdrii, afectarea sensftitiialii aie ton"surui muscular,
si a senzoriului.
Pent'u acesti bornavi, o'biectivur major.ar_ terapi,ei
buie sa il constituie dezvoitare," *r"i-a ocupafionare tre-
prin creq t e*ea vol umului de infor*"iii iosiuila a]'rniliiior ae integrare
in ,aga manieri incit rdspuns"r *iriti;;ir;;;;lijr" - o,ritori zare
navi evitSm de r'a inceput activitSti fie cit ;-"i";."";i. La a,ceqti bor_
"r,ot"r^.a ce reclamd ,de
mare pentru a nu accentua dezordinei t"""."i"i',i"*Jffi. forta contrac{ie
pe migcdri 'libere, far6.incancare, efectuut" se va insista
controlul motor si coorrdonarea activitatii in-"ii*-1;;;'pe mdsurd ce
-".,."i"r"
trece progresiv la dezvoltarea-i";t"i gi ie"istentei ,"'i-n,rrrdtdfegte, se
muscurare.
Tulb,urdriie senzoriare ce-se intilnesc frecvent
nervos central (afectarea vederii, a praxiiior, in reziunile sistemurui
;'.;i;#;i corporale etc.)
constituie obstacore serioase in absiai,urarea_activitdtilor
dintre ceie mai oi*pJg:..R"i""eq""*rolnavului cotidiene, chiar
tare 'curn sint : activitaf'e^de. transter-fin.":tr.id" "^", ""iivitdfi elemen-
bitizarea fotoriurui rurant, i'b.icarla, J"tiirtaFiegi;; i"t i"]otoliu etc.), mo_
ocupalionir;,-;;i;i;;ili;;;,ll ;; i;."" personard.
',,Bn"o.i-chiar
;',lH?TIiL:",1;l.J:,"' im-
Selercfion'area activitalilor din aadrul
fionald trebuie sa {ind seama a* *"--Jiouoerl -progrramului de terapie ocupa_
o8.ra u.p["t.1
* care este pond'erea pe ,care o are afectarea
culo-articr.rlar) in generar,ea cleficitului iu".iio"ui; sistemu,rui efector (mus_

nerarea- c9r9 este pop/erea afect6rii activiia{ii nervoase

deficitului f'Uncfional. superioare,in ge-
- Pentru a d,etermina ponderea celor doud componente ale deficitului
func{i,onal este util sa urma.im ;;";G
schemd simplificatd inainte de a
intocmi programul de activitate.
Aprecieri asupra sistem,ului efector :
. . - mobilitate generala : unilateral. biiateral recipr.oc, adaptare la
sclumbarea condi{iilor de baza :
analiza rniscdrii Ia nivelur articulafiei interesate
cutd -in amplitu'dine completd ."" i".t*ptrertd, ; migcarea se exe_
mus,curatura
caparbili sd d'ezvor,te o cont'acti" ir;;;"i;,i;":i;#i",:d, inter,esa;ti este
Excentricd ), izo_
mretricd, existd sau nll 0 coo.donar,e intre,3gonigti-antagonis-ti,
sineqgiEti qi
sa' .tutiutitea' articulirJ i''timp;f ;id-
il?T*figil J-i,i?i"tizeazd ".'
Apreci,eri asupra activi,ti{ii nervoase superioare
:
r'vsrlll
nivelul .coeficientului
aoerlclenturur interectual,.virsta
intelectual, virsta m,entala
- m,entald in raport cu virsta
cronologicd, ,capacitatea de concentru"u ql
d. il";i;;;;* "'^'
ta nevoite psihologice gi ,la defi,citete de
tente,*:*pl"le
ori'entarea 6*;;;""'-*p;rj;i;';i;=",n"&;H:f'J:i.#,:r
iiii?tj1:,
ffi ll"::'Tiiffi ;#"i"li'l,l"iliriii:
:*:
sau 9e fk;*;$i:i:*:'ffi
,u,,i*,,.if izoTeazl qi es'te refractar la orice rcolaborare.

35
;

L
il
 E \-ALUAIIEA PREVO'CATIONALA

in recuperarea afe,c{iunilor neurologice in general gi a celor de tip

central, in spsrsiill, ne izbim frecvent de sitr-rafii in care leziunea este de-
finitiva gi in ciuda oricirui efort tera,peutic sau recuperator se instaleaz5
un deficit funclional de gravitate v,ariabilA care nu poate fi infh-ren{a,t. in oR'
cele mai multe din cazuri, bolnavii nu vor mai putea exercita profesiunile
pe care le-au invalat qi practi,cat inainte de irnbolnAvire. Terapiei ocupa-
li'onale ii revine sar,cina de a apr'ecia ir,rdi,cios capacitalile motorii'restante
qi in funclie de ele sd reorienteze profesional bolnavul spre activitA{i ac-
cesibile. Problema aceasta 'este foarte complexii, are implica{ii socia}e se-
rioase qi iraplicd o mare responsabilitate.
Etapele p.e care trebuie sd le parcurga bolnavul in vederea reprofesio-
naiizarii pot fi rezumate, in tnrre lrstfel :

evaluaren compl,etA a activititii nelrro-motorii in corel.ati,e strinsd

-
cu solicitArile impuse de noua profeslune ;
alegerea ,celor mui eficiente mijioace ajutatoare (orteze, fotoliu ru-
iant,-atrtomobil adaptat etc.) ;i antr,enarea funclionaia in condifiile arti-
ficiaie create ; n-ius,
asigurarea condi!iilor optinre de conrunicsrc cu cei din iur. ii110t
-
lrart:
STABILIREA PROGRAMULUI DE ACI]IVITATE LA DOMICIL,IUL BOLNAVULUI
^:--^
>llrc
ann -
Este evident cir ori,cit de l,uneA ar fi spitalizareil. in cazurile neurolo-
gi,ce ce reclarni r,e'cuperare funclionald, a,ceastei perioada este insuficientir asist
pentru oblinerea m,aximului de ci;tlg functional. Programul de recuperare pozii
neuro-rnotorie amorsat in spital si urmat o perioarda cle timp, vri trebr_ri con- l

tinuat ia don,iciliu. lMembrilor familiei bolnavului le revine sarcina de a rare;

continr:a asistarea mig'carilor deficitare, intretinerea cistigr-irilor furx{io-
nale o'blinute in spital. in acest scop, instr,uirea meir-rbriloi familiei este o efecl
sarcini ,obligatorie atit a kinetotera,per,itului 'cit r-nai ales a specialistului reall;
in terapie ocupalionali.
Acersta va stabili programul de activitate zilnicd e bolnrvului si prin nogt!
reevaluAri periodice va aduce rrodificdri,le ce se impun in funcfie de pro-
gresele pe care le-a inregistrat bolnavul.
ORTEJ

i
l.
trare:
genu:
lTlent.
baza r

;oldr"ri
orizoi:
il
realiz.
pe 1i::.
ORTEZAREA lN RBCUPETTAREA NEURO-MOTORIE

Orteza este un instrument ataqat corpului in scopul de a substitui forla

mus,cularii pierduti, a asista activitatea muschiior slabi, n poziliona sau
imobiliza un seglrlent sar,r pentru a corecta ,o diformitate. clasic, ortezele
se clasifica in doud categorii : statice ;i dinamice. ortezele statice nu au
p5rfi mobile pe cind cele dinamice au.
h4iqcarea in cazuL ortezelor dinan-rice poate fi provocati p,rin diferite
sisteme : benzi elastice, scripefi, electric etc. Aceeasi ortezd poate avea
concomiient n-rai nrulle utilitali : de ex. orteza dinamici de rnini poate
asista prehensiunea dar in arcelasi timp pozilioneazd policel,e paraiizat in
pozilie funclionalA prevenind inst:rl;rrea redorii articulare.
ortezarea reprezinta un miiioc terapeutic extrell de uiil in rec,upe-
rarea funclionala a deficienlilor neuro-rnotorii. 1n scop profilactic, orteza-
rea previne ins'talarea atitudiniior vicioase. in scop recup,erator permite
efectuarea un,or migcari care in li,psa acestui sr-rport ar fi irnposlnit ae
real izat.
Aplicarea corectA a unei orteze reclarnA un inalt profesionaiisnr 9i clr-
noqtinfe solide de anatomie qi biornecanicd.

ORTEZARLA. MEMBRULUI INFERIOR

in ortezarel membrului inferior prirr:r grija trebnie si o constituie pas-

tr"area relaliilor noruale statice si dinarniie dintre articuialiile soldmlui,
genunchiuhti. qleznei si articr-riafia subastrugalia,n.r. ir"r ,.r.roJ non'nal alinia-
trrEntttl articulatiilor membrelor inferioare 'este re:rliznt atunci cind la o
baza de spriji:r cle J-10 centirretri clistlrntiL intre rnlrleolele interne, exele
goldului, genunchiului gi gleznei se proiecteaza in pl,an fronti,rl, pe o linie
orizontaiA perpendicul:rra pe axul rnediosagitaL al corpului.
in plan transversal, aliniarnentul segm'entelor t-nembrului inferior este
realizat ln asa fel incit axele solcluriior gi genunchilor sint perpendiculare
pe linia rledianir (in ortosta,tisr.r-r cu depdrtare de b-l0 crl intre maleolele

,7(
 interne) pe cind laxla gle?nei este'rotati extern cu 20-s0 de grade fali
de axa genunchiului. Astfel axa genq.rnchiului serveqte ca linie dJ referintd
in plan transvers pentru ali,niaimentul. componentelor orto,tice.
Materialele din care se, confecfio'neazd ortezele pentru membrul in-
ferior sin't : ,o!eJ., pLastic etc.
Cel mai frecvent se fo[osesc scdrilel,e ce se ataqeazd fie la'tocul pan- ree
tofului fie Ia un suslindtor plantar introdus in pantoi. nai-t
Sc6rila soli,di este rigidd ;i se ataqeaz6 fix la tocul pantofului. buir
Un alt tip de scdri!5 po,ate fi transferat de la un pantof la al,tui. pla:
Arti,culatia gl,eznei este asistatd de un sistem rn,e,canic care limiteazd
rnobilltatea gleznei qi are o acliune de ,control a flexiei plantare qi dorsi- a]lr1
figxie,i piciorului prevenind ,contracturile muscula.e pe cl" o parte gi am-
plitudinile an'ormatre de rniqcare la nivelul gleznei, pe de alid pirte. Aceas't5 ac{i
ortezb este utilizatd in scopul influenldrii controlului activ al articul,aliei ort
supraiacente. De ex. blo,car'ea flexiei plantare va induce flexia genunchiu- pa$
pres
191-
!i -invers, blocare,a dorsiflexiei pici,orului va induce exteniia genun-
chiului. tajo
atteza cu arc folositi pentru asjstar,ea dorsiflexiei pr,antare este p,er-
misb numai in cazurile in care avem o flexie piantard activi in amplitr-r-
dine normalS 9i- dorsifiexia este iposibild (adica articr-ilatia este lirberi) dar
f,orla muschilor lojei antero-externe ,a gambei este scezuie. glez
De multe ori, in cursul programului de recuperare lfelrro-notorie, he
lovim de insuficienta blocar'e in extensie a articulaliei genunchiutui. Chiar tisn:
'dacd muEchii stabilizatori ai soldului au valori funclionale, recuperarea
mersul'ui este intirziatd de instabilitatea genunchiuiui. c)rteza care este cien
ca-pabiiS si menlind genun,chiul in extensie este foarte sirlrrpti si permite
rellrarea mersului cit mai precoce.
Existd qi alte tipuri de orteze pentru genunchi, mai sofisti,cate. care
asigurS corectarea instabilita{ii laterale a genunchi'ului sau asist6 extensia
activd a genunchiului concornitent cu blocarea lui in ,extensie.
Pentru articulalia Eoldului care are miqcari libere in pran sagitai, se
ildicd bandra pelvind pe care o lolosim in spe,cial pentru a ContnolJ miq'cd-
rile de addu,clie*abdtrclie qi notafie internd-externd.
Limitanea extensi'ei soldului prin blocaj posterior este folositi in scopul plan
substituirii activitilii flexorilor soldului. rota!
Pe lingd aceste tipuri de orteze, modele vechi, in ultimul timp s-au
imaginart, o serie de orteze din material.e plasti'ce terrnomodelabile, mai pe fa
u$oare si mai convenabile din punct de vedere estetic. Orte.
Cele mai o'biqnuite sint urmdtoarel,e : 1

A. Or'teza posterioard glezni*pi,cior.

Apli'carea acestei 'orteze trebuie s5 respecte urmi.toarele indicalii :
d'e fortd mus'oulari variabii, incl.usiv paralizia dorsiflexori- ptuni
- defi'cit
ior plantari cu ,con'dilia exist'enlei unei forfe de contractie de valoare z-
3a muEchilor flexori plianrtari ;
stabilitalii me'diolaterale a picior,ului in timpul ortosta-
- asigurarea
tisrnului ;
sI lnr
(
plasarea tn totalitate a plan'tei pe sol in timpul ortostatismului (ab- I
senfa- unui var sau valg accentuaf) ; tnedir
dorsiflexia pasivd a piciorului la 90 de grade; rul g
-
ag
f

tt
 spasticiiate absentd, sau in cel mai riu caz moderati ;
c-ontrol motor voluntar qi stabilitate bun5 a genunehiului ;
for{E muscr.rlari suficientd a stabilizatorilor qoldu'lui ;
edem absent sau nesemnificativ.
lnavul care utilizeazd un asemenea tip de ortez| ciqtigd menline-

mativ 5 centimebri sub capul peroneului.

uportul metatarsian este deosebit de important qtiind c5..punctul de
e al asistdrii dorsiflexiei plantare il reprezintd tepminafia distaif a
. Din acest considerent, partea distaid a ortezei nu trebuie si de-
:5 iimita de 6 mm distanta de capetele inetatarsienelor. Astfel, a'par
uri inconfortabile intre planta qi incdl{irnin'tea ortopedicd (mai avan-
decit inclllamintea obignui'ti).
Orteza spirald gleznS-Picior'

-picior de tip flasc sau cr-r spasticitate r.ll,odera,tl a antagonigtilor ;

- instabilitatea n-rediala sau laterala a piciorului in timpul ortosta-

dezechilibru sever nl musculaturii agoniste-antagoniste a

spasticitate severi a tricepsului sural ;
edeme mari ale piciorr-rlui si garnbei ;
diformitate fixat6.
ticatS judicios, aceastS ortezd permite controlul miqcarii in toate
ile piciorul'ui : atit in plan frontal cit Ei in plan sagital Ei chiar al

unea spirralS a ortezei pornind din partea mediali a plantei trece

posterioard a gambei qi se terminS tra nivelul condilului tibial intern.
se fixeazi cu o band5. adezivS. la nivelul treimii proximale ra gamb'ei.
Orteza seni:spirali giezna-picior.
icarea acestei orteze este indicatA in urmitoarele cazuri :
deficit de for{5 de ,contraclie al mugchilor eversori qi dorsiflexori
: c"u deviati,a piciorului in pozilie de var-equin ;
spasticitatea tricepsului sural absentd sau moderatS ;
instabilitate medio-latenal5 a piciorului in timpul ortostatismului

traindicaliile sint,cele descrise 1a orteza spirala giezni-picior.

deosebire de orteza prezentatd mai sus care pornegte din partea
a piciorului qi descrie o rotalie corlpleti de 360 de grade in ju-
i, orteza semispiralir pornEte de la marginea 1atera,15 a plantei,
3CI
F
tr
trece in jurul gambei,in opus ortezei precedente ;i a.operd un i-rnghi
^sens ORT
de numai 180 de grade. in acest fel confeia o rezistentd -ii
triva tendinlei de deviere ,a pilciorului in pozitie de equin. -u." ilF;: t

D. Orteza solidd gleznd-picior. cirlu

Vom indica folosirea aces'tei ort,eze in urmdtoarele situafii : cele
- spasticitate_severi
var-equin
a tricepsuiui surral cu deformalia piciorului in
in timpul ortostatismuiui si mersului ;
turi
in ir
deficit marcat de forld de contraclie sau paraiizia atit a dorsifle- ginar
xorilor- cit qi a flexorilor planiari ; rrr.otc
extensia activS.a genunchiului normald sau ugor deficitard
- durere la mobiiizarea gleznei (criteriu unic'suficient) ; re,ain
a
- absenla edemelor masive aie picior.ului si gambei.
;
func!
fos
-Aceastf, ortezi impiedica miEcarile in complexul articular glezna-pi- (
cior. Este util5 boinavilor c,are desi pot sd rneaiga, sint iimitaii in aceasta
insta;
activitate de poziliile vi-cioase pe care le ia pirJiorul in ti,mr:ul mersului. (indir
Pentru'corectarea devialiilor rarticulaliei genunchiui"i i" ;;;,-;;1; dEmr:
sau recurvatum, se folosesc orteze de genunchi iupracondiliene.
apoze
condilira '.sine qua non 'este ca devialia sd. se reduca prin ,ortezare si princl
or:teza sa fie cap.a.biia sd mentini aliniarnentul ,articular;
sd po.
E. Orteza supra'condiliand. static
A.:erst:"r orlez:-r este conf.ectionrta d-in plastic laminat si este aplicatd, acfion
fixrta, proximal, la trei ,centimetri deasuprra ro,tulei Ei distal la ap,rbxima- articu
tiv qapte centimetri d,eas'upra maleolei tiLiale. Este folosita pentru preve- forma
nirea devialiei in recurvatun a genunchiului. o
contrarczistenta posterioari se aplicd in regiunea poplitee in aga fel togi sa
incit sd nu lirniteze flexia genunchiului in timfrul mersuiui si in pozi{ie A
aseza.t. Pe linga prevenirea deviatiei in genu recurvatunr, aceastd'orl"ra vedere
arnelioreazd qi stabititatea niedio-laterali i genunchi"f"i.'- ' 'nal de,
F. Orteza supracondiliand ge,nunchi-glezna. Oi
B,olnavil'or ,cu deficit sever de contractie al aparatului exterior aI ge_ culara.
nunchiului, la care se asociazd si un dificit al dorsiflexorilor plantari,'le mi;cAr
putem asigura un rners funcfional folosind acest,tip de ortezd. condifia ne-
cesard 'o reprezin'td ,conservarea unei forte de contra,clie cit mai apnoi:iate confecl
de normal a muschilor extens'ori si golduiui gi absenla coniracturii flexori- torii e>
lor qolduiui Ei genr_rnchiului. iir
Aceasta ortezd combinA modificarea protezei tibiale supracondiliene urmdri.
cu ort'eza supracondiliand si cu principiile de aliniam,ent ale protezarii bon-
paus: (
tului lung de coaps6. Astfel, prin imo,bilizarea gleznei si piciorului in po-
zilie de equin se in'duce pasiv exte'nsia genun'cliiului in timpul ortostaiis- inclinai
mului gi mers'ului. .D.e fapt, acest principiu cle a plasa piciorul in equin semilto;
pe1lru a ob{ine stabilitatea genunchiului este preluat din chirurgia orto-
pedica. ca tehnica operatorie corectivi prezintd dezavantajul inducerii canice
de- r
vialiei genunchiului in recurvatlim, dupa un ,anumit til;. l;;;;i ,;Ji_ proprie:
z5rii, tendin{.a la re,curvatum este controlata efectiv prin ffrla ,i"ti.a
catd in regiunea poplitee, stabilitatea medio-lateroLa o g"r,rnchiului "prl_ gi de rr-r
este
asiguratA prin extensia supracondiliani a ortezei. in
Cistigul funclion'al pe,care iI aduce aceast5 ortezi constd din reducerea Princil-.:;
considerabilS a c,onsumului energetic in tinpul m,ersului, chiar daci flexia
genunchiului nu este influen{atd semnifiea,tiv,
cit mai :

4A
 oRTEzAREA MEMnnrrr rrr ._,r____
EMBRULUtr SUPERIOR
,
- Conscrr-rrc.r funcliej
rniinii. prcvenire;r instelArii
::fillf ;ltlllil;iU:l-,*lii',;;'*,,,' ',i".a.ii"
nii'.,iii'i?"octuriIo-nus-

i:*t".rui::i:',tJ,:tx,:r#*f,"d:ltx*'.J:Ji?'.f
,',oa*i"'il
ttitxii'l}:
.*".
''1.,'i]Jil
fll;',1-jl:,l;,lli: posttrarLtna tj#;;fTi,,'J"t,,1"1..'
ce s.u neurol
[,Jl"".li ua ri al e
re,alnente *ii oqi ce u 11 ur'lll .condi{ii
"iutll .m,txx{tf
iiil" ixfl f;
r.,
Ortezr stati
ffil* "
il:fJ
: :1:t I i i ffill: :lli;, Ii; *i
instur j.ji-j"i;;;i""
are un rol teraDeurico-recu1>eraror
ri'r i tut r; r preveni re.r
ri'ai.""i ;;;;'';:11'j',^""1:J""";ji.*;.j,l,y"l,*u"r ;;:;;;="'';nor rniscari ,rcrive
denrrri). pornind O" .ctiunrr rnuschitor
tu ii""tj" #;:iil llVorabite in_
opozabilitatea uori""i,,I ;;:':':' a
-ulllcrpala ;rrinrrrtelor.
f':!qi'i ;; ;iil,",:LX::":'ff,;:j,l;,,,.-:."q"';,
"=i "illIlli.; Il,:1,ffii,l?i;;
* Ji" ".,'.
:ilff:il ,:i-"#il,^i1re:;-uriri
t',Sr,l1;; B::1.
1i o n u, I' ; ; ; ;[",,i1"1,:?ffi "li;-^.:,loi
""
ii:il;';:1,ii";f1:i
"
a"
i
1?,?, T!1,? i"...;J:' ffi
"onti""ri"",,'u.,"ur",i. prit"'?i
H n*,", ffic:rl? ,
consicrerata o
,",, .?#?:?;friiiiil,*iii'**+;l i,il"'il*,,",""," sAni
Aga cutl liir
,,.uou.*,ltnl,;,";i,9,gr"ratria activa
"1,,1 _superioara-;"ir;,;nuhe puircle de
dinaririca.,t_rn"r
nar decit eficienra tun.rii_
ort ez ".;*;;.;ij;:jl":lll;,i,i1,1?
ele ror os*e r,, ..
",rp".u.; J ;.?ff
culard, cresterea arnplitudinifo,
"* i: *ilt.Hl[L:.:,11l,r""
Ju r]robilitate
in r, ".r1"l,,*r, asistarea unor
_ifrffi "X"1 ""T:::";if::'.:;;ill.t, parte in
torii^existente si
"^functie
de condi{iite
obiectivul;-;;;";;r;l
s
o"'",'J',, tre bui e ; i, ;
mo-
In alegerea tilut.ui cle orteza."'o*""a
de ra exan_ienur static.r'riinii
pn'inrrltui"u,I"'u,.u.'
il::tlTi,ff,:i,:","t' i' re- o",iii"r-lJnclionare

;run,i:fi]tii+T,Xtji"ii;'$3'_#"ll**,.'*1iln:J*if
ia aceasts pozi{ie darorits
"ur,"? fft;ff'r""i::
echilibrutui forfeJor or',.*
lil::fl #*.":ffi ;*,#,*:il:'11i',11fi :l;;t;iff *Ii:j
. in ortezarea niinii
pri'cipii : ' - *"0.,r".".,r'r,"
"- vvL'[1s 5d lre resper:tate
i:el ,p'r-r!in u'rrdtoareie
orice ortezA trebuie
sii urmdrea tca conturul
cit mai strins 1>csibit
, rniinii ;i antebrafului

41
 de mina trebuie sa fie suficient de lunga (2/3 din lungimea
- ortezadar
antebrafului) si nu stinjeneascd rnigcdrile cotului ;
orteza trebuie sd asigure cele 15-30 de grade de extensie a pum- {iont
nului,- in funclie de corrdi{iile parti,culare Ei s,copul ortezarii ; PVC
ldlimea piesei de la nivelul antdbra{ului, fie ca este volari, fie ci si rr
este -dorsalS, trebuie sA fie suficient de mare pentru a permite stabilitatea
ale c

ortezei;
. -- tr)roeminenfele osoase trerbuie protejate de presiunea directA ;
ina
t6tii
vor respecta areurile anatomice ale miinii ;
- sedegetele vor fi plasate intotdeauna in pozitie functionald ;
ade
exter
- piesele pentru degete si police trebuie sd fie suficient de lungi
- a :rsigura un suport
])entru adecvat dar sa nu itnpiedice pensele nornraie
qi nici sa nu exercite presiuni anormale ;
p,olicele va fi plasat intotdeauna in abduclie gi opozitie cu in-
dexul- ;
de prindere aI ortezei trebuie si fie usor manevrabil.
-Pe sistemLrl
tingd aceste principii generale, recuperatorul care r-rtilizeazb orteza
in scopul recuperdrii func{ion'ale a r"r'riinii trebuie si urmAreasci o serie de
aspecte legate dirrsg; de ace's,t. act'terapeutic. Votn enutnera zece intrebiri
la care trebuie sd se rAspun'dir in momentul aplicarii ortezei de mini qi
pe .parcursul utilizarii ei :
1. orteza ale,asi este cea n-rai ir{icatd pentru bolnav ;
2. aceestd orteza asigurd maxitnurn de func{ionalitate ;
3. dupa 30 de rrrinute de purtare a ortezei se observa sau ,nu zone de
oitem pe tegunentul subiacent;
' 4. eritemul prezent dispare dupa 15 minute de Ia indepdrtarea or-
tezei ;
5. forla de tracliune a sistemului dinarnic al ortezei este sau nu per-
pendiculari pe segmentul a cdrui activitate voluntara este asistatS; -

6. forta de tractiune este sau nu bine dozata (asigurd sau nu o arnpli-

tudine ce depdqegte ugor amplittudinea nor.maid a articulaliei in cauzd) ;
7.'forla de trac{iune se distribuie pe c'ea rrrai largd suprafald posibild
Jau este limitata pe o zond resrtrinsd ;
B. modificarea periodica a forlei de tractiune are sau nu influenle
"-it
favorabile in creEterea an-rplitudinii articulare ;
9. prin ortezare se obline sau nu relaxarea miinii in pozilie funcfio.
nalS ;

10. prin ortezare se ciEtigi posibilitatea unei prehensiuni globale sau

de finefe.
Complexitatea problemelor ce stau in fati ortezdrii corecte a miinii
rezidi nu nllrnai din aspectele 'medi:ale prezentaLe partial ci, rnai ales, din
alegerea materialelor folosite. A,ceste materiale tr:ebuie sd intrunerascd o
serie intreaga de condilii pentru a fi utilizabile in ortezare. Termomode-
labilitate, toleran{d cutanati perfectS, rezisten!5 qi elasticitate particulare,
posibilitEli de intrelinere din punct de vedere igienic etc. La ora actuald,
rnaterialul cel mai bun (dintre cele cunoscute de noi) este i:olysar-ul cqre
ras,prinde la toate cerin{ele tehnico-nediqale ale ortepdrii,

4Z
 Ll lipsa acestuia,. prin artificii tehnice, se pot confec{iona
{ionale, atit statice qi dinami;;, };rq;*ru;;;;i;1t'il orteze func-
PVC g.oasi. de 2-3,cit nura foria de
m'r qi o r.rr*'a" ortu rnai*.iui",.*rrirr"r-rtare (burete
gi pent'r,r capitonai, b"tr";J;
--'-- l:e't.u articurarea partiror rrorbile
ale'ragini
ortezei, curele pentru fixare). I

Din acest materiar am confecfionat- patru tipuri

in asistai'ea corsiflexiei p,r,nt*ni ii-uliu"tier de orteza ut'izab,ire
poricelui, srufinerea activi*
tafii aparatutui extensor al pumn"i"i ur'u"ti",_,ruiiito;-;!;;;".pofalangiene
a'degeteror II-v, coinbaterea ;;;t*;L.ii.fh;;;iilr'^a*gut"ro.,
extensie articr-ria{iiior ]VICF in pareza muscuiaturii stcparea
i'tri'seci a miinii.
 tra tat
toate
sajtrlu
MASAJUL SI HIDROKINETOTERAPIA L,
NEURO-J\{OTORIE iN RECTTPERARBA Iar si i
Itr
sai bir
aotive=
mdresl,
citatii.
is
sajr-ri c,i
tatea:::
lui l3 '-,;
ceea a-:
poate j:
MASAJUL IN RECUPERARBA mai ale__
NEURO-MOTORIE
t-
I;r ccca c,' rrri'e5te utiiizarea jocaie.:
\ a-:

tc'io. cxistA .r r nrusirjul.ui i' r.cc,upcr.area,cLiro_mo-

aceea a recul:eratorurui. b#*i^";;
,lr',.,t.!oi.io,ri'i i;;;:;'a
'i",.,ra borr.rar_urr_ri si
,gi circu.;
'utir;.a"_r;
Borna;;i pei rnu.:
vrele de j rnuscuiatura'.r" i"*tir"ta
"o,",vi.rgere"
se ?a;i;;';
cd pri' marfe_ masaj.
'rasa cere cu insis_
acest trata,'i",.i Ru",p;,";;,r,-lu,i'".,,."u5te
fiilit,,li,i"[ ;t::': efec_ in
de ncr.,.i
r,

:iift .Ty JiJ, l'o l? l'f i' l'?:" ;i

Pe'trri bornav este explicabit
l ";i x;i:,' :"d i .:':i:i'
si prefere,masajul in scop recuperator
:rufl "" : :::* tl: tulburAr:
tehniciir,r
saj, r,ibr_
de,arccc osre o terapit, prii.lj"i"'"li"u,,r.rrebrrio
rJ"",.'trirr"ie,decit litarea a::
pri' clasice s:
;iiJ,!; fl:,::[i:i'Ti:l,l:,i'i;f:l,y;l"i;iii"i',','i..,'i,;.# ,ecc,sar). ;i sa 'Asocierc,a
Efecrolc arrtarpicc rrc rrranovr"i". VA CIES:E
troficitarii rocale ,i,,-, ."g'-,",",rtare a" m,sai r)rccum si cregterea bio_
i'tir"r., u""nlti';;;;;L;;
-_"rri a bolnavului.
kinetoir:ra:
" ...Recrrltcri_rtorul stio cli p.i,.t Dir_i
=
i:::lji:i:,;,,';li:l:Jl,i'.rii ru,,i.ilo.';ffi;i:":Yli: ::iii;,i;:l
,torie rer j::
*ri,,,t,,u.lu'"',.*:'ily;;ll?,?11"";,li:,lriii:-*.fr:::"1.:1.:,.,ili:*Tilx'd}:
;ffi,iill neuro_a r::
,,C_ic.i:.
fortei de contrnctic muscutari pe tegu:lc_-:
volr,rnrarti,,rlro.t,_,i masaiului
ffIffi: este voase sel:z-
care in ci-l
fi:?,rljit:,:ll:?,,j:.:,:l n acorda" masajului credit nelimitat terii
1u.i fo;:ci_;,
l: J] :il: if ' programele
,"Ot:l::
Ltl
:i :" ff :.:','"" dc L:
o
:'
l'
" "'''*;
r.ecnt;erar"
"'^"
t i;;:l:['J : :::iX'
,;;_;";".::: J ;:il: H sint inf.iL;.:-.:
,,A_t:i:.
il::':: ;T;-il::"::,.1111j. ",,-
;;;i;'";::,isciri,na,ruaie sau
cubul de :,-
i] evoca r r,.
I;"",1::::,":"i:::::::11i',_n,etodic
estetic sau igienic_sltortiv. '";";;il';;;;1"i:T:,"::#i:'rJ:":,il in pr.:::
-{bordaretr sumarA a cfc_.ctelor prag crb, :.-
faptul cit efectclc acestr-ti trartarmentr.r.rasaiulni lre permite sA remarcdn.r
_

tlD de qr:.:..
fiztcal ilu se rezumd la segmentul lremiDlea;.'l
44 utila.
 f ratart ci rrrr ,.
J;';;;i;;.i,.1",i ?"ii'l;l;J ;:;::il,"of:*,"^,,,s(,i,(,r,1re
Lcti'(' lndlcaliiie sirr favorab',, i,,
si coirtrairdlc"itT,"'i"l]
,ra, siLo.aJ, cf.
ai ;;;JJi;i:1". llli:li"rui sinr ra niver tegum'entar'
muscu-
.u, ;ff+*Hil'!i{!Ii:i;.:"fi''ffte
. irt,s to
ac,t i veaza,_)o"",^,,a_1,..
r t{'gu r 1r e rr tc I o r
"" ",t,l,fji
;:jiui",,rnrr'*1,;,t;;:a,;ili:,::ffi "i
i

L:ii[,,:fl
crc$tcrcu tntrt"tuti';i"il?:i: ikT]:i"":.H.:i3;
. Asupru ,.,r-",,,-,],','- .* ,' .c'u
i. scholet i.c
;i :?i;n
saj trI
"r"lt.l,.J!1i^"'tlt'ri parliarr"ci;JJi:i;f;l::il;,::,,rl,ij
l:1"," n,u,"',,i,'#ce r\ra_
asigu'i r'".i,Lju' l,l^,^:ll,rtiprc.
i;';;q;;i--
l::i" m5',
fi m.rira te.,,i n fl uerrl";";""JJ],"',,"3,. ;i;;i''"';:ptt
poarc "ii"ir;il*r1:?iliii"li'i[::: 4" "lfese-ara ".'',s;hi''
3i i:il r, *. iT ;'ffi ,*;r+*{i
!r;;i; ; *I;l:lir**,1i,'rll'
, :l
iili[:r:,lJ il.';:#r ;
; ;, [T i," J,
ff ; ":"iljlll *i;::" m pera tu ri i
I ; re
;;;; L;'i;'TrJ$,1ll,, oil',i;;il:i i","ii', """' "",i ii,i
ff"; stoarcerc po caro in. '"';';l:i:'-;l:l,I"T;
ii "";fl1:
, In recupor.rer
"",,:"'"::
l}:iii*,ffi lffi
i'll.Jiti:J1,1,,1i1.
, *, +rI,,
,,.'?Ji;lresitrni 'r;"on,l""
t ri:.r
";rjii i:::i:r;
:H 'tortravi .pricarea
i,?.f ,ll:'"i',I'
",,,."^,1::
.o , o. 'u.il,l,,.ll:l "",;;::;il::tJl:il;i'ijji,li::* ;i"dr:',"tr-,'li-
y:'T-"J'TJT:i",xt'tt :' -'n"*'ilr"
'opiae ni-c fiif:' ii afectati'
i{{:iiili,1'{J;T';
r<rnerorerapiei. "x"iobi,il"i"';Til:ll' "ut "li" -J.n"n"ot
.rurreDj' mctoda rc
rapeLtticu dt'scrisu
'nu1:c,_rrlr5(.rlr..,Jr.#,y1,;J f*:irii
reti'r.a,, cele ao,i poil'i,l!'i c
,,uu.o-,n.,,"u.,',Jnl'* i: i::fl ,;;,J";:ffi:l"a ne.ro-mo-
a a activitatii
,,C- icine.*
pc tegurncn?ur de cubLrr
cc ''jjl*lori"u.e
mur.tr'i l;;l:tl:S.f*t..,tirnp de 3;-5 secuncre
luiisc scnziri'c d,, ,toP"ja
;j--i9rf cairc porisi"l',,f,.":"f5 ;iii::l 5:'::;:lij,itimrrram-rib.;i-';:T:
sr,p,:i*iriu:$[iiTif.1:iin-iiti*i,"--,,:*!li.'l'-i
, ,,A_rcing.. -_ r
c'urrur de ;'1"'1"ii;;;;tJ"t'o-musct-tlarc
shpali ,r;"','^'ll,..1l,,.a,piicurca do lotitrrri raoirl.
;;

ffi
i,l evoca rcactia
,.nir..]lcurrrentui ";

,t!ffi fr lifr
hriliot"si'1", -'"r,ilJ.ie""'iiii,,"irl!",i,,"i,"
I
,,',';i#l
H; :;: :
*illl'lTTXr;llii,liTij[i

45
 o menfiune speciala trebuie liicuta pent.r aplicarea vibraqiilor nre- CU I
canicc in rccuperarcil tleuro-motorie. in- scnpul itimullrii excitabilititii cic
rleuro-nllsculare, iri:licarea r-rnor vibratii mecanice cu frccvenla de 50-_
Ilu tl
500 ilz care produc clcl'c;rnriri rninimc!, clc cifiva ,milimetri, ceclanqeazir
reflexul ronic viblator. cu aparilia contracliei'ia clistanli de 20-80 se-
c-uhde in mu;chiui noriral inervat si ceva mai tirziu 1a mu;chiul parlial bine
dcnervat. Aplicarea vibr,altorului pe tendon este mai eficienia decii apli-
cirreil pe corpul muscular. 1n cazul in care aplicdm vibratorul pe gorpul incir
nlr-tscular estet itecesar ca amplituclinea vibraiiilor sa fie mai mare decit
infer
l
in cazul aplicaliilor pe tL.ltdon. incca
In ceea ce priveSte folosirea tehnicii de masai cunoscutd sub numele tice e
de ,,lletezire't. I{agbarth a clovedit prin ndsLrrarea directa a activitirtir tion:l
motoncuronului alfa, cr stimuiarea tactila a tegumentului ce a"op*ia
mugchii flexori qi extensori ai pisicii, faciliteaze - mor-to,-,euronii alf^a ai rieces
grltpr-rlui rntiscular agonist ;i inhiba rmoiloneLrronii alfa ai grupului mus- mul r
cular .antagonist. Extrapolind ciateie obtinute prin erperiment neurofi- de, gis
ziolclgic pe ani.mai., cred cd nu gregirl daca folosim aceasti informatie in
recupsrsrea nenro-rmotorie, mai ales la bolnavii spastici, unde stimularea rale d
tttctilii bliitda a arttligonistilor mugchilor spastici ne-ar putea fnrniza o I
oarec:irc r':laxaro a agrjnigtilor. In','ers, aceas,tii posibilitate poate fi folo- utiliz:
sita'in sensuri stirnulirii excitabilitatii neuro-muscultue in grupul mus- CU ]T].J
cLrlar deficiterr. CU lllar
- -'\. Jt'an .\yre's emite ipo,teza dupii c;u'e ,,stirnularea tacticl contri- 1i
la
!u]9 generalizare.a integrarii nervo,ase ;i rndre;te perceplia altor mo- vului
dalitati senzitive. Stirnulii tactili constituic sursa prirnard 'a',.input-ului( ce p3r
formaliei r:eticulate carc prin ciilc ei descendente influenteazri tonusui pLrrare
muscril:tr si probabil ;i concentratia musculard. mult :

- Inceconcluzie,
celor
de;i rnasajul clasic nr-r ale contraindicatii (in afara
contrainciica in general ,masajul), in recuperarea neuro-motorie
ac\rati:
-1I
qi mai ales in recuperarea deficitelor neuro-motorii de etioiogie centrali, tudinii
masajul trebuie si fie arplicat cL1 narer discerni,mint per-r,tru i ob{ine re- culara
zultatele scontate. -1Ii
Llscai. ;
notabii,
HIDII OKINETOTERAPIA IN RECUPERA,IiEA NEURO-MOTO RI E 9e,
rrute d,
vului. i
1'ecuperiirca neLrro-moto|ie a afecfiunilor sislemulili nervos peri- litica c.t
feric, hidroliinetoterai:ia este cle rcal foios, in special in profliaxie Ei
tratare:r cornplicaliilor ortopedice articul:rre. n-rusculo-ligamentare qi te- Ltl
gutnctntare ale segrnenlelor :ifestate de denervare.. Pentru aplicarea aces- perarea
tui gen de t'erapie este riecesar sa dispnnent clc bazine in forrmi de trefli traindic
sau rr-rici bazine de forma rectangulalii cu latura de cinci metri gi adin- T'-_-
u rrt
cime de 120 de centimetri, aceste ciimensir-rni sint cele m,ai aclecvate din purtator
nrai muite r;itiuni : perrlit sri tlatamente indivr:dale, dar gi tratarea unor ulceragii
grupuri mici dr: bolnavi cu afectiuni asenana,ioare. o piscina mai mare Altt
irnplica uu trut-ttar trtai mare cle kinetoterapeuti si u,tilizarea concomitenti pensate
va induce dispersaree atenliei bolnavului Ia comenzile dictate de ceilalfi gravitatt
kinetoteraper-r{i. Bazinul trebuie sa fie prevazut cu doud margini la care pentru :
existi un cnloar ce perrnite kinetoterapeutului si stea la acelagi nivel dent po:
stadiu cii
4S
 CU Uo]1-qvuf, pcntru a putca ajufa sar_r corecta..urlclc
dc .]_::rrgu krnetotcrapcutul rni;cdri. Este inutil
nU ,l?l*:,
si inrrc in oazll. Iomperatura
:g {epaee3sci 34
Mobitizrilit. oiti".,tu..:
.t;;;;;; apei in bazin
rrr, ap.i ofcrd o scrie dc avantajc
bine crr.^.nrrrn
cunoscute : .
"i".li"It"
fortii hidrostutica,
-factorul esenfiai ar hidroriinetoterapiei, reduce
i I ff[:;#,
r"lr)
i !. il, ii,i ;ff*,ln
I
accst r'otlv aparc iimpresia
l' ; #.,iii i:Te #" ; i
i ; i ; i' ri;'',
;;;;;
-
*r'carca dc eliberarc si rrgurarc pe carc
borrra'ii- A-ivi.tatca ;,rt;;;"rilati;;li '"rrrJr,oturii o
schere_
* " t.".
.* "*
lil ;f,'
--
::#l""il*:: ;n:*jll; i,.,'
"
a
"
a ero r t r-r l u i .,.o r i
-
apa ofera o^ "",f:l
rezistenfi-ii'irig"u."a
nccesar i'vingerii acestci r"ii.t"i.,i"'ioarc. -voruntari ; efortur
mul de cxccutarc a nliscirrii fi j;;;; i";r;" bine ''uscurar
rit_
dc' gisci*
."" oii,l'rpri"or,,r".,,rorrior,.uru 'rin
ii,prri"ir'c" satr ,.rabe
"* ",','." ""liii", irlgreuinci urtfoi ,.,i,5"u."u ;
rare de lf,ii:;*'tj',j"il,ilrl,',1"''.'"u"i-."a,.fi;l;ii"il;i'i c,:'aittre gene-

y,"r;:!':'!1,,,11:1iil",?fri:l:illli;,1,:,,i;., l;:1t1,":,:' cu rii:retoteral:i:L ..a, 5ss6(,

ff;1111,,,,?,iiir"
;;;;; i;;;;;:'::;Ti:,,T,i,,l; Ji,"'i:l,i:;,;ii;,lt:I ;m:lI$
l\iobilizArile ac,tivc r1u vor fi exec.utatc
vului ci se \ror soricita
;i.r.-ai jJ .clupA bunul plac aI ,bolna_
ce participd ra realizur"o -,iro--torir rri'eioterapeut, acele migcari
r_.t".lier ",1119 cdreia
ii este adresatd
perarea' Reeducarea_mersului
i"-upa"nr._o importa'ld particulard. recu_
pe i; d;;;, ";; J,!,,,o. m e d i Este
ilT:it ffi :";#",T i",?";; "i?' " u \u:i
",";.iffo;"iote pt'r'ritc.irrt,crcarca
Mobilizarea .rctiwa_
tudinii miscirii forrind ti;li; de crcstcrc a anroli_
culara in sensul oous (mobriir*-r""iivd 'd;i;;.irnediat crtrpd o airi_
l\{obilizare" ouri"e i."ri"lJ 'robiiizare
contra iezistenla maximali).
u.yu,rtaje ca si *u cxecutatd pe.
doar' efecti' r' o"i"rsi" "l?]""11
,l'jiili,fr"'e "r' "lla"ri
i apci si constituic r_r' ava.taj
$edinla dc hidrokinetotcrapie ,trebuie precedatd oc
nute. de baie liberir, tirnp -.;
oollnrll $ relaxdrii
;.".. ::. V: lrfeucqara
{ie de crteva
ci nri_
gcnerale
";;;; dc minute dc aidroiiirr"ttt"r"pi"
y:.tti Urmeaza apoi celc ao"ar""i a bolna-
bolna_
ullca ce poate fi iucjrciata cu un slcrt
dc ori dc inot sau Uaic tilere.
"""_
Utilizarea hidrokinetoterapici are
perarea locornotcrie incit aEa
.
d,e multe indicafii in recu-
-cJrr_
este mal 'citeva
traindicatii cc trebr-rie r*.p""iut".'-'' comod sd vorbirm de cele
Unele contraincrica{ii
rirt er,iderrte. cre'bun si'rt ejementar : bolnlv
l,::.XTi.l,tr,,l?::,?:::' ehii'."i.''iliii'"nn,ugioase, stili i"u,1", o."i-.{
Altg ssnlrsindicatii sii-rt
pensate sau decornpe'sate qidictate de .coafectdri organice par{iar com_
gravitate. De exemplu, ri"i--d"ii'itive sau parliale, i' funcfie de
pentru terapie dar acerasi"""iou"i"i-ilcula, recent' este contraindicat
roi"av-aitai'rr. Ji.i""t,"'".iiJi'a de ra acci_
dent poate avea o fgarle bunt-inJi;ii"
stadiu de sechera crraropaiiit"";;;;hp*nsate, ,p"nt"r, recuiperarea *ersurui, in
corohariene
"""ia*.,t*ru
47
fecente sint contrain,dicate pe cirrd ci:rdiopatiile bine con.pensate, hiper-
tensiunea arteriald simpla nu aLr contrainrdi'catie absoluta, apreicierile gi
dozaiul fiinC erfectuat de Ia cazla cztz.
Ca regulir genererld, se contraindicd ,bolnavii aflati in stadiu de evo-
lutivitate a unei suferinte cronice cvolutive, indiferent cle localizarea ei.
ELECTR(
]rirstele avansate (peste 70 cie ani) nu reprezinta o contraindicatie abso-
lirta dac'a nrr sint tarc visceralc scrioase.
Mai rcpcde suspurddnr sedintele de hidrokinetoterapie pentru o pe-
rioadi liini,ta,ta sau'definitiv, ia bolnavii tineri, care pr.ezintir leaclii vaso-
motorii sall lteuro-vegetative intense.
Introducereer bolnavilor epileptici in bazin este contrairedicata ab-
solut.

Prin
rivat." din
electroni.
poate fi I
Curentui
traclia mr
'vcca
un el
fenornenu.
:intalgicr-.
Contr
rea motar.
iirsuficienr
ales aplica
cu subsirz
vechiul cu
fr,ect'entA.
terea e>:ae
liei n:uscu
motor. In q

Iosind un r

corespunz5
In lezl
neinlocuit
In iezi
mai mcdesi
Pe lin;
cuperarea
element de
loacele.

4 - eaiet doer
 ELEC?ROTERAPIA
TTv nncupnnAREA NEUR0-MOT0RIE

. prin dcfinit.
:il:i.:f,T j:illil,,l[:ij|': ?,ii1,iiifli:,beazA mii]oace,e rizioterapice
de-
elect.ic' adica a rtunrpo]{ui=uiiT
pcate fi fr_,lositaii.-dc1:irsarc *'u"^ol't

f * n, * jj* X :i r,ir,;,, i:" :*, .i.,.ffi1i* a s u di:l m ffit

i".ffi *:t*'''*;
T" n r :i'
"
:H*,1#
; n{:* r:",,H i;t;
nrrtalgice. ,- cel de catel,ectrotonus oferi.efecte
Coittr'overscje tnari
.pe carc lc_a pr.r.,o.o | ^1^^t
"' i'
;i: i, rf' ::1:: :1 "''
l' "'' i" f, J ll::. ::" :',i " j Tf :i, ;fiT
o
" "
;
upri"uiii;;'Hil;;:; ff;'#t:Jl1l:l:rl. . .,,.u,t,i,i ut'izat ci :1?
:1,
"0
"i",
cti substratui anato*i" discordanfd uneori
mai
ii ir,."rr#""^"^"'-]" ii";;;;
i.l"i#, ul";:: f :il:
tr,rea esac,lir a tnc
,

tioi m.,r.,ui;,.; ;;'"u"tsmeior

t jij
neuro-fizioiogice
ffi ',x;h:ffi1:i ffi
ti;;;;ce
mec.nismreior fiziopatologice
#
",

ale contrac_
"

**"..-i,-' g",.";urouru de deficit

"l;';,Jrr"
;; ;;;";;'"*;;'l,i:,:lTJ:::::..- ;ffi;_
- 'aJ\/!r'r rlldqecvat sauoi*;"
losind un muschi
corespunzatori. parametrii de stimulare ro-
ne_
,.'",",tJ..,1:'ili 'i';,],:'llJ'H::";H,tor.., perire'ric erect.csri'rurarea
poate contracta este de
In lezi''ire,r;;;;i,;'*::j-":t^ :e voluntar.
mai mcdest ;;; ;;Hl]"il',:J""'
"ent,ar "";';;;'-,l"i"n,""uoiei este
lingir terapia ete"Irice
exciio_m
cuperarca nuu.o,"-t-;,"^;;r;;:tt:-::t":*' cea mai importantd
ele':cr.rr ;.: ,;;,;;;;otorie, dure.ca poate consiirui pr.in -,irurur,1u in r,e-
loat,clr,. c rr_rnr.iicnrla Fi trebuie ei un
"*"lr,"ir.f.irl toutu ,i3_

- Caiet docunlen1al._
Reeuper.area neuro-motorie 49
pt.in nijloaee flzic!_klnetlc
__ ed. g60
r
$
T

t
fl
ELECTROTERAPTA ANTALGICA

Efectul antalgic al cureirl,ilor dc joasir frec'or{i dcpc^dent de efec-

tele poiare ale acestor c'urenJi (hiperpolarizare, inactivaley cu blocaj ca-
todic sau anodic, este folosit in 'cliferite variante tehniJe de aplitare.
Acestor curenli li sc adaugir curentii diadinamici 9i in ultimii ani cur-entii
ie
r-rnei
declai
cep{ia
noase
riabila
rrir
I

de medie frecvenlir intcr:fbrentiali. de fl.e

Pcntru realizarea blocajului catodic snr,r anodic se folosesc curenti L:
'S'tj
_j9|sti .frec','ent[ cle foluA rcctarngularir cu frecvettt" variaUil" l"i"-
d.e
tipuri
;i 500 stin-ruii/secundd. l'rc'cl'enta si intensitatea sinl alese in funclie ae mielir:
tehnica folo:ita (Pc punotc dureroase, p(-1 zone dureroase, pe zone re- t.-
llcxe ctc.). ExistA unele fomc fixe, curn sitrt cur:er-itii 'l-raebert, Leduc, brelor.
:!:.

Adan, a ciror frecvcnti:r este constantd si debitata aulomat de unele apa- Fibrele
rate de electroterapie. Efectul antalgic cste dc.pendent de iltelsitate care s:
mo-tiv pentru care o vom clegte progr,esiv irr timpui aplicatiei
;i de durata discrin:
;edii-rfcj. in fun;fie de toleranta cutar-ratir a forn-rei de cr-rrent, se preferi sc.r-rsib.:
durate rlari, peste 30 de rlinutc.
Tr
- uneori, spasm,
(inflamalie,
substratul dr,rrerii fiind legat de anr_rmite condilii biologice
neLiro]l
contractura etc.) sc va face trata,mentul patogenil al
durerii qi nu sirnptomatic ca mai sus. pentrn aceasta .ro* foiosi alte ,,si s te:::
forme de inpulsuri (triunghir,rlare, exponentiale) si arte frecvenle. sr,rperi,,
A::
^ In algon,eurodistrofii
incearca
uncie sr.rbstratul veqetativ este recunoscut se
ganglionara sau vcgetativir locala cu stimuli exponen- gelatir.
_blocarc'a brelp rt
liaii cu durata de 10 r11 sec., frecvenfir rarir (6-B)/sec., intensitate micir
qi durata dc aplicare cr.csculi 20-30 ninutc. noasa F
Reiaxare qi efecte sir-npaticolitice sc' ito't obline prin stimularea optica ncrnenu
folosind curenlii trapezoidali. Prin aplicaiea biocularA ;i ceryicaiA a elec- fibrelcr
trozilor la intensitat,ea prag dc stimr-rlare ilpare fosfena. se s,lie cd repe- tul inhi
larea regulatd, cu o annmita frecvenld a unr-ri stimul senzorial, ducc- lir (deschi::
un procs de inhibitic corticalit activa. l)eci, atur-tci cind nrrrirrinr efec'te inhibi::=
sin-rpaticolitice vorn aplica clectrodul actir.' in formd de ocheiari pe a,rrrbii c-
Jrl
ochi iar cel pasirr sub formei de placir, ccrvicerl. Pr.r
Parametrii cle stimular'e sir-tt urnrAtorii : cr-rrcnli tr.apczoidali cu panta decit ce
de.10-20 rnsec., durata impulsului 20-30 rrisec. si frecventA oe g- influrul
1O/sec. la intensjtatea prag de aparilie a fosfenei. Dnrata Sedintei este
r\1e-i
de 20-30 rnrnute. vos cstc
ElaboriLtA itr luntina datelor moderne de neuro-fiziologie a durerii, prin ac:i
de o larga rzispindire se bucula tehnica stinrularii electiice rlervoase ternica
tratlscutanaie, cuhoscutA sub rrumele de TENS (transcutaneous electrical s
nerv stimulzrtion). liri. \-a
Pqarta .ri
Durerea este un fenomen subiectiv greu de cuantificat, variabilA de mrna ai:,
la individ la individ. Ecoul siu afectiv, conse:intere reflectate pe mul.- rezultine
tiple planr-rri, riclicd problema ins5gi a senrnificatiei ei functionale. acfiune.. I
Nu existi inci o terapie unitari asLrpra 'n-r,ecanisrnuiui cle producere Polis
a durerii.
una din teorii, ceir a 1ui wali qi rlelzacli. degi nu este adrnisr de il,^lti'.
rr lnchie:?i.
to{i speciali;tii, prezir"rta ala,turi de sernnificalii fiziologice interesante, o Stir:.:
-'erie de inlplicatii terapeutice deosebit de eficace in controlul durerii. zintd, ur:a
Acqti autori atribuie substanlei gelatinoase Rolando, rolul unei prin ceea
,,por{i de contro}r' (gate control system) asupra impuisurilor dureroase trical ner'.

50
 confbrn, accstei teorii,
yl":';i':"aJ::il;::: inrruxur du,ur.roS este supus
il"',T;i"T","" i ..ii.l
ff;; r *i::l;Htliii
noase Rr.,lrnoo
fi4 ca stimtiui':T "-utu moduleazd
E

"o.1t'Sdulatca-'l-'a;'$':t^t':

fil**i,rulfi,lffi *rff*lm'*:ffi
l1?el,,i:ii*rqt*rii#it{ii;:f
h"^,jjr l:l.r"li: cic vrreza dc conducclc.
e1
fdi:q+ffi ,:ili:':.::H
Fif;l.?i;i-j",,f it#f'l I ," .uJor:i'ic '^ insasi cxpresie a caribrutui
rlbre arra, beta samlna ri-
si derta
;1*:x;ij,,*.f;tTiij**,j,:t#*:n
"'"',?j,j;:1:JixTil:x{it,*:lt:ffil*i[,q$ii]lt1i,;h"f, t.f,li
l.:l;l l"l1?i i,:*::,:ii[T:r'f'K'?.:],t"'v'
.,,n"':J.^, sisrem p;;fi;;:
mdduvei spindrii
cu un
;"i::Ti,Xill :t*.;?rif#;"ll#f
"yr s cs{l Lrll
^,_Atb",u.grupuri dc fibre i$i trirnir ra celulere substanlei
::?i'??:::"o""'3i$:"fiyr,* "lit1"'1,11;;,colaterale
$rup are acliune oir"riii.'i:il
.
oasa Rolando are
.;utl iol ""r" i"uii.ir'e tnacliveazd' substanla^6r;i-
ornenul de .,inirjbitil-"t :'r.,;ii;;."#,i;;""
oreror sroase va ...!i^
,,reroT,groase ,, p':"'i!-
incit . efectul faciiitalor
.115r',"ri*i";:";3,rx:"'l;l,fto-iil:l:,'11rg,
creqte ;ri""", .l"i^fifl.l..
i.:t? j:',ilf l"i'oJ:i;"',.IiJ;ilT;i+,. j,#tHJ;**iif
aI

tI Dl tiet r(.
So -^-r;-- ^ -
se.reaiizeaza
:t"ir,l,l,ffi
-." 11'ru'ur!ld
astfel sis,temul. de contror
Printrc fibrele srr nrr,mi+ *^r-
^it cea
o rin..io..;:l::_," ca'or virez;ltiTris,""""":l,,J"l".,1.n};
t'i'' cen tri i super:
u*ui o'-i"'J.' t
"iii "i5
?i
i;il;;r"-.1i;,:i:"jr',,jlrd;r,"J5:r, i"ui"t"iJ
Merzack si \\_air
," este
Y_u^k:Sk
trartsmis
\\-alt .^li:::l:
considcrd cii, lu o ,r,l]t,,.t
ajungd Ia ei. '
's nun
t*it:nixij*:-nitinil*:'?'#*::;f{,m,r""$r{}1,ff
,:l,ac{iune
r. va r.ozurtu ,,,,
r
e;te pu_
utii}in"r*j",;"jj:T:i?"!}
rrbrele groase cit
".,-11i1 intrc'activiar
a.ra gi cele ce u"rrn1lli"t- 9i cele sit-
in seri-ui';#"',iid#:ii:
uttind a""i ":i;;"Jill-:?-zi pentru cA fibr
?.?.l"tt.,-;i, t""';fi, Y;liTlJil
groase se epuizeaza
""u"r#DFri
rune(( qi rearjzarea p*tii"",r-'fi"'" .""nri,
r fi,:ar
,,lo--9i*,'u
__*-,rJLrLcprrrer ioc a ,,sistemurui._il
Fororsinrr
,.Folosind a,ih..r::
stimulii
ugr,. acegtia vor
";;;:;pjl"itffJ._&Jl
intensitats
dureroas,e.
fi ,r"1,^ltt9l
inrh i d ere r p",t ii t I i p;;;;i -; ";
Jh i:' " ;:,fifllli.l:
;
""1
il,;" :r ii""T,:? #j|] i ::*:u.o,"'
: a, ";t,::r
uiil aii,
-.s...,.1,
Ia
r.1,"
una din implicati
;
i* 1 " p
",i
r",i u.

:,T:?"":,;,"";iiffi
l"':.,"JrHfiihT"'ilirillif, *:1,+il:"J:,:?*

51
T
ri,.
ri
w
Apirratul lornirnt,sc ..c'ALMosrl\1,( produs dc IEIR conrcrcializat
prin unitdtile tehnico-rnedicale, permite efectuarea acestui;i tratament an-
talgic la domiciliu. Acest aparai a fost testa,t clinic in IN{FBRM Bucu-
tului de-
in
Abor

foriria
t
iil.
re,gti. Pentru inforrnar,e preieirtdm unele obs.erv:rlii ce permit orientarea 100 Hz i:
s celor interesali ia metodologia de tratament. cular.
Preluind datele din literaturS, am piasat Efe.-:.
menlarA ce acoperd trunchiu.l nervului periferic -elec-trozii pe regiunea tegu- conditiiicr
cu r."hic.riiaza impirl- Acest efe:
surile durercase din periferie. Pentru cazurile in care durenea era de
origine votebralA am plasat o pcrccht' suplinlcntarii de clectrozi (cir- culatur.:i i.
cuitui II), paravertebral, in dreptul rAdAcinii nervoase in-rplicate : nismul o:
7'' ; -

apofiz6 spinoasd racldcina nervoasd catie s:.c:

c7 DI frecvent-
D3 D6 aplicatie ;.
D6 D8 se alege ir
DB D
D10 L7-L2
1,0
70-_10f H
D 1i1 I) ,)-l) + T'-.-_
ttt _ai
D 1,2 L5-L4 {inut p:::r
t, 1 L 1-S 2-S 3 practica, ;
S4S5
continui: : _
Petltru controlul dr-trcrii articula{iei cotului plasAm electrozii celui In te.-;_.:
de al cloilea circuit de excitalie ia nivel paraveriebral C4--C6, pentru tatnenturu:
articulallilE pumnului ;i miinii. paravertebral C5-D2, pen,tru Eold L3- mod obi5n-_
T,5, pentru genunchi 1112-L3 ;i pentru picior S1-S4.
variazA .de
Zonele ,,trigger(( cel mai ades interceptate prin piasarea electrozilor pauza de it
in dr'eptul 1or, sint.: fala dorsaia a miinii, fala anterioara a antebralulr-ri,
epicondilii humerali, fata posterioala a bralului pentru ,membrul supe-
rior gi fala dorsalir a piciorr,rlui, loia zrntero-externit a gambei, fala pos-
tero-externii a coapsei, fe.sier ;i inghinal, pen,tru mem,brul inferior.
., It-t circuitul aplicat pc zoneLe dur'ero;rse se prefera intcnsitAfi irne-
diate sub ]rragul ciurerii pc cind in circui'tul par;ivertebral intensita,iea -- ELECTROTEX
:i.:...-f.atlirae,=.- :: {
depagei;te ugr)r pragul corrtracliei mnsculare, atunci cind lucram cu frec-
f'!: r n; Tr
ven!e joase. excitoerotorii. uvlrd D
partea cea I
I)urerile c1c intc'rtsltatc mai n-ricd sint foarte bine influenlate, pina cedeu parti;
la elirnirrarca lor p(' parcLlrsrrl lrplic'atici. Cel rnai'slab ciect sc ob!ine irr farmaccdira
paresteziile dureroase din stadiile de reinervare a nervilor perifcrici tra-
voase in cee
umatizanti. Tolerarrti-r tcgutrreritarA cste foarte bur-rA pentrri electrozii de t5lilor ii:o::r
Cauciuc (I:t rrn bolnav la care electrozii au rinras pe loc 22 de ore nu s-a
observat nicl o leziunc tegurnentari). Astfel. aplicaliile foarte h-rngi, pes,te declangeaz-
pioprietatii::
o or5.'sau douA, atit de necesare itr asigurarea unui confort in aplicarea
progranrelor de kinctoterapie, siirt posibile, fiirir riscul arsurii cutanate. Fara . i
trebuie sa -r
Folosirea pe scali largl a curenlilor intcrferenfiali de medie frec- l'Ierespect:i:
venta se dltoreaza efectelor fiziologice nrr.rlt a1;ropi;rte de conditiile ideale
de inducere arlificiaia a contracfiei ;mnsculare gi datoritA efectelor antal- Dlicit pen:r:
gice pe care le induce prin efectul de acoperire (dupd Lulies). Curenfii O stii::t
numitd se:t:
interferenliali de imedie frecr..en!5 modifica perceplia dureroash prin di- de diversi fa_
rlinuaLea excitabilitafii dureroase (efectul de acoperire) dar ;i prin com-
baterea hipoxiilor generatoare de durere (deci prin acliune vasodilata- _ felql
,DUn in
ucti{
tcare). termot:r;.:i*
52
 ,,O^U^"^111:".:...p.
ur decontracturant :l:g"li"a a dureri i somatice
medii
se realizeazd grar i e efec-
(12_g5 Hz)';i mai ales
Io,1*? de aplicalie"b|Illgy_{recverr{e
,,SpECTIiU(r unde frecvenia ,rurtnlili a" U 0Ia
Hz induce arter;nan,ta ritmica a stimuiiiii-
9i;i";;;iiGr"ili"i
mlls-
Efeclui vascuiotrofic, hiperemiza^t ;i resorbtiv, prin imbundtdtirea
itiilor circulatorii si mctibolice rocale intervine in reducereffi;;;;;
t c'fect.se iealizeaza datorlita-;"til;ii u"*to, curenli direct pe mus-
tura- vaselor gi indirect pe struciurire
'eurovegetative Ei
prin ,reca-
1ul dg pompi musculard datoratf, efectului excito_motor.'
In dorinfa- oblinerii efectuiui a";[-"tu se preferir terrnica de apli-
stabili, cu etectrozii plasatl in aEatel i'cit c.ei d;i *;;;ii de medie
enta sa se incruciseze in mijlocul zonei ,tratate. pentru ro.-i
rtie c. frecvenfa constantd, o"
i;rb i;;;;;i"i i"',ivrawuAt-(
ege frecventa de 100 Hz, cea"it"oruta
rnai anargeii"a, ru"--tr-"or]J,.,i['iix"
---:- - ir.rtr"
IUU H:2.
100 H:2.
In c.azul .aplicatiei cu frecvc'fe variabile, efectui anargetic estc ob-
: prin utiliza'ea unci varia{ii de frecven![ in pra;a o'--ioO Hz. ln
iicd, dupii u' prirn timp de aplicare a formei ;;'f;n;"";ia ri"a
o"
ir-iud cr: frecvenfe variabile.
lntensitertea curentuhli trebuie crescutd progresiv pe parcursul ,tra-
progresiv sfirgit.'Dr]rata qidt,;t"I", este i'
l!l:i ,!i de
obig'uit :"r1.Tt? -spre
20 de'rinute (1O-ptus iOj iar totai de qedinle
za de l. bolnav la bor'av i'tr:e ti ri 16 crup6
''marul
care se recomanaa o
de doua saptimini.
$edin{ele pot li efectuate zirnic sau ra dou6 zile, in fuirclie de nece-

PIA EXCITO.MOTOBIE
litt:.jtij-?r.+t:';t,:=.i,-:.ji. *:.a;':==3*,:+:F:=1.rr:
pi Dumouline qi Bischop,Bischop, y, electroterapia
srvL!i vLsr qlJrd caulL(r_IIloL0rle
excito-motorie
t a. electroterapiei.' Ea_ constiiui*
-.*g"r"r
constituie
constl
:::_,T.1i, -i 3:illit? pro-
ffijt-:1ii r11f t1yii. fizice ce nLr' poo,u
inamici. Aceasti terapie,'nae ia--i; "n-prr"t"",il;;J#;
ii
t:-:::aq,.: glveSte activilatea musculari si p.e,ri,-,e fripolrofiu
;;;;iil;-;";;;ii'fu;
notorii active. cu cre;tereer numrrului 'roi,
ir"^"a"'l" ii.tu, ""i_ .",,
,_-,lrit?ti motorii denervate in scopul menlinerii
ii?,plllT|-1,1!
talilor contractiie ale fibrelor ;"r;;1;;;'rtr:Ii"
i a intra in detarii de neuro-fiziologie a contracfiei "f!;;"i;.musculare
sd amintirn parametrii de baza ai-3ir'ruurll -elecirice'l"orecte.
rectareq lor poate avea efecte dezastruoas; p;;il;i"ii qi i*-
pen,tru funclia motorie.
stimulare electricr simpla provoacr o contraclie muscura.rd
secusS. Rdspu'sul muscuiar la sti,mulur electric fugace
-inftuentat
,xi i f-^f^-: ,.1:.^r-^ este
factori din,tre care-- -
relineim pe cei maiimportanli :
muEchiuluii_:. voltt obfine un rdspuns muscular
con ffir
maj
rllre 1r1 care rnuschiur stimurat a fost preincalzit fie prin
papie localai fie prin dia,tertlie sar; ,,,liraio"ol*ropi*
;

53
 aprecierea intensitalii stimu- tn cart
lului e si linem seama de fenornenele fiziologice de suma{ie spa- secusa
liaH q:i tennporald. Dacd apli,cim pe un muqchi sau-rfn nerv itimuli eILc- tensi*
trici distanfali in timp (1 sau 2- pe secundb) Ei rnodificdm intensitatea a)
aces,tor s,timuli izorali, vom obline rdspunsuri musculane ce se inscriu ib)
pe o curbd. c)
Analizind aceastd curbi vori obserVa ,cd pentru o intensitate miia d)
a stimulului nu oblinem contraclie musculard^. La un anumit nivel de D(
intensitate contracfia muscularS. apare este intensitatea liminari. pe 'Fc
rndsurS ce creqtem inte'nsitatea stimulului - electric, rdspunsul muscular mai su
I
creEte in amplitudine pini la un anumit nivel de la care creEterea supli- +
,m'entard a intensitdlii nu rnai este urrmatd de cr'eEterea amplituclinii cbn- rite fol
tracliei, aceasta riminind in platou. Deci pentru electrostimularea cu
stimuli izolafi putem stabili trei plaje de intensitatc : subliminal6, sub-
maximald Ei supramaximald. se constatd cd in plaja de intensitate suib- StimuLr
maximalS exista o relalie directi intre intensitatea stimulului gi mdrimea
rdspunsului muscular. Aceastd observalie este certd pentru un grup mus- ;i erg,
cular dar nevalabild pentru fibra musculard izo1at5.
Conform legii ,,toi sau ni,mic( o fibrd musculard rdspunde la un sti- Im
mul sup'raliminar prin o contraclie maximi. Dacd stimularea cste subti- tere br
gular c
minalA nu vom obline-rispuns mus,cular.
Mdrimea rispunsului muscular este in funcfie de numirul fibrelor tul mo
musculare excitate. La muEchiul normal iirervat, cresterea intengit5lii decit li
stimului,determind. recrutarea unui numdr mai mare de fibre musculare. reobaza
devine
Este de fapt, sumalia spafiald.
Se stie cd marimea rdspunsului muscular la excitatia electricd esle corttrac
-Da
de p ende n t5 Ei d e &#{pfth,.iju,,'deie,,ffi t";fliadtCatrrffi-p acd i n tervalul
c'e separi stirnulii etectiici este rela,tiv marle (ex. 5 stimuli/sec.), sg
descrie
constati cd aI doilea rdspuns este mai rnare de,cit primul, al treilea mai truao
mare decit aI doilea etc.... Acest lucru se datoreazd fenornenului scirii a ntare cL
cendent
tui Bowdich. seama i
Un stimul izolat de intensitate subliminara poate dever,i eficace
prin repeti{ie prin fenomenul de sumafie 1atent6. 1n
Dacd stimulii sint foarte apropiali, vom obs,erva o fuziune mai mult fiecvenr
sau mai pulin completd a secuselor elementare. Apare tetanos-ul numit tric 5i
gradulu
,,fizio1ogic". Acest tetanos poate fi incomplet sau complet. in tirnpul te- Electros
'tanos-ului cficienfa contracfiei musculare poate fi in functie de :
a) frecvenld : cr'eEterea frecvenlei determind o tensiune mai mare func!ion
raportat la o stimulare izolatd ; sI tinen
b) durata te'tanosului : tetanosul complet este nefiziologic deoarece -conexiu:
in timpul contracliei musculare a unui muqchi normal inervat, nu toate rent bio
unitSlile motorii intri sincron in,contraclie ; rente. ct
t
c) dacd pauza dintre stimuli este prea scu,r'ti, al doilea stirnul nu _t
mai este eficient deoareoe cade pe perioada refractari a mugchiului.
+.'l
muqchiul scheletic poate fi excitat electric
-> *tgfri:e.;:sti.ry14tlilorf
fie direct, fie prin intermediul nervului sdu trnotor.
nervai

'i=ri reobaza)
aprecierea rdspun'sfiui"firi$ular trebuie s[ se lind seama de con- I{od
ducerea undei de depolarizare de-a lungul nervului. denervat
Excitalia se naEte la-,c-ato-d Ia inchidereE.-qfgp,qjtului 9i la;rngd la de crestr
{S-,gseidee"*lui. Este legea secusef 4 .lui Chaveau gi Pfluger, ln caZffile de electr

a4
care se practicS eleotrostimularea muEchiului prin metoda
monopolarS,
usa muscq'lar1
lqg" in ordinea ,"*jiouou (pe mdsurd ce creqtem in-
tea cureutului) :
a) secusi de inchidere cind erectrodur activ este cer'egativ;
b) secusa de l'chidere cind electrodui activ este cer pozitiv;
c) secusd de deschidere cind erec,trodul a"fi"
d) secusd de deschidere-cind electrodul acfiv LslL i""iti" ;
este ""i i"gutr".
Schernatic -- NI>pI> PD>ND ""i
Fol.si'd tehnica cie- elecirostimulare bipolard relaliile prezentate
i ty.l :" ff !-gTpea?a facilitind erlorm electrostimularea.
uti,riii1l.frw::rel^eettl;e.lr*:1$r electrostimulare puterm folosi
;-l^Ti,-'
forme ale curentutni eteitiii.' '"''" dife_

:mulu'ea electricd cu impulsari iz<>la,te

erpttergiald
cl,e formd rectangulard.

Impulsul eiectric rectangular are o panti de cregtere gi

de descres-
brusc5 si un timp
{q plr-zu in p)aiou. Aplicind un curent";i#-
r cu durati lunga (1.00-r otjo *rdtip. tegumentul u".r:ura punc-
*1: ""
fi!' .11.:3p:tele muqchiului nu oblinem ;";rt;li""iiruEchiuiui
t la o anumite-iriLnsi,tate u
li"?;^S;:*iT1,tt^rl!"1
",rr"',,tri;ii'',iiilir*;-ffii;:Hti'"7
de ,trecere a curentuirli etectric, p.ug,,rt limi,nar
ne inefi'cient 9i estb necesard o
rac{ia rmllsculari. "t"qi"r"
i;;-Iil;;t*a b5#f;i a induce
Daca panta de cregte.e.a curentului. i* roc sa fie perpe'dicurard
abscisa,^va,trefui sa meri"ii"i!,r*Jli"t"u
ob{ir-re contrac{ia nrusculari. 'c.ester*u intensitalii
a:'-;*1i,:1s:l_j::ll!it-:y ,q Lgq pu,._
u:ll-
;;t; l,i;titffi;
a stim,utulni este mai ,mare. Deci, panra as_
enti trebuie 9.*
i.:i_"t_t-,Yf.-q? si :f:lgl".
constituie un p"ii"i"i." ;;-;#';;#;;; sa tinem
ta in electrostimularea musculaid terapeuticd.
In Sycuperarea reuro-notorie, ur*"iio'sir.r.urarea cu curenli de
ioasi
'-en{:a. trebuie sa porneascr de ta exa-e,rJl""iiii;ilii;,J '#::
rarior-rata ce permite ;.;;1;-
",,ptinri asupra
:1,.:ti:::f
lui ,.:,rj,e:.u.,,1T-"
1i "pr"rilri
.lez,iunii .areg-ere, 1ruru,',"'utrirlr
'osilrmularea ra_tioirald trebuie s5 tind dc electrosti;iiJr-l
seama de
iouali. I' cazril u'ei Leziuni complete de tip realitatea ira anatomo_
trebui
de. u'natoarere elemente'egative "";;i;;; perea
-i'idtFdifr
riunii neuro-mbtorii ce priveazd fibrefe r?rui""f"*'i"'#iutrUinter-
L:':1,.r-"-1n]u
biotrofic si functionar qi r.otonenronui periferil a. rilp"i*rile "f"_
cu urrnAto:rrele consecinle : afe-
' ct'eq.ierea reobazei ;
creqterea cronaxiei;
pierdelea capacit6tii de acornodare a muschiului
(mugchiul de_.
este tetanizat de curer-rfii a cdror intensitate depdEeEte
cu pufin
).
od if i q3lg.q-.,9.qomod51ii permite s timuiare a
selectivd a mugchiului
ar priii' utiTiiaiea' Crjrentifbi'eipoii"rritrii pantd selectivd. panta
tere optimald este dat* di.euro"a, ctirnanZ?:i"u (vezi Caiet
documentar
troterapie IMFBRM i gBg),
I
55 I
 ,. '=** disparilia posibilithlii stimulirii indirecte a mugchiului prln in- rapeu!;-.
'term,ediul punc,tului motor I Reiese :
+":z pdstrarea posibiiitafii de stimulare directd, dar ,nurnai prin
muE- succes;_--
chiul traversat in totalitate de curent ;
r-* disparilia posibilitdfii de stimulare cu curenli de duratd scurtd l:r -
leziu::i
(sub 1 msec.). --.
toareie p
- Revenirea progresivd a acestor modificdri electrice este legata direct
de reinervare, care la rindul ei, este fav,g;!Eg,t+ de mai rnulli fictori : su- s'cdzuti. {
tura pre.coce a nervuliri, persistentr tecii de (axonotmesis), tropis- durai: -:
mul axonulr"ri cdtre periferic, rezistcnfa mrre 'rierina
a piacii neuromotorii la
degenerare .9i posibiiitatea refacerii unei noi pldci neuro-motorii; creg-
terea axonald cu 1-2 rnm/zi, reversibilitatea raocl.iflcarilor histo-chiinice
ale muqchiului denervat (in special per-rtru muqchii i,.rroximali) in primele
12 luni. De aici, impor,tanla precocitdfii tratamentului.
Pe lingd acegti factori favorabili recuperarii neuro-motorii trebuie
sd linem scama permanent de-fa.etorji defivorabili_.: imposibilitatea str_
turii nervului, Iocalizarea distaldl a "ieiiunii nelvuh-ii qi intirzierea pro-
gram:;1ui de recuperare. Airofia musculard este progresivd, mai intensd r,ilor
in primele 3_luni, dupd carg incepe pr,olif,erarea iesutului muscuiar prin !.
rle
lesut fibros. Incd din lazele injlial^e dL denervare se instalee.zi modificiri
biochiniice ale leir-rtului rnuscular precllm gi rnodificdri ale extensi,J:ili-
taiii cu cre;'terea colagenului in dauna proteinelor contractile.
Toa-te aceste modificdri se intensificd progresiv cresciird gradul de
dificultate al recuperdrii n,euro-motorii Ei reaucind pcsibili,tafiiE funclio-
nirle a.lc l:olnavului.
Necesit:Ltea instituirii unei terapii de electrostimuldre musculard pre-
coce este evidenta in vederea :
prevenirii
- cregterea lnatrofiei
*-
musculare ;
volum a fibrei musculare ;
merrfinerea cla.sticitSlii mus:ulare ;
- inhibarea Drocesului de fibrozare musculard
.- ;
frinarea deteriordrii proteinelor muscrrlare cu pdstrarea cvasinor-
nald- a activitSlii ATP-azei E1 prevenirea inversirii ionice (potasiu/sodiu)
din micfibrile ;
crcltelea eficicnfei pompei muscuiare asupra circulaliei veno-Iim-
fati ce. Sc.l-ii:-c.
gtiind c5 i:-_
Efcctul electrostimulSrii musculatuiii clenervate a fost demonstrat
de- Kowarschick, care incd din 192g, a ardtat cd este posibild excitagia intilniti fr-
selectivd a nlusculaturii denervate folosind irnpulsuri exporren{iale cu O al:a
durat6 lungd qi cu pantd de creq,tere fo,arte lind. pozltia cea :
Muqchiul total denervat a pierdut capacitatea de acomodare astfel cu perfo:::::_
cd el va fi stimulat de impulsurile exponenliale cu panti iind cle creq- Aceasta i::-=.
ter'e si duratd mare._Ia intensitAti mai mici decit mugchir-rl cu inervalie
normali sau decit fibrele senzitive integre ce vehiculeazd durerea, care in afara fone
se acomodeaza qi nu mai rdspund. in ldener
Electrostimularea corectf, impuire respectarea unor norlre teh.nice lare monc;::-
bine determinate. Ineficien{a electrostimr,ridrii poate fi imputatd in egal6 dui indifere::
mdsurd medicului care a elaborat o prescriplie incorect5 6it gi elec,trote- spin:ile ir::-:

s6

fr.1
 + panta cu]'clrtul
u, cu i ; ;;; ; i
";""
i,#,:,nr % fi li^," li:r,i:,
t i
t,t
":
.c
:,ji:; n :?: J;' X';,.1
:T,Tl:::l,l::":ll,:s;l:#*lri:
::+ rnstalarea
'ap:ut
procesrrui,de reinervare i este
pri,r obri'sr,,a".arelora;i;;;lr;,;:"r.i :: :
sesizab,
"
::i'i',", u, n,
I

o"
rir,. corrrrar,lii, ".iilirl*","u_
'1'
:=. in t_nOnfentUlii]]':,:
;1":[;";: ir l::la-i'"'1i""";; v1a.rr irrterrsir,r* d.
rrllclrbrritle
rrrusiulara [a
ei sr jrnurare ;
StttlUlafe ;

i,i.f,".,,XTi1f .1il" j*,iTJH:i:',i::?i:.i:":ffJti,i, jJ,,iX,";.ffi

U' mu;clri derre'r-at obosestc foiir.rc
ulr-lr,d rcli frecvcrrta iinpulsir_
inclicar ca durata pauzei
r.,, r^^*..-,^ - ,-
rcel .,,i mai "-,,,*'1l"qil'Ll:t"
.1,.i1,"r,l:"j.=r;"^_,D_,]l
prrfin cle J-_'5 or, Dn!,7pi sd<.:
Sraqe decit o"r"i"'l,1lrTl,i1rro".uto
daci irr rinrn.t
"r";",ilil,,i,fl"ilrl,oi".aurii. "f..,.t*r,il,,utu'iiI st, obser.r.ii
:;n;x*y;i:' d' h.H;t ti,ifi", j n lr i, l,,Iitr;*
*:1"
"l:
i i
Fot'^
Este ^ o -^--ctre
-.-- -
eragcnra -sd-cr.olgru,,n t;;;;^';,;,:uit.'inrprt.rutui
ac la iicalitut'u"i'ntact,'o',Limur(rrii, perttrLt rr
iJf"lr''rl!nr','re,ocontractie p(, r)et.curi.ul
I'ccc* cc privc5lp"],fr,1r'?r'y1 stinrri
sttmula'n, acesta va.fi liror epricati pr. o geiirirta
i'i{ial O-i;.'riqi
iu:rcric de rasDu's"t m".".,t'";."i';';",:.irr :o.-lol-"r.",,..r,;ii, :nri
f
dc t.rcc,_
.,;:;ll'i::, ziici sc apric. j-J scrii 'rulti,
re r' a d::" j::.il ;; ;i o',i,1"
e ""* r i,r u r"' rl ; iL, "',",i
i rc ri -r"iTr
r.carc sc rr r
ri..
cre
l ic j t

": n.li de erecirostimurare

erect ost ru
*, n
r],l f i r,* u. u
ladjite de- denerva"".ior?Jl -" i"i"r"ii" "
rehnica.
o

;:;:r:f,"i;,::'::::_iill:iia,d
ura rn oda ji tate e ele ctrc,s
;6;;;i" rruschiurui de rratar Este "

d m
"i;r; ; ;;#T:T"T*: J ffi rl;::
ti

j; :i:lrd{ii: ",-": :_:,.", ".i iinl" numdr e ta !i m rori i.

,1,fff*::r i:pcrari
Sctrimbarea
* d r.rn i
;

permi te,,"i,,ii,,i,i ::1ffili ".

o

mutchi denervar i"*r.""", "l"illli'ff::.Tl

l,;t;:hTj; formulei tui pfliiger esre
c alta r:ondi[ie, aparent mi.ord,
o co'stituie plasarea boinavului
in
a:,ffi jl..:'
ft
:;:1" cauate si i't'rirea
---^-.^'!s lrlrpud.rl i,:?H"T :n
:,"::':::i: e f i ci e n te, ;,"*",=
Ia in.seatlr-rd, de ceje. proprioceptiva
mai multe o.i, ptururua segmentuir-risecu'dard.
"

ra forfei gravitafionale. cle tratat

pu"ilate sc poatc utirizr
t^*:::t";'ite
::onopolard
-r-v.!r!u cu
uu
;i nrc,tocrrr dc crccrr.ostirnu-
electrodul
crecLroclul actirr aplicat
Arrli^^+ pe
'^^ pu'ctul
_-

jtf::||,::t:t ra niverLir_activ si electro_

in 'rotor
"r.roui"i-1",i*0,u,*, dreptur rdd;rci'ii

E7
 POSIBILTTATTLE ELECTRoTERAPTET IN RECUPERAREA DEFICITELOR
LrClgi
NEURO-MOTORII DIN ATECTAREA MOTONEUBONULUI CENTRAT,
inhi:"
ob:in
-j
Rolul el e c tr- o t e r a1si e i i n, r e cu y: er ar e a cl e f i c itlLl ui ut of o r mecl:
in afectiutr,i cile neuronului nLotor ceittrttl

,. in
-Electr"oterapia a constiruit de foarte
multi vrem. un domeniu atrac- 2. Ele
tiv tratamentul secheielor motorii ale accid,entului vascular cerebral. grupu
Sub diferite forue, corespunzetoare
!vrUl/urrzoLvqf c lJu_rurrrLd!,llof
i:osibiritatiinr lerrnic*e
Lellluce gxls
existente s-a
itcercat a.i'rarea muscl-rilor paralizafi, pe baze r-,iui *uii .,u., ,mai pulin
;tiinfifice. Progresele recente-inregistrate de bioi'gin".iu uu permis ex- or,. I
t,inderea arir:i de aplicar.e a stimuralii electrice in lEziunile nervoase cen-
SaLl ri
trale, leg:a
Pentru o prezetltare sistelnatizat6 a loculni electroterapiei irr recu- tehnr-
p{lrarea sechelelor nrotorii din afecliutrile neurologice centraie, trebuie eleci::
sa
facem. de la bun inceput delimitarea intre electroierapia antaigici qi rilcr b
cea
adresatit activitirtii motor.ii propriu-zise. caite :
-Tr-r
scopul reduc,erii durerii gi a tulburbriror ortopedice articular.e se-
crindatc, se pot folosi ir-r aplicatii lirnitate la reginirea'interesatd'toate for-
mele de curellt electric cunoscute in terapic. -curenfii dc joasa $i ,medie
fr-ecvenld, diatermitr cu unde scurte, uLtrasonotetupiu, sir-ri folosite TRAT.{
frec-
vent pentru a cc;ntrol:r durerile articularc qi eventualele tulburiri algo-
ueurodistrof ice (Fluybrechts).
Dacd tr-r ceea ce priveqte aplicafiile locale nu exista coutr:air-rdicafii
speciale, in sensul agravarii dezordinii mo,torii, in aplicatiite pu s;upr-i-
fafii m:ire trebuic sa firn rezervati deoarece sl.imuiaiea unor arii cuta-
natc largi cleclaugeazi o stimulare periferica a sisternului r-rervos a cArei
integrare nu poate fi controlat6 si exista riscul a,Qravirii deficitului no-
tor. in speci:rl prin accerrtuarea spasticitd{ii.
. In ceea ce prive;te electrotelapia cxcito-rlotorie, depiqind stadiul
galvano-ft-rradizdrii (Popovici, 1gB1), lmed.icina fizica a fu"ut progrese im-
portante. Pentru o inlelegere mai uqoarl vom prezenta cel-e diui mari
categorii de electrostimulare in afectarea sister"nuiui nervos central :
clecrrosti rnulalt'a actiuilc periferica;
- electretstinrulare.zr cu actiune
-- cu ceutrala.

TEHNICI DE ELECTROSTIMULAR,E PEICIFER"ICA

1. Electrostimularea pe utt ccuwl

stimularea electricii a rnuschilor spastici, metoda folosita de Lee

ir-r jurul anului1950, a fost justificata, la acea vreme, de efe,cbele re-
laxante pe care le-ar induce stimularea electrici bipolar[ grupelor mus-
culare sl:astice, cu culenli de joasa frecvenlA. Mecinismul- de acfiune a
fost explicat de Granit care considet'ir cir stimularea organelor tendineasr:

58

k
Golgi cu stimuli individuali
scurti r1y dq intensitate
inhibarea
sc dL:r.rvrrartt
activitdtii mo:to;;;;i;:
n:o^toneuronilor alfa ai mare, ar duce Ia
oDttnc relaxarea. m,uschir_rtui .*rpl.iirr;'=
-Aceasta cxplicafit nu rezista
azi cind sint cunoscute ";
ecanlsmele complexe ,de
reglare .a
mull mai bine
tonusr-rlui rnuscr_rlar.

f;:i:;";::?"L!,i:::&:,f:t'canatamuscz,taturiiantasoniste
,inceiln,cl din
anut tgJ2,. Levine,
\:l:.si Krbat,.eu urilizer acest
* f i,l,ll'
Jer irrl.^-..^.^r:
; "f,i.dlf**:, i rfu
:", : 1"
' :i' : y;l,t: ": : r i c'r
' i l
i p a r e t ic
"

ili.lTf Ttli:1#n:ir'rrtr#,tr$:i?tl'[#:::"r$"#"::r:
:trical .timuluii#)Lruqrd r{1 u-t'ilrrlul tlltt (5up numelb d- f;r*ti;;;j
ei3;i#li::il j:l#;,.",.;;'l:*:il:lHiil*r$;ltl*i::,*{#_
mdsurd qi aparilia'pr'ii"itJrri'fi.,'.i
;:,l"ffli,";"i ixxliff,ffi-
TAMENTUL MUSC'ULATUBII
SPASTXCE ICU CUtrIENT
DE EXCTTATIE
In timp ce autorii p
'ntului 1;ri'r cure'riT':?:t-]l-au (pirrd nu de rnulr) adep{ii
leziunile eq,,,,vursur.l.fost
aplrca[r pe rrruscuJatura tra-
nnr*n,riu.
.ezttt'ilo no,,*^..r
'j""*f:?,iiil"t'#i,i"j#*:liff spasticl,
H;,fl 11.",".,f
11 T'ij-
lucrari **J1,i1Htj,,:t"t
despre succcsele"t"ro,riJttl"atri pubJica in clcceniul 5
,.?,:^1:'::i: ;;.d"i;;;,;JJ,J:;H.:H;lli
._; excirarrli spas_ i'
',
i idl.,*. l..':J:xi,'l i*:, *#ri;l il;" " r
s uc ce s i u n i, o de
Lri*
mcntulrri"T_tS nrusculatura
_i,irt". spasticA. Durata
Au obgi nut la J0 l.:olnavi.cu
ticit5tii cu clurata rnedie a" leziurri nredularc efecte de retraxare a
+ .*"iO_iOl
locul cure'tuiui ru'#il.'a*",1 La cxcitatia cu un curent
::i:;i,)i'' r;;;;:ii''i" fost de 8 ore
L.ovine, Knotr
Si Ka-bat au actionar
:'t qe antagonigtii muqchilor ;o"riili'*: "y, "::l."nji.de excitatie (1952)
l reclproces6 (sherringtn"l au oblinut pr. baza .,iner_
'-r*ru-"ur"'u -ur"ulaturii spastic cgntrac_
l{ervnra' 5i colab' au vcrificat
tt sd obtinA la 2 din pu"i*n!ii' i' rgJ4, nrctoca. aplicatS cc Lee. Au
Jat Ia I/2 din bolnavi gi.in. f"l. " ,_f"*are dc 5 orc. A"*ortu s_o
s-au oblinut i'sd n,r*ui prrt*o"".u,tralatorala.
ru nir"""i l.,"trotaia. Rezul_
medulare iru qi tu
i1:::.::'iJJii:;,f-? t i"" t" 4 "-.,'i"rruni
r' i Lt"
:tl."",lu ca,,lecorespu nzatoa "ui
;;,;;;;i;';iT:'iiYJil i;:;il;, ""3;:e .in sd i i""t" p"'##,r reziunre.i
:"1,""
unut
"J
dintre autori nu arnintegiu
i;i ol,.,ffu",r!ar,e de dura,ii a
spas_

59

I
 _3. T'erapia cu curen{i ercitanli a spctsticitdtii
(D. Hufschmidt)

T
;l
-
lnodel
In scopul tratirii musculaturii spastice Hufschrnidt a claborat un
de excitalie (in 1968), ce lrromite oblinerea nnor efecte far,,orabile.
Aceasti metodi nouir cons.ta in aplicarea a 2 circuite de excitatle sepa-
rate dar sincronizate, cu cite 2 electrozi. stirnulul se realizeazE prin irn-
pulsuri lzolate de forrna dreptunghi,ulari
succesiunea impulsuriior cltl 0,211 l{2. intre ^;rvind d,urata <le-0,2-*0,i msec qi
primul gi'aL doilba circuit
de excita[ie se interpur]e o in'tirzig'e de 100-i00 .nz. Astfel-ie ;iil;-
1eaz5.^mai rnullc grupe Irtusculare. de obicei ar-itagouiste, cu inteilsitate
crescindi pina 1a aparitia unor contraclii (secrrsef rnusculare puternice.
Rezulta o excita{ie ritmic alternantii a acestor mu;chi cu iptirzjere ipdi-
catA intre celc 2 circuite exciiante (de obicei 100 ,mz).
ft1r't'ciplul de nc{iurt'e, Frir-rtr-nn efect de inhibi{ic ln lnotor-reuronii
muscliilor spastici rczultir un efect de relaxare al musculaJ.urii spastice
tratate. Acest efect se rlentine la inceput de obicei ntrinai 24-lu ore.
t)irci se continud tratzrnrentul l:i intervih-rr de 2-J zt\a, se poate obline
eventual r.elaxare de durata mir,i lungii. ,,\ntagoni5tii cle obicei siabi ai
trlusculaturii spastice se atnclioi:eazii ccticomitenT. leilncipir,rl ir-rtervenfiei
rccip|oce sherrington.), Hufschmidt descrie si un efect unalgezic. Bazele
lcoretice itlc i-t,'csttti succcs tr,rapeLrtii'e'mpiric coltitiltirt sint irr part('
irlcii ipoteijcc. Excit,oterapia electrici a nru.5chilor sc adrerscazi rei:epto-
rilor de contracfie ai aparatuh-ri Golgi. Impulsurile aferenle ce sosesc la
lnlduva spinArii din proprioceptorii lxcitall declanseazd efecte de inhi-
bifie Ia tnltsculatttt'a spastic'a, respectir; cfecie dc stimulare la airtagor-riqti.
Ambele efecte det,ermind o coordonare rnai bun[, aceasta cviden{iindu-se
printr-o corela{ie rm'ai buni a airtagonigtilor qi agoniqtilor. prin aceast6
excitalie repetitive se transmit iu.formafii no,torii qi centrului rnotor
sui:raspinal. Asbf'el primegte din nou ir"rformafiile ad,ecvate irecesare, de: lar ile::s::::
care are ney.oie peritru pro,gramarea optima a desfaqr-rrdrii mi,$cdrii (feed- Elec':i,.
back control). r\ces'tea au dispdrut datoritA bolii qi sir-rt stimuiate de'exci- se$te pas:a :
tantul eleciric. In cadrul arcestui sistem de coor.donare, un rol deosebit ,1,',' Pozigia
il are zona interneuronilor :nirduvei spinarii ce reprezinta veriga cea DpSttcl
niai irnporlantd.
'Pozifia 1 :
Apqrate gi accesorii. 'Terapia spasticitilii 1:iin cnren{i de excitafie :
se poate aplica prin corlbinarea a{laratelor ,,TUR( RS 12 cu ,,TUR( RS 10 -t
legate printr-un cablu special (acCesorii speciale). :"
In (i.Aus,tria se lucreazir cr-r aparatul ,,Tonoiyt,(, in R.F.G. cu .,Spas-
rnotron ;
ca electrozi. se folosesc peirtru aceasta forild terapeuticd pldcile Pozitia 2 :
metaiice mici rotunde (tehnicS de excitafie bipolara) ce se aplici pe punc- -.
tele d,e excitalie musculard, folosindu-s,e pas,ta dc electr-ozi.
-:
::
- . Tehnica
tetii
terupeiuticd. Electroterapia tulburarilor spastice ale mobili-
necesitS. in principiu 2 circuite de excitalie separat reglabile. Pozifia 3: ::
{.cg1te condi{ie poate fi indeplinita prin cuplarea aparatului de c-icitafie
,,TqR". RS 12 (circuitul I) gi a aparatului de terapie prin curenfi de
ercitalie ,,TUR( RS 10 (circuitul II) cu ajutolul unui cablu special facirrd
parte dirr accesoriile aparatului (br-rcla 15 pe RS 12, bucsa pe partea

60
 l"'.'ifr:1.f.-T.-l l9l |s
^f":"..:lr:li_t,']i,ri*,""1i_
10 se apasd claneta de prc,gramare
fi 5'if,,illii:
i:gl*l::,.l*f:J,f:=rfl.a'iei,za "i"?_i,"ilji'ii
;;'';i' ;., ;; i :"' if" ;i;;H'i$
i
: :T:: :lt:.^.-.'''-q{'
u 1; i;' ; ii fi.: i llffi :;:
#l';;["1:1"':]:^:l'l't1o g1o*i-ul
"
*1" aiii,ji' "i;"i,i,; ;;""excitalie r
?,T:111,:::":ll_g":^.,'* ,"u,J"rut,r.ii pronurr!", J;":i,:'J:t:;.:
itr-rl II deasupra antagonistnf"i_b:iryo.r" r".p*.ti",
Bxcitalia se realizeazd pri'r impuisuri dreptunghiulare

j j"o:
's5.l,?,,":Tt-^rr)"ra111,"g,,-g"rf
;il;,li,f
a
-"i""L"i#"'#;i#rii'
r.recven'
(buton
ffi "b,;,"i1-oJ".tl",'j*T
de

lL tiil.#i3
3:"^.1:: j t,,1 "of
T, LoI, """i
I j' tu-""tui;'; r;;*'
tq i.? ca zul t.u i,"'f1,Y.illilrll
a _' i"i,-" t,i J; *r;ffiiff
?
(durata p"l-i ia
f ",i,:i.1," l:-':: T i lil J{., o
"l" d, ri, li"ri;'
i

roo"if#' lli i
_1,
g"jf?:li, J;- d'.#l'i;;i
d:ir:.aq
3jj" l'::1,:, :" i'a i_mputsurilor ,ip.o"i-uu,, "' -iso6'"_il ,;fffti"i;
E
repetifie
t"titului dg excitalie II fatd de circuitul I (regulator
(reprlator 3 pe r-ro R,e 1o\ o"+^
general 80.-SC0 RS 10) este
ms.
rntensitatea trebuic astfcl alcasi incit sa se produca
tracfie o pute'nicir
''uscularil. Nu trebuie sii apard insd ci *;;;li;- cuta^at6 ne-
te.
l)ttrata tratanrcntlrlrLi durcazir la.o l1:licalic rnaxinrrrrn 10 rnin't.,
i'-cazul 'mai murtor apricalii o ;cdinlir'nu va depagi +o-io minute.
a b o r n a v ui ;" ;i;;; ;i J'i ll" I ii,il
pji:-5 ;i se r.a.scurta "llli:' il:Ii,,XlJ3
n
|;ll
i. i # l*" i-;
llit:::i! tratamentul zif ic, ir-rcleosebi
recomanda
e-ventual arrrrtu trntui.,,u"i"lui. Astfel,
ia inceput. Dace elect,r teral
rtic se mentine, i'tervalul poate fi rlmaril. rsr r L. fLi
r r ;;;".J se aIJIrca
aplica serll
5s1rcl d.r be serii
tratamente lu'gi (12-18 sedinte) si dupir ce rezuitatul terapeu.tic
se
uce 1* decursul citcrva sf,ptiirnini, tratame'tui se insiituie
din nou.
se folosesc de regulir erectrozi in formd de placa i'ici, aplicali bipc-
iieasupra punctelor de excitalie ale mu5chiului.
Electrozii se aplici pe ur1 strat interm,ediar bine umezit sau se
folo-
pasta de electrozi. Se fixeaz6 cu leucoplast.
l;ia electrozilot" :

I : circuit dc excitatic I :

marginea .superioard a ni. trapez (f )

porliunea mijlocie a m. deltoid (-)
circuit de cxcitalie II
rn. romboid (* proximal, jos)
Z : circuit de excitatie I :
- cerva mai
nr. biceps brachial
circrrit de excita{ie Il : nr. tri,-eps
I : circuit de excitatic I :
m fiexoii;i oegeteioi 1ay
. Tenar (-_)
Circuit de excita!ic Ii :

grupa nr. radiah iri antreblatului

ti1
trl

J
 '' det i,taiea,.,nrbrnbr. r,:,lnfer.ioef.d.:.:
r' .Cilcu!! cic qy-qitaqie I':
-'' '. .*, )?o:s.*
it't. extensoii-aoiiafi tun$i-({i , {.{- "',i:i{4{*:rr
: (porliunea caudal5)
. .aa'{,!
.
*
."/
,-
e.a
o-"*-1
tt ,
\*-'l
I'I. biceps femural (*-')
Cilcr_rit dc exciretie II
.,' j:

"il"[k
(b-
u /
^i:"lii,'!-^::'1,1'-ii
ivr. eiiiidil'i,j"j:'iti
:

1 ,",,,f*.,
('1' t/W{{"
i'u,{Circuit rrdductori
--.r.,Ro.m.dc c'xcira{i.,
sau nr. rectus femoris (.-) -- ,Fi
"/
-,!
I : ca sus ipsiiateral f
, .,.r:l.f Ci.:yit dc cxcita[ic II , ,li, apoi invcrsare.
th-* ",
Atc'iltle : Nr-t se va trata m,uSculattrrer ""nirataterat
gambei"
^^ ,-ill
ri"{r& ' trec\/ent o accentuare a spasti,cititii
cleoarece se produce

.
,-- Spqsli.gitatee trt+ndhj,iilui;. ,r g
:

!z| a - t
Circr-rit de ex<'irrtie i : =;ftr" {
:',!' - r,,,;,{}{/
Extcrisrrrii Corsaii stg. '
'i'o* h.-t i'U f*-
Circuit de cxciratie II . /.i,dLt{"'t
Idcrn dlcapta
(dupA c,rz rnusculatura"cefei fi ldnibara)
trr
lr

rl

1l
Indicalii
,$

. ..1-, Spasticiiate i' pareze cerebraie, indeos,ebi pareza cerebrala in-

|,|
[i
f
.^ fantila, spasticitatc datorita traumatismeior la naqtere fari atetozb.
':._
.--P.areze qpastice in caz-ul sclerozei in placi.
j;
i[
_',=. Pareze spastice rlsoare clupa apoplexie indeosebi cind se mentin
st5rile drrreroasr: (de ex. i. articulatia-scapulo-humerala) ri rr"*ipi"gi"i. R
ii
f ,.+= B. Parkii:son n
d
f (il

Cotttraindica!ii ir
ii,,
ft
ft
h
s Scleroza laterald amiotrofic5
p
*
-
$r
f"
&
tr
Rezultate terapeutice
b
t8,:

H
lt'
. Pe linga liufschn-ridt ;i alli autori (ca cle exemph_r Felclkami), all
relatat despre rezulta'tele favorabile oblinute prin terapia cu curenti de
t:f' excitare in cazul spasticitr{ii. Acest lucrir-r a foit confirmut
i. Ei aL curhn"-
fir
-I1l
ring, H,entschel ;i .Iacobi.
i\{ecanismul de acfiune nu este bine eh-rcidat. se pare cd efectul feed-
bach de informare a c:irtrilor nervosi superi,ori prin ansambluri de im-
pulsuri succesive riguros orclonate, ptonn,rit" atif ain gtupete ,,musculare
aggni.ste cit gi din cele .aratagoniste este incriminat in"reducerea.spasti-
citalii Ei a.meiiorarea coordonarii neuromusculare. Jinind cont gi de plas-
ticitatea sistemului nervos central, ar fi posibil ca informaqiiie corecte,
oferite ce electrostimulare, sd perrnita in iiinp gi organizirea unui rdspuns
tnot or coroct.

62
 l,,i'Ji.,:"ii'l:l;i":,,:'l::li:':l,lllili dc,ui canalc i,r i,ost iurr.ocrusir
. rLlui i;,JT;.1"#li';.,$.:l';;;;" 1,.
j1.""S15i+':i"h":l?,'f
;j*j** :i'- r ": *:" ;: { ti#"ri:'.'jt1H:
i ""f ';:'ji';
-i "'fiTf
i;j?"5 :ii#f,x ;l "1;m
fi iffiiJul ;,:re;?;":
i"oi u o :* l
;,t:nl
T :iii:' ;;it"J,'::;itia'i
Lror mugchi
Jr, rror
te trenuri de
i "JoJ'1,,
" impulsuri
i'i'
spastrci) l i rr
x
i i locut
l l, "?'l:'
?'?ji:1 J:"'Tl
tmpuisurilor
zante. r "
rectanguiare tetani-
,?./+/{ Tot ca o erectrostimurare pe doui
.w. electrostimularea cu curenli Ae cairale trebuie sa consideram si
*oai* irecven{a.
Recuperatorii sovictici
t'urenti de rnedie frccventti cle .forosesc afaratut ..Stimul rA"
2K,. ce dcbireaza
2.b KH;'t-''"""': "urrrrrLrr

*:,H:$i?fr?lt,ji::::,,1::,:T_
a )1,q)LrLr Ldur. in 1 e?8, arars ca oblin re_ .,:
flXl:: :mj,:::1, ;t
^r.rlcepsrrlut
;i
suralI'ypl1:?t1
;:i ?ii*?,1i,
fotosind ?"llli;
curenti i ;1:i,:?":?,1i,
* I ii; ;,"
i
I
i"i,,lli?,, ".
p..^"
"Xirr*I
l1:", I g9 ;,,*, ;;i ; i"''r 0., g',Ji al
13 ;t :::l; mai i,{
publicate f: J r;i
clevreme
;.q
(19?7)
:!,l:::il#'
d,' j;-;;l;"'' inezLlltate "
:?.,|fffl isrmilare
i[:?f au
iolosit to."ru^..*nnrlar,. rr franrro,.+.-- ,^ -1"-",'p9.t'atori -portughezi care au
*i:]::
i : mai fost
T::""1,: :?^f
i,i,,i,",1iiii;,,tl,rl1?
I, :::::ll
d,e 7^0 a"'-i,,
;";1" ;";; ""'ai .* ia "ji'io'#:,,i-
,?"l3i.,1,il,"lhT:'ij:
:."d,,1'r:^::f:l,,1,;i
if n'*U l*, J: jt.:: T";::iSy i::s,il;::';,1*:.I"
j?ii,l;,f"l:ff lfffi ,il ll-
lii"jXTJl,,1i"il;
[1ff .lT:,,.f"_"*o.]-?,;";;;i;;;;';;,#:T;,
metoda de tratament.

4. Electrostimularea pe pcttru ccnrcrle, clulit Ectet

;\paratul ru' Rs Ii- p-ermite sti'rurar.ea
nierd similari teh.ricii u.iiir"r.*iai,"u cu opt electrozi intr-o ma-
niste-antagoniste. i" i"l" -"""ii;;;,.' *"i,-,rrtol-sr.rp-;"mus"ul"ru ago_
3"
de i'formalic proprioc"ptiua"i'r'.J""",ira avantijul creqterii ratei
'o,reaza
firiotogi* r,,.a'"i, posibire reper_
cusruni fa'orabile asuix"
i'activitate c'ordcnail rarp""iit.,i''otor cJntrar. o.*iJ.r,o, antrenarea
r*rofr; a,u,'r.,i grup mai'rare de muEchi
agoni5ti-aniago'iqti., !"r*; avca
poate eicctc
prrn aceas* 'u 'cfavorabile. chiar daca nici
i.e"orva ;;Jiil;;a.ir?*.i;ri'euro_motorii
",,urol1^i,^y
in afec{iunile nenrorogrcc ::
ccntrale.

TEHNICI DE ELECTROSTIMULARE
FUNCTIONALA

El e etr o sti,mul ar a
e f uncti o naldt
Posibilitatea de a induce electrjc
de putelnrca a antag",*,or.. o contracfie ml$slrlQ_fq__SUjieielt
,:fll:1"1"::ps^9ifrl191
avantaje fuirctioiale
--Jr -*.,-r.",rqrr
fuircf ioiale-tot,.,
-.-vr ;;-r"d;.,
-"*rrii9.'
'rqJLrrrrur
u tr1. ;'
L?1..?"tgl,u9_r
uurravurul,
avului,
uu
rp3$ici'si
spaslici
5lJil5ucI
permis-i'
a peimid .
sl
-corrdl
iri corrditiilc tehnice
fifi.
si a oferi *tr;ffiTi;'
astfei rrnero
::::.:]t:i "6;
u.no1 g1t_ezc electrice care-asista
unele rnisniri cletisilare""t";i;,+i:
rrnfi^!+^_^
cresc m u It n
rnult niveliil- 3*.49+.tlqerl-
i vel til-
lunelionar-t nem: pffiiai"? uT;ilrri.ffiffi
au fost Eip-e?lnientaie-;;1;,, ,iititr*;-=:_:-=-.-r--il'"'
pmn-ulu-iSi degel r*-"..!4r!u!L lJrrrrru
afYlcAgl-+e pentru esistarea'mfiailrri-de
*i"*i;
sciqrqr,ec mrscArii de eXtensle
dsrstarea
a dorsiflexiei
cel
cet mai freo-ent
frerr-e.t aiectate i" rr"-ip""*J.pnrti"r:. plantare, migcari ;;il;;
"r-:::?: ,p^t:^T-t'^t

63
 Aceste electrostimulatoare sint portabile qi pot fi folosite atit in spital
clt gi la dr:miciliu" Alimentarea sc facc cu baterii, cleci nu sint probieme u!-c

Iegate de sursa de energic electrica. in cazurile in care dol.im sd asistdm

lliq-.o:e-1 9s -gJlEpfe,'a,Jttu,ll4ului-+L,degcrtel,orin scopu). ameliordrii in-
ctcclt-ti ltrnc{iorta) al rniinii ;i prevenirea contracturilor rnusculare supra-
adaugate spasticitalii, electrostimularea func{ional6 trebr:ie instituitd
precoce, inaintea instal5rii cornplica!ii1or ortopedice.
Electrostimuiatorul are doua perechi de elec,trozi, o mangeta elasticd,
stimulatorul qi un sis,tem d,e r,egiare gi comandA.
Inainte de a aplica electrostimulatorul funclional trebuie si ne asi-
gurdm asupra urmAtcrilor factori :
de sinitate satisfdcdtoare
---- stare
sislem cardio-vascularr cornpensat
-- piclea anteblaluiui cu trofic'itatea pdstrati
iu{elegerea i:erfcctir de cdtre bolnav a rnodului de func!ionare TEII\]CI
-
a aparatuiui
_- control volun'tar parfial al mugchilcr flexori ai pu,rrrnului qi de-
geteior 5i el extensorilol si flexorilor cotuliri
lnobilitatc'ro.rnai,i a rrmdrLrLr.ri
- :ibscrr!.r tlrlburar'iioi'
Pararnetrii
de \/r,di'r().
tehnici sint urmS,torii : tensiunea la iegire 120 V, frec-
venla impulsuril.or 20-50 llz, durata impulsr-rlui 0,0b-0,T rnsec, durata
t1'c'nului de. irnpulsuri 3 sec, durata pauzei. 3 sec.
. l-recvenl,a. durata impuisului 9i intensitatea minimala vor fi reglate
cie terapeut ;i corectate. de acesta pe parcur.sul evolutiei.
Il-iCicaliile acestei elcctros,timulari funcfi,onale nu se lirniteaza numai
ia henriparlezele spastice cerebrale vasculare, traumatice sau tumorale
operate.ci se extind, cr-r succes lerapeutic crescut, gi la hipotrofii mus-
culare de inactivitate, denerviri periferic, pareze psihogene.
Pentru asistarea clorsiflexici plantare, eiectrostimularea nervului
sciati.c popiiteu exterr-r 'permite c{orsif}exi'd piciorului in timpul fazei
.gscil11tt-"':i rhe,rsului.' Electros'tirnulatorul estb fixat..pg'.garnba, sutr ge.r,
nijnchi. intterupetorui coinenzii este incorporat in locuI pantof-ul-ui.
Rolnavtrl insugi regleaza intensitatee stirnulilor. Funcfiorralca, adaptatA
la viteza de mers, se va derula automal. Acest stimula,tor este indicat
pentrr-i bolnavii ,cir-r leziuni ale sistemuLui nervos central ,ai caror nnuschi
tru sint denervali, bolnavilor cu lezi.uni. parliale de SpE preclrm qi celor
cu par'eze d.e crigine psihrlcl. lnitial acest sti,mulator esle folosit ca mij-
lod ,terapeutic iar ultcri,or ca un ajutor ortopedic. ca si. in cazul electro-
st'lmulirii funclionale a rnilnii eficier-rta ,este direct proporiionali cu pre-
*r'l
cocitatea instituirii tratamentului.. Aparilia redor-ilor ai'ticulare qi a ion- yua --^-:
i-'1 .!-
tracturiicr m'-rsculare qi retracturii tendinoase compromit efectul tera- rice C=i_:
peutic.
Peutrtt a putea aplica electroslimulatorul trebuie respectate urma-
toarelc condiqii gerrcralc :
star,e dr: sdn5tate satisfdcdtoarc
--- sistem cardio-r-ascular c,ompensat
- tcgllincntrrl cLL troficirate rrormal5
cl:rstiiitat: m'uscularA conservati
- ci-rLijret'i1re bunli din partea bolnavulr-ri
-
{t4
5 - caiet :r
i,r- .iie atit in spital
pi ..-r sint probleme b,,"'jl ffi,*,"h$:,1*lr";t;H;lifi:i1:"#r in scop ortopedic tre_
E ::iirn sd asi:tAm f;'ncfionoid tuti.rb'"46;;;";';oiio,.".,ro,-,'or
gq:-.- .rineliordr.ii in- ,r*n?"i.l1re periferici ;i
b -- -;sculare suDra- " __ rrede.rea
normali
] -. .;.rie instituita -- posibilit.rlca dc conirol a a
po,..unroirii. Ce cdtre bolnar,.
tehrii.i cinr +^^^;.peralului
,1,*;t'i:::;!
tu s i n: u a ri i cs
;;
te re,gra t{ tfr;, ru?,J;",,1T;Xllnl
0--3 sec (acaptata autornrt;9r ;rrf
.-:l1,cQff, eiasticS.; r 1

to,rit'J"u
ii::il":1;-t
(]:tl $g.mers), i,-rtirri"rou dupd rirlicarea
dcrianlarca siiJu-iurui) 30--'s;d";i:: Acest resrai se
".,,t
ul, u r *:;,, ;ffi ;, : li' :
"l;i l:;,ff :;ti # ;i ;#Itil i',";;
J,xii1$:-,
-: iuucf ionare TEHNICI DE ELECTROSTIM{JLARE
CENTRALA
*:-::iLui si de- 1.. Electrosiirilularea
cereirrali
Pentru cazuj.
lccrcbrare
^1u,,*i
t''" r, ;. "["t,Tl::Ti ^11ari ale compo rtanrcntu] ui m oror
, --i \', frec- "lji".s#'
1rcn",;isc ri.rcciiar, ;;"r"r".rli'l;,J,T,T,i::ulr?,1"t,
c-u elcctrczi imnlrnrrri ";;;r";;;"
ventro-mediai)
--:t--. tlUIBI& nicd-a f".t- i;i;;ira cic utu,l""t""i;.';::i',,i1:;:?: rL:l*:j-! .:r,:li:.
in_pra.ctrca. aceasri teh-
ttrmitorre : in 2 AlLr'discr la:t'j oolnavi
lrrl;,-. :;'-.|i. " spastici cu rezultatele
:;, regiate ; ;i;i ".r,i,'i
ti.'"#"i,"i1'';i,"'nJ'j;;i1;l-i:. i"ir"i't,l!
i"=t nu roo.tu uine.. in
' . ,-,li
toarc. t'erspccliva este a"ro.-i,r""r"iuj
i'iuttlai 2,. Eie^trc. li,nular.
-- it aorclralr,l,ri
" - ---.lurdlc
-.^*.-l ^ r\ccasta rr-rr'ici u toti
; :: --t =us- iirtina,ii;,a* cooper in anur
1978 Ia copii
1i !$
',ri,'lr,;,*""..,,;::iiij:f,"#H:,fi;"T:n,atsre sinr sub asreptdri. cu
Ac..asta mctocli urt" i,lir,:]ull'i,l
*ri mr,rra ^^.^r.-^ i
e a o .,ll'i','' t r,"",." r"ii t" " i"111
rn a te r a
i r
rrv pu{i'e. Vom nr:zenta_ r.";*.:"t
i : ;",x
J. siegfried tn ,il,.l_"|;. -l,r;;:,ca ";" "fl
a"i"'a"'referinla
*ioso, ,;;;r;;i_i; comunicate de:
ri::,":L',::
spasticiti{ii pi.in stiniulnru, ?.,, !-sa .priuino tratamentut
"i"JirjcI.a maduvei spindrii.
;Ji : ;i'; l,T "o
. .,,uJ''T!'-::1?, :'.T[ii;'{i,:
a) reducerea sirasticitilii : ", * "
lffi
m"em,relor afectate
",, "
r e p o rn e t e
s

b) a'meiiora'rea sinergiir"r
revcnirea
."il""teror neafectate de paralizie
- -'' controluhri moto*" ,r.,.
i i,ioi ;; ; i
li": Hrl:1iil: " "a ";i#" :!T*T,'1"; :f,ff il?L?,ff :l" #lit:
.* coborirea pragului.
de exciiali,e, pentru divergi
Timp de cinci autorr-ir
stimuli senzitivi.
scopLrl controrurui durerii
-ani u roiorit med,rard c,orsald in
1ti,mr1'a1eg.
pr:r:rl'c a erectroz'or ,
"
q"iii
!ir*ti"it"ii.
iJ-i"-.irh;",
forosind air"rrL*'ierrnici
dc im_
suol :i:. s-,u Drin insertie au fost plasati
our:- ..i:- :ere 29 de cazurr-;;i; "r"-Jirl"i'r'#
o.r";i;;;i;..ii,;nrtLi-;;;;;;""idjan
;:i"murre u,, iori?ririzere rnurtipre. si cni
cb;.:--..--:,;..:!11-tttuu,-t uti"u medulard sub c5 nu s_au
:l pe termen".r-iJt""r,-,o"re
lung.

65
 In cazurile cu sclerozd multipli prin stimulare de citeva minute s-a
.' oblinut o reducere a spasticitdfii- pentru o durati variabild intre 1 o16
Ei 12 ore.
In li'teratura de specialitate se rnai ci,teazd utilizarea cimpurilor alter-
native de unde decimetrice qi magnetice in tratament,rr nu-ipr.giito; J"
etiologie vasculard. Aceste forme*de energie electricd -prrf"r""
de p6_ CFIOT
trundere rclativ mare (7-9.cm pentru .r]trd"lu decimetrice ",, gi 4-z cm
pentru undele electromagnetice) folosite pentru a influenla modifi-
-sint
cdrile hemodinamice induse de leziune, in sensul amellorarii circulatiei
gi
metabolismuluf cerebral locoregionar. Aceste ceroetdri .G ;;"-;p;;;:
i1il3r ,solzietici. (strelkova) au aiatat cregteri evidentc
cerebrale "r" "i*"irGicu
in emisferul afectat si reducerea stazei venoase| comparativ
partea sdndtoasS.
cunoscind rlarea stabilitate a debitutui circulator cerebral gi gradul
ridicat de dificultate al modificdrii circulafiei cerebrale prin rmfrloace
chimioterapice, este destul de gr,eu de acc,eptat afirmalia cd undele deci-
metrice sau cele magnetice ar modifica eficient conditiile vascular-
metabolice intr-un teriioriu afectat de o leziune vasculari cerebrald.
Estr
prezht5
Tra
citdfii. 'l
terapia.
. Ace
influen-ti
neuronui
$tjir
excitabii
IQre in s:
lare ;i re
LIrIl
ractrea c{
Efect
induse il
reflexuir.l
tabilitate;
Osva
evolufia c
lui spastir
afectat tir
dupd rdci
B7o/o din c
Refle.
Ei scade in
Rever
caliile de
:gie si du
Recelr
morfologia
P citeva minute s-a
riabila intre 1 ord
ea cimpurilor alter-
itil hemiplegiilor de
i cr putere de pd- CRIO{I'ERAPNA iN RECUIPERAIiEit NEURO.MOTORID
u=:rice qi 4-7 cm
r i::fluenfa modifi-
re-' - rarii circulatiei
Eqa:i ale recupera-
E:= ale circulaliei
:. conparativ cU
;=:ebral si gradul
-. prir-l miiloace
, -a undele deci-
-:-.iiie vascular-
--. :erebrali,
r9cuneratorii
o'"'l;=,t' f*'ll'.rj: ,19-!! -li^:pl:i,;.itatea. "hia. minimd, re_

*,*i,**:;:T#t:rili#t:}tlff
terapia, eleciroterapia) ruo*ln'",:fi :::iliH
au gi ete efectglllli?rIrll""'rtate pind acum (kiner.o-
Acestea au fost motivere
^-
"".* u', qrs raan chutarea
i ;";;:il,i,.,ru," artor mijloace de
illi:"Ti?Ji ffiif
::illtdii
Stiind cd teninprnt,,." *,,^^,-.
ormar crescutc in r ezi
u n'e
,
o"";riuiiiiu,;;;i*""1?::.1iffiSl',,iuill,ffi
,li,:ff A1",,Ti,?,*::i:
i::: li ;:TJ.1',:;tl,::1',:;;#;;i=,[: cxcitabirit]-1;iT,;;i.i!", neurornuscu_
chiar abotirea stretch-reflexutui
prin
""t'3Ji'"i;ffili"J:"3[.lafortat
Efectere crioterapiei
-rnduse au-fost atribu.ite direct.sau
in u^a .u"-,Tr.i.-"ri"" indirect mcdificrr'or
icate. i, au"r-",.,q"rea
"t.ffi.impr
fiii?,I:i$ q"""."JJfi:i c.utana{i. p;;;;;;idt stretch-
1" m".",,i"u ,ll-*uq"r,i.,rui,
exci_

;r:i'1itqt#ltirT*l$'F:tlffi ,i:nm:*';ru,*X$1*:
lui sp'astic rr-"pe,'a rerlexului M tt H i'ainte Ei aupallersra membru-
:1""_t"'_'i-;U"'1i"fr''d"fi,XilX:%??=1,if ,,'g:X5i,il1lr'jif#H:,'i
#'rfuliH,ii *l''# 5;'r; * ***l ilil"l"J;l?"' "o
" z o* i.,i" -i
i
Reflexul H rdn nemoclificat pe cind rSspunsul l\t
Ei scade in amplitudline creqte ca duratd
Revenirea soasiicit5fii
cafiite de 10 n:iiu,r,e, are loc, in medie, dupd
2g de minu,te in apli_
48 ae minut" iroa ,pri"r;iil
S" si dupi 85 de minute t.- ;; 1""" o" 20 de mi_
de rece cte B0 de minute.
Recere apricat rocar "oli""itlil
exercita-JiJ""ir"
mc'rfc-ogice pe care infruenfe asupra structur'or
re intercepte"rrli" ceea
ce priveEte stretch_reflexur,

67
recele local, suficient de intens poate sd scadd conducerea nervoasd,
transmisia neuro-muscular5. scdzind astfel excitabilitatea fusurilo, n"urr-
musculare.
Reducerea imediata a pragului str.etch-reflexului la aplicarea meca-
nic5.a recelui, inaintea scaderii temperaturii intrariruscuiare poate fi
explieatd numai prin s,timulaiea aferenlelor cutanate qi a influenlei lor
secundare asupra activitb{ii mononeuroniior alfa Ei/sau gamma. Trebuie
menfionat cd rdspun"sul oblinut es'te de multe ori contraicelui scontat Ei
depinde in arrar.e masura de modul cle aplicare a excitanrtului termic.
Aplicind cuburi de gheald prin presar.e timp de 3__b sec. pe tegu-
nientul ce acoperd mugchiul de stimulat, metodd. numitd ,,c-icing(, i'or
fi stimulate fibrele de tip c, cr-t prag ridicat de excitabilitate a -cdrir des-
carcare in caile pclisinaptice este impiicati irr menlinerea posturii qi con-
stitr-ri'e fondul activit5lii efer,enlelor gamma. FusuriLe neuro-musculare
sint influenfa.te indirect prin activitatea sistemului gamma. Efectul de
stimulare s1s fiaxim de eficienta 30-40 de minu,te dupd aplicale. Apli-
carea rapida a cubului de gheatd aciiveazd fibrele nervoase cu prag- de
excitabilitate scezut, de ,tip A, declanginC rdspunsuri fazice a1e -muscu-
laturii corcsponden tc.
In practica recuperatorie stimular,ea fibrelor cu prag inalt cle s,ensi-
bilitate prece'di .stirnularea celoi cr-r prag coborit, datorita efectul,ui pre-
iungil al primului tip de stimulare.
Imersia me,mbrului gpastic in apa rece ii 7 gracc Celsius nu aie efecl
prompt asuirra clonustiiui ql nici dupa 10 minule i"iu se obline o ::educere
seinnificativi a spasticitatii. P::elungind cluiata inrer:sici se poate obline
recucerea spasticit[{ii datoriti scaderii temperaturii n:risculare. Cu cit
temperatura intramuscularS. scade, clonusul dispare iar durata contracliei
rnusculare voluntare cregte progresiv. Prc,babii acest lucru este posibil
datoritd reducerii excitabilitalii fusurilor i-ieuro-n'Iusculare. i
I

t I

t
I

I
I
t
I
1

I
I